aprilie
Denumirile populare ale lunii Aprilie:
♦ prier (deschizător), florariu (înfloritor), Traistă-n Băţ (când vremea era înşelătoare, cu timp friguros şi secetos pentru semănături).
Tradiţii:
"Solomon a făcut ca luna lui april e jumătate cald şi numai jumătate frig, ca să poată oamenii samana pământul, să se facă degrabă, căci înainte era toată luna friguroasă. ♦ Dacă zilele Babelor ţin mai mult de douăsprezece zile, atunci zilele întrecătoare se numesc zile împrumutate sau împrumuturi. Adeseori trec zilele acestea şi în luna Prier, când sunt stricăcioase, mai ales pentru
pomii înfloriţi şi pentru vieţuitoarele mai plăpânde. De aici vine proverbul: „Prier prieşte, multe piei de miel beleşte“.
Sfaturi generale:
"Semănaţi in, ovăz, linte, măzăriche, fasole, mei, luţernă, cartofi. Frecaţi vitele la gură şi la picere cu sare şi cu funingine; daţi vitelor cu încetul nutreţ verde, începând mai întâi cu urzici
şi buruieni amestecate cu paie tăiate, căutaţi pomii oltuiţi şi lipiţi-i cu lut, dacă va fi căzut. Pomii cari sunt ameninţaţi de multe furnice, înfăşoraţi-i cu blana, lăsând în jos partea cea cu păr. Dacă este ger noaptea pe vremea când înfloresc pomii, faceţi foc cu fum mult; curăţiţi pomii de omide.
Pliveşte semănăturile de buruieni înainte de a fi cu pai. Seamănă cucuruz (păpuşoi) şi pune cartofi. Udă bine pomii sădiţi de curând. Pliveşte şi sapă şcoala de pomi. Grăbeşte cu altoirea pădureţilor, ca să nu te întârzii. Griji să nu se umfle vitele de nutreţul cel verde, dă-le fân înainte de a le scoate la păşune. Resadniţele cu acoperemânt se descoper toată ziua, ba şi preste noapte, dacă nu e temere de îngheţ. Se începe lucrul în vie. În lipsă de ploaie, udă grădina de legumi, mai bine
dimineaţa. După Sân George vitele se scot la imaş. Întoarce grânele, şi ca să le mântui de gărgăriţe, pune lână nespălată în apropierea coşurilor cu grâu. Grâul încins amestecă-l cu pulbere de cărbuni şi după paisprezece zile cerne-l, că-şi pierde mirosul."
Prevestiri de timp:
Dacă luna lui prier e frumoasă şi călduroasă, se aşteaptă ca luna mai să fie rece, chiar îngheţuri; dacă e posomorâtă şi friguroasă, atunci e semn că luna mai va fi călduroasă şi frumoasă. ♦ Prier frumos, mai viforos. ♦ Negura din aprilie la răsărit şi miazăzi e semn bun. ♦ De tună în aprilie, nu te
mai teme de ger. ♦ Prier frumos, vară furtunoasă. ♦ De vor fi flori multe de vişine şi bune, trage nădejde de vii.
sursa: http://antenasatelor.ro
...............................................................................
CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE
( 1 aprilie)
Tradiţii: "În Joia Mare se satură morţii, fiindcă în această zi se împart colaci şi se varsă multă apă pentru ei. ♦ Ouăle împistrite, roşite şi fierte în această zi, nu se strică în decursul anului, chiar niciodată. Dacă se îngroapă ouă roşii la hotarele unei moşii nu va bate piatra. ♦ Se ţine pentru păcate. ♦ Ziua nebunilor, ziua păcălelilor: Se obişnuieşte să se spună minciuni."
publicat de Ofelia, sursa http://antenasatelor
.............................................................................
CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE
( 2 aprilie)
Tradiţii: "Vinerea Seacă, din Săptămâna Paştelui, îi mai zice şi Vinerea Mare, căci în acea zi sunt cuprinse toate vinerile unui an. ♦ Se fac ouăle roşii şi se pregăteşte pasca. Ouăle se fac vineri (uneori şi joi sau sâmbătă), deoarece Iisus vineri a vărsat sângele său pe cruce. ♦ Vinerea Seacă se numeşte de aceea pentru că în această vineri cei mai mulţi români au datină de a ajuna, a posti aşa-numitul post negru, adică de a nu mânca, nici a bea absolut nimic toată ziua."
publicat de Ofelia, sursa http://antenasatelor.ro
..............................................................................
CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE
( 3 aprilie)
Tradiţii: "Se crede că în noaptea de Sf. Paşti, pe la miez de noapte, se deschide în fiecare an cerul. De aceea trebuie a priveghea în noaptea aceea şi, dacă vede cineva cerul deschis, apoi va primi de la Dumnezeu tot ce ar cere. ♦ Sâmbătă spre duminică oamenii nu dorm, ci fac un foc în curţi sau pe dealul din apropierea bisericii, care ţine până la miezul nopţii. De la miezul nopţii merg la biserică, la slujbă. Alteori focul este întreţinut de flăcăi până în zori. ♦ Începând de sâmbătă seara, la biserică se face foc, se păzesc paştii, căci de fură diavolul din el, este păcatul credincioşilor din acel sat. În această noapte nu este bine a dormi nimeni. Femeile îşi aranjează mâncările, iar tinerii şi bărbaţii, precum şi fetele, veghează pe lângă focurile din curtea bisericii. Se obişnuieşte a trage anume şi clopotele, să-ncepe a dăngăni pe la ceasurile 12 noaptea, când ceilalţi credincioşi rămaşi acasă păşesc tăcuţi spre biserică."
publicat de Ofelia, sursa http://antenasatelor.ro
...............................................................................
CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE
( 4 aprilie)
Tradiţii: "În duminica Paştelui, primul care intra în casă trebuia să fie bărbat. ♦ În dimineaţa acestei zile, până a nu răsări soarele, oamenii se duc la râu sau la o apă din apropiere şi se scaldă, astfel ca nimeni să nu‑i vadă când, cum şi unde s‑au scăldat. Făcând aceasta cred nu numai că se curăţesc de toate bolile şi răutăţile, de toate aruncăturile, făcăturile şi uriciunile, ci cred şi că peste an vor fi scutiţi de boli, se vor face iuţi, sprinteni, uşori, harnici, sănătoşi şi iubiţi. ♦ Sosiţi de la Înviere, toţi membrii familiei se spală într‑un vas cu apă în care se află, pe lângă apă proaspătă şi curată, unul sau mai multe ouă roşii, câţiva bani de aur sau de argint. Oul se pune pentru ca oamenii să fie uşori, roşii şi sănătoşi ca oul, iar banii, ca să le meargă bine peste tot anul, să fie curaţi ca argintul şi ca aurul şi să aibă bani de ajuns."
publicat de Ofelia, sursa http://antenasatelor.ro
..............................................................................
CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE
( 5 aprilie)
Tradiţii: "Lunea, a doua zi de Paşti, pe unele locuri se udă cu apă; aceasta e ziua tuturor sfinţilor. ♦ Se ia de obicei o pască, câteva ouă roşii, o portocală, o ocă de vin şi merg la naşu, unde‑i pun la masă cu cozonac şi slănină, feliuţe chiparate şi ouă roşii. După ce stau la masă‑i întoarce şi naşa finii o pască şi două‑trei ouă roşii şi pleacă. ♦ Lunea Albă se ţine ca să nu se rătăcească calea în călătorii."
publicat de Ofelia, sursa http://antenasatelor.ro
............................................................................
CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE
( 6 aprilie)
Tradiţii: "Se serbează trei marţi succesive după Paşti, pentru sănătate, pentru câmp, pentru semănături. Nu se lucrează de viermi, de secetă etc. ♦ A treia zi de Paşte se făceau cununi din salcie, fetele, flăcăii şi copiii se înfârtăţesc: schimbă între ei cununile şi ouă roşii şi se socotesc ca rude: fârtaţi, veri. ♦ Feciorii stropeau fetele cu parfum. Primeau în dar un ou." Tradiţii: "Lunea, a doua zi de Paşti, pe unele locuri se udă cu apă; aceasta e ziua tuturor sfinţilor. ♦ Se ia de obicei o pască, câteva ouă roşii, o portocală, o ocă de vin şi merg la naşu, unde‑i pun la masă cu cozonac şi slănină, feliuţe chiparate şi ouă roşii. După ce stau la masă‑i întoarce şi naşa finii o pască şi două‑trei ouă roşii şi pleacă. ♦ Lunea Albă se ţine ca să nu se rătăcească calea în călătorii."
publicat de Ofelia, sursa http://antenasatelor.ro
.............................................................................
CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE
( 7 aprilie)
Tradiţii: "Paparuda (paparuga, dodoloiu) se serbează totdeauna în a treia zi după Paşti. ♦ Cine nu ţine Nunta şoarecilor îi strică lucrurile şoarecii."
publicat de Ofelia, sursa http://antenasatelor.ro
..................................................................................
CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE
( 8 aprilie)
Tradiţii: "Joile după Paşti sunt în număr de nouă. În aceste joi nu torc femeile şi nici nu înţeapă, sub cuvânt că e rău de boale şi de bătut piatra. Dacă se întâmplă să bată piatra şi să le strice bucatele, apoi încep să blesteme pe acea femeie care a îndrăznit să lucreze în aceste zile. – Dacă toată lumea ar ţine aceste sărbători, n‑ar mai cădea piatra, zic mătuşile. ♦ Apostolul Irodion se ţine de oameni ca să se spele de boale vechi."
publicat de Ofelia, sursa http://antenasatelor.ro
..........................................................
CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE
( 9 aprilie)
Tradiţii: "La Izvorul Tămăduirii curge singur untul de lemn, cu care se pot tămădui unele boli. ♦ Toate apele sunt sfinţite; cine bea apă şi se spală în această zi pe părţile bolnave ale corpului, se însănătoşeşte. ♦ În această zi oamenii îşi udă vitele cu apă, ca să facă rod mult şi să nu bată piatra. ♦ Vinerile după Paşti se ţin numai de ţesut; cu pânza ţesută în aceste zile nici mortul nu îl îngroapă cu ea, crezând că nu este primită pe cea lume."
publicat de Ofelia, sursa http://antenasatelor.ro
................................................................................
CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE
( 10 aprilie)
Tradiţii: "La Sâmbăta Tomei se dă de pomană pască, ouă roşii, o lumânare. ♦ Se ţin sâmbetele după Paşti, până la a noua, pentru a nu‑i apuca boale urâte."
publicat de Ofelia, sursa http://antenasatelor.ro
................................................................................
CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE
( 11 aprilie)
Tradiţii: "La Duminica Tomii, copiii fac coroniţă din salcie verde, roşesc ouă şi se duc pe malul pârâului, unde ciocnesc ouăle şi se sărută prin coroniţă. Obiceiul se numeşte învărnichiat, adică te faci văr."
publicat de Ofelia, sursa http://antenasatelor.ro
..................................................................................
CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE
( 12 aprilie)
Tradiţii: "În Paştele Blajinilor se crede că sufletele morţilor sunt libere; de aceea în această zi se prepară multe şi alese bucate, împărţindu‑le pe la vecini, cu credinţa că morţii numai în acea zi sunt liberi şi pot gusta din mâncările preparate. Cine nu serbează şi nu dă morţilor de pomană, vin morţii noaptea şi le cer. Se ţine ca să mănânce şi morţii cărora nu li s‑au făcut pomeni. ♦ Nu se lucrează în această zi la câmp, că e rău de vifor şi de trăsnet. Femeile nu ţes, nici nu cos. În această zi obişnuiesc să se mătcălească, adică se prind surate şi sore de cruce."
publicat de Ofelia, sursa http://antenasatelor.ro
................................................................................
