= GANDURI- VASILICA GHITA - ENE -


http://forum.apiardeal.ro/index.php?PHPSESSID=9861e21d1e6ad407de570...

*-Vasilica Ghita-Ene - spunea deunazi: "Exista o calitate a ţăranului român pe care boierii neamului, vechi sau noi, (că tot un drac par a fi), o numesc înţelepciune, străinii - mămăligă ce nu face bum, iar eu, reporterul cârcotaş, o consider scârbă naţională."

*-Ene Vasilica-"Plouă peste rănile mele deschise/,Mă spală de vise, croieşte drumuri închise./ Lângă mine îşi aşterne sălaş,/Pustnicul,/Fără chip şi urmaş !"

*- Ene Vasilica -,,Sunt tristă, ca tristeţea însăşi...tânjesc după sinceritate, mi-e silă de-atâta făţărnicie...şi în general, mi-am pierdut încrederea în om ! Mi-este ruşine de animale, îmi vine să plâng când mă uit în ochiii lor : îmi doresc să am bani că pot lucra pentru ele fără să le cer nimic , doar să mă lase în prejma lor!''

*-Ene Vasilica-,,Ca Dumnezeu are dreptate mare cand ne da de nu putem duce. Omul este o creatie inteligenta dar extrem de lipsita de umanism. Parca scapa din mainile Creatorului !''

*- Ene Vasilica -Din roşu, maro/Din verde, galbui/Fructele toamnei, pe geamuri haihui./Gutuie răscoaptă,/O prind, o miros,/O simt până la os !

*-Ene Vasilica- La mine mă gândesc ; faptul că timpul trece şi nu întodeauna în favoarea mea, mă face să intru în panică pe 11 septembrie !

* -Ene Vasilica -Prietenia, spun unii, e floare rară,In primăvara vieţii ne-nfăşoară,La bătrîneţe rezistă doar aceea care,S-a înălţat pe adevăr şi renunţare !

-INTREBARE- :
-Ce detesta Ene Vasilica cel mai mult la tine?

-RASPUNS-:
* -Ene Vasilica - E prea mult spus...detest ! Cuvântul acesta îl foloseşti când este vorba de duşmani ; la aceştia defectele sunt detestate. La prieteni, defectele sunt calităţi care mai au nevoie de îmbunătăţiri !

* - Ene Vasilica- Mă gândesc la sufletul cărţii mele viitoare care încă nu s-a aşezat total . Se află în stare de zbucium, şi deşi este gata, se agită, încă. Aşteaptă un semn de la timp şi de la realitatea pe care o oglindeşte . Poetul, e-n clocot !

* -Ene Vasilica- Când eram mai tânără, scriam poezii de dragoste, Chiar şi când luptam ,mă avântam pe altarul iubirii ; Acum mă împotrivesc precum o pacoste, Mânată de ură de parcă aş trăi , obligatoriu, pe jar. Aştept aplauze, ca şi ceilalţi adulţi ! În jurul meu, tinerii se sărută !

* -Ene Vasilica -Ce să zic ..., cosmogonia ca cosmogonia, induce absolutul charismatic al oului care poate fi şi lună şi noapte, şi soare , şi zi, de unde şi dilema ..."care a fost întâi , oul sau găina ?!"

* -Ene Vasilica -Mă gândesc la câte vorbe despre SFÂRŞIT consumă muritorul..., este frica aceasta dorinţa omului de a stăpîni DESTINUL ?! Eu zic...da ? Descoperă, însă, la finalul cel mic, adică cel numai al lui, că s-a zbătut, ca peştele pe uscat, tot timpul, în loc să înoate în direcţia pe care a obţinut-o chinuitor !

*-Ene Vasilica- Am revenit dintr-o zonă aproape ireal de frumoasă ; Dumnezeu mă iubeşte , dacă m-a trimis pe acolo ! Varlam de Buzău este numele unui ţinut care trebuie reţinut !

*-Ene Vasilica- Mai degrabă , un personaj misterios care ştie tot despre lumea din jur, şi cea la vedere, dar mai ales cea bănuită a păstra secretele omenirii ! Varlaam, aşa îmi place să scriu cuvântul, cu doi de a, zona asta a Buzăului, arată precum ar arăta personajul ! Fericiţi cei care trăiesc pe acolo....au poluare, ZERO !

*-Ene Vasilica -Aş vrea să pot să-mi îmbrăţişez duşmanii, declaraţi sau nu,...ar fi o victorie pentru sufletul mau chinuit de o vină asumată, fără să mă simt , însă,vinovată; mi-este frică de să declar direct celor vizaţi gândul meu, pentru a nu crea o altă reprezentare , nereală a mea , cum că, neapărat, am nevoie de iertare pentru a mă prezenta, în faţa lumii mai curată decât sunt !

*-Ene Vasilica -Am avut o revelaţie...copilul meu se coace într-un ritm care-mi scapă...nu l-am avut niciodată...,ritmul acesta,...nici nu ştiu dacă să mă bucur,la fel nu ştiu dacă să disper,ştiu doar că timpul îl aduce înaintea mea...va deveni, încet, încet, înaintaşul meu, va începe, dacă nu o face deja, să mă educe, ca un părinte ce se dovedeşte a fi grijuliu cu fiul lui ! Îmi place ?!

*-Ene Vasilica- Mă doare o pierderea unor sentimente, fie ele şi ale altora !Oamenii nu merită dragostea, pentru că atunci când o au o duc la târgul de amintiri şi-o vând ieftin celor care se amuză cumpărând sentimentele altora ! Sunt colecţii întregi depozitate aiurea!

*-Ene Vasilica- La cât de greu îmi este să plec de acasă , pe teren,prin ţară, la cât de bine mă simt pe acolo pe unde ajung şi la cât de fericită mă întorc la cuibul meu chiar dacă , uneori, nu are tot ce-i trebuie ! Obişnuinţa naşte statornicie, chiar dacă-i monotonă !

*-Ene Vasilica- Mă gândesc la cât e de frumos afară / Şi cât de mult a cheltuit al nostru Dumnezeu / Să şteargă din natură, acum, că-i primăvară / Păcatul Omului Ales ca Semizeu !

*-Ene Vasilica- Mă gândesc la cât de mare mi-a crescut băiatul, la cât de mult m-am încărcat, eu , cu timp, nu cu bătrâneţe...şi că, în general, învăţăm , noi, bătrânii, de la generaţiile acestea de tineri, curajul, libertatea ...este extraordinar şi is

*-Ene Vasilica- Mă gândesc la câtă agitaţie am avut, de ceva vreme, şi la ce repede s-a consumat sărbătoarea...,prima zi...am avut o oboseală plăcută, sem că, doar muncind din greu simţi viaţa. Apoi, ca răsplată, am zărit caisul de la poartă...ÎNFLORIT !

*-Ene Vasilica -E primăvară iar, am totu-n buzunar / Şi-o iau haihui prin lume / Va iau pe toti cu mine. / Avem de insemnat o cale, /De-mpodobit si de pictat o-ntreaga vale. / Iar zvonul de natura inebuneste , iara / Din moarte Invierea , lumina o strecoara.../ Si ne inunda viata, din somnul greu, pornita / Tipam de bucurie, departe de ispita ! Vasilica Ghita Ene

*-Ene Vasilica- De dor sunt pline stelele, Şi de lehamite surcelele. Când omul a atins o stea, Nemuritor se-nscrie pe-orbită ca şi ea ! Doar că nu ştie că se moare şi în cer, Căci nestatornic omul e-ndrăgostit numai de el !

*-Vasilica Ghita-Ene -Realizator emisiunea REPERELE ZILEI -proiect personal-la Societarea Romana de Radiodifuziune -Bucuresti -Romania .De 31 de ani , in acelasi loc de munca ,la Radio Antena Satelor .

*-Vasilica Ghita - Ene afirma ca realizeaza - ,,O emisiune de doua ore de informatii la zi , comentate , prezentate , muzica si dezbateri pe teme prioritare pentru lumea satului .

*-Nu pot sa spun ca sunt total multumita ,sau tot timpul , sau ca am toata libertatea editoriala din lume ,dar ma simt in miezul vietii! Ma ajuta si muzica mea preferata , cea populara si faptul ca fac ceea ce imi place ,adica , presa !''-


-In delegatie ..... BRAZILIA ....



-Brazilia.....

= BIOGRAFIA =VASILICA GHITA ENE =

Opera poetică






Cunoscută pentru emisiunile sale radiofonice dedicate satului românesc, Vasilica Ghiţă Ene devine celebră şi ca poetă, fiind chiar supranumită Poeta Bărăganului în urma publicării volumui: -Desteapta Familiei -

* Vasilica Ghiţă Ene, 2008, Deşteapta Familiei. Prefaţă: George Grigore; Postfaţă: Floarea Calotă. Bucureşti: Editura Kriterion.

Floarea Calota & Vasilica Ghita -Ene
lansare de carte -Desteapta Familiei -Sala Radio -Bucuresti-11 -Sept- 2008-
Marturii despre poetă






Vasilica Ghita Ene s-a nascut pe 11 semtembrie 1954,la Facaieni,sat aflat undeva prin marele Baragan de care a ramas iremediabil indragostita,purtandu-l in inima oriunde s-a dus si vorbind bucuroasa de el tuturor.Candva,de mult,pe cand eram student,am cunoscut-o pe Vasilica in timp ce le povestea unor studente palestiniene despre frumusetile Baraganului...Desi nascut si crescut in Baragan,ascultand-o mi se parea ca vorbeste despre o lume de basm,o lume pe care o vedeam cu alti ochi si de care brusc mi se facu dor.De atunci,ori de cate ori o vad pe Vasilica mi se face dor de Baragan.Nu am mai auzit pe nimeni vorbind cu atata entuziasm de Baragan cu zapuseala amiezilor de vara,cu vifornita pagana zilelor de iarna,cu vartejurile iscate din senin pe miristile nesfarsite,cu cumpenele fantanilor itindu-se trist pe cerul toamnei,cu oameni aspri la chip insa buni la suflet...Am intrebat-o atunci pe Vasilica daca nu scrie poezie.A ras fara sa raspunda.Intr-o zi,la ea acasa,la o ciorba "ca la noi",aduse o cutie de carton din care incepu sa scoata poezii scrise pe te miri ce,de la foi rupte din carnete de insemnari,la facturi,margini de ziar,si altele,caci Vasilica scria atunci cand o vizita muza,pe ce avea la indemana,in calatoriile ei nesfarsite prin satele acestei tari,de unde isi aduna si isi aduna inca,fara de preget,povestile cu tarani si depsre tarani pentru emisiunile sale radiofonice. In treacat fie zis,Vasilica este vocea care de mai bine de treizeci de ani este cautata,asteptata,ascultata,admirata de oamenii de la tara pe care nu i-a dezamagit niciodata...Chiar si in deserturile arabe,unde lucram candva,muncitorii romani, proveniti de prin sate,se sculau de dimineata si se chinuiau,tot sucind cate o antena improvizata,s-o prinda pe "doamna Vasilica,caci bine le mai spune". I-am citit poeziile si am indemnat-o sa le publice.Din prea mult bun simn,nici nu se gandise la asa ceva...a fost nevoie de un sfert de secol,ca prietenii,cei apropiati,care au avut norocul sa-i cunoasca poezia,s-o convinga sa dea lumii aceste nestemate pe care au avut norocul sa-i cunoasca poezia,s-o convinga sa dea lumii aceste nestemate pe care le-a tot slefuit, le-a tot aranjat cu spaima celui ce nu ar vrea sa deranjeze pe cineva cu un lucru prost facut.Incet,precum borangicul,volumul de poezii a prins contur,dupa ce versuri din el au fost gazduite de reviste literare de inalta tinuta."Desteapta familiei",asa cum autoironic si-a botezat volumul,este o oda adusa Baraganului(cum s-ar fi putut altfel!),satului stravechi cu viata,cu obiceiurile,cu bunele si cu relele,toata zugravite intr-o limba romana sanatoasa,viguroasa,de o rara frumusete,ce vine de undeva de departe:"Venea vartejul iscat din senin/Plin de praful intunecat/Si ma inalta ca pe un ciulin/Sa vad ce-i dincolo de sat./Ani in sir,vartejul m-a rasucit/Mi-au ramasa in priviri nebunii/In ranile lumii fata-mi clatii/Soarta cu ele mi-am impretit." Dupa ce am citit si ultima poezie din volum,am avut dintr-odata convingerea ca Vasilica poate fi numita,fara nici o retinere "poeta Baraganului". George Grigore






Legături externe

Vasilica Ghiţă Ene pe site-ul Poetas del Mundo (Poeţii Lumii) [2]






Interviu realizat de TVR prilejuit de lansarea de carte -Desteapta Familiei -





Interviu realizat de TVRM prilejuit de lansarea de carte -Desteapta Familiei -






Un moment de la lansarea de carte -Desteapta Familiei - autor Vasilica Ghita-Ene








Nota: Articol preluat din Wikipedia( enciclopedia libera)








Realizatorul Antenei Satelor, Vasilica Ghita Ene - premiata la concursul „Reporter European 2009�


ImageReprezentanta Comisiei Europene si Biroul de Informare al Parlamentului European in Romania au anuntat castigatorii concursului „Reporter European 2009”, editiile de primavara si toamna.

Vasilica Ghita Ene realizator al Radio Romania - postul Antena Satelor este unul dintre castigatorii concursului. Aceasta a fost premiata pentru umanizarea subiectului european si aducerea in dezbatere a unor voci care, de regula, nu se fac auzite in spatiul public.

Criteriile de selectie care au stat la baza jurizarii au fost acuratetea informatiei, originalitatea perspectivei din care a fost tratat subiectul, obiectivitatea abordarii si capacitatea temei alese de a genera dezbatere publica.

Juriul a fost format din specialistii mass-media Ioana Avadanei, Cristina Guseth si Luca Niculescu, precum si din coordonatorii birourilor de presa ale institutiilor europene din Romania (Madalina Mihalache din partea Biroului de Informare al Parlamentului European si Daniela Rosca din partea Reprezentantei Comisiei Europene).

Jurnalistii castigatori vor avea ocazia sa viziteze