Calendarul tradiţiilor populare - 13 aprilie -
Tradiţii: "Obiceiul învărucitului se ţinea a doua marţi după Paşte pe poiana de la marginea satului, se făceau coroane de flori, cu flori de laptele-cucului. În mijlocul coroanelor aşezate pe iarbă se puneau ouă roşii, copiii se învârteau în jurul coroanei şi se întrebau: „Vere, eşti cu mine până la moarte?” şi se răspundea: „Sunt, vere, cu tine, până la moarte!” Se aduceau lăutari, se făcea masă cu multă băutură."
...................................................................................
Calendarul tradiţiilor populare - 14 aprilie -
Tradiţii: "Cine ţine Miercurea Neagră şi Săptămâna Neagră cu post şi rugăciuni i se iartă păcatele. ♦ Trebuie postită de aceia cărora le mor copiii sau rude fără lumânare. ♦ Se ţine pentru a feri animalele şi chiar pe om de bubă neagră şi de alte bube primejdioase."
.............................................................................
Calendarul tradiţiilor populare - 15 aprilie -
Tradiţii: "Joile după Paşti până la Înălţare se ţin, că-i rău de piatră, bate piatra lanurile. ♦ Cine lucrează în joile după Paşti şi în zilele de Filipi, Dumnezeu porunceşte lui Sf. Petru să trimită din căţeii săi (lupi) să le ia câte o vită din curte. ♦ Când începe ploaia de joi, ţine două săptămâni."
...............................................................................
Calendarul tradiţiilor populare - 16 aprilie -
Tradiţii: "Sfânta Vineri e închipuită ca o bătrână, ţinând într‑o mână toiagul cu care loveşte în timpul somnului mai ales pe cei care îndrăznesc a mânca de dulce vinerea, iar în mâna dreaptă ţine o cupă cu apă vie, spre a stropi pe acei care o respectă şi a‑i orândui astfel să fie fericiţi. Ea este aceea care, în chip de femeie, se arată omului în vis, certând pe toţi aceia care, lucrând sau mâncând dulce, n‑au respectat ziua ei. Aşa, unuia care greşise şi mâncase către vineri, peste noapte, în vis, i s‑a arătat o femeie care venea spre el, ţinând în mâini o bucată enormă de slănină. Ajungând lângă el, l‑a izbit cu slănina peste ochi, strigându‑i cu necaz: „Na, satură‑te de carne!“ Păţitul s‑a deşteptat, tremurând şi durându‑l ochii şi capul. Un altul, care mâncase peşte vinerea, a visat că ducea din greu un car încărcat cu peşte, la care era înjugat, şi pe care sta o femeie ce‑l lovea cu biciul."
...............................................................................
Calendarul tradiţiilor populare - 17 aprilie -
Tradiţii: "Dacă luna lui prier e frumoasă şi călduroasă, se aşteaptă ca luna mai să fie rece, chiar îngheţuri; dacă e posomorâtă şi friguroasă, atunci e semn că luna mai va fi călduroasă şi frumoasă. ♦ Prier frumos, mai viforos. ♦ Negura din aprilie la răsărit şi miazăzi e semn bun. ♦ De tună în aprilie, nu te mai teme de ger. ♦ Prier frumos, vară furtunoasă. ♦ De vor fi flori multe de vişine şi bune, trage nădejde de vii."
................................................................................
Calendarul tradiţiilor populare - 18 aprilie -
Tradiţii: "Când se face ziuă, e într-un fel că se ridică lumina; e aşa ca la început. Când e amiază, e vremea în inima ei aşa, parcă e coaptă. Pe seară e altfel, ştii, că amurgeşte, şi atunci se liniştesc toate; păsările în pădure şi lighioanele, şi omu. ♦ Vânturile cari încep ziua sunt mai mari şi ţin mai mult decât acele care încep noaptea. ♦ Sunt semne că va ploua când cântă cocoşii ziua. ♦ Dacă huiesc albinele ziua şi noaptea la prisacă însemnează că timpul cel frumos se va schimba în posomorât, ploios şi furtunos."
.................................................................................
Calendarul tradiţiilor populare - 19 aprilie -
Tradiţii: "Când se porneşte primăvara plugul la arat, se înconjură el de trei ori mai înainte de a ieşi pe poartă, cu tămâie, busuioc şi apă sfinţită, cu care se stropeşte el şi vitele, ca să nu se prindă deochiul de vite. ♦ Primăvara, când scot întâi vacile în cireadă, oamenii le leagă ceva roşu de coadă, că pe vita care are roşu nu o poate nici deochea, şi nici cel rău nu se poate apropia de ea. ♦ Se crede că este bine a pune, primăvara, când se trage cu plugul prima brazdă de arătură, pe brazdă pâne şi sare, ca câmpul să aducă mult rod. ♦ Din seminţuri să nu dai primăvara nimănui până ce nu‑i pune tu întâi din ele, că‑ţi dai norocul la roade şi nu se fac."
................................................................................
Calendarul tradiţiilor populare - 20 aprilie -
Tradiţii: "Trei marţi şi trei joi după Paşti se sărbătoresc ca să nu bată piatra. Cele trei marţi se numesc Ropotinii sau Marţea Mânioasă. ♦ Marţile după Duminica Tomei – se ţin trei marţi. Se zice că cine lucrează în aceste zile se bolnăveşte de epilepsie. Se povesteşte că o fată, dacă a spălat rufe într‑o marţi după Duminica Tomei, s‑a îmbolnăvit de epilepsie, din care cauză a şi murit."
.................................................................................
Calendarul tradiţiilor populare - 21 aprilie -
Tradiţii: "În noaptea de 21 spre 22 ies femeile care ştiu farmece spre a lua sporul laptelui şi mana holdelor. Ele sunt cu totul dezbrăcate şi poartă un ţest în cap (spre a lua sporul mâncării), pe umăr unelte agricole (spre a lua sporul holdelor), iar în mână o găleată (spre a lua sporul laptelui), iar în spate un sul (spre a lua sporul ţesutului). Oamenii, spre a se apăra de farmece, suflă din bucium în noaptea aceea."
...............................................................................
Calendarul tradiţiilor populare - 22 aprilie -
Tradiţii: "În preseara de Sf. Gheorghe, după ce pun la fereşti salce şi rug, ca să nu intre strigoii în casă, precum şi la poartă, adună poloage vechi de opinci de prin gunoaie, zdrenţe părăsite şi, aprinzându‑le, le ard; cenuşa lor o amestecă cu untură râncedă şi cu acest amestec ung uşa şi obloanele grajdurilor, ca să nu intre strigoii la vaci şi să le ia laptele. ♦ Dacă la cel dintâi şarpe pe care l‑ai văzut înainte de Sf. Gheoghe, îi vei tăia capul cu un ban de argint, şi îndată să‑i pui în gură un căţel de ai, în ziua de Sf. Gheorghe vei putea vedea cu ochii pe strigoi când iau laptele de la vacile oamenilor."
.....................................................................................
Calendarul tradiţiilor populare - 23 aprilie -
Tradiţii: "Sfântul Gheorghe e capul primăverii. El goneşte iarna şi aduce primăvara. ♦ Sf. Gheorghe şi Sf. Dumitru au cai. Sf. Gheorghe vine vara şi Sf. Dumitru iarna. Sf. Gheorghe, când aleargă cu calul său împrejurul pământului, iarba înverzeşte, codrul înfrunzeşte, pământul se deschide şi primăvara vine, dar Sf. Dumitru, când aleargă împrejurul pământului, frunzele cad şi omăt şi iarna vine. ♦ Între ei ar exista un legământ pe viaţă şi pe moarte: dacă pădurea nu este înfrunzită pe data de 23 aprilie, Sâmedru îl omoară pe Sângeorz. Aceeaşi soartă o va avea şi Sâmedru dacă de ziua lui, 26 octombrie, Sângiorzul va găsi frunze pe arbori."
sursa http://antenasatelor.ro
...............................................................................
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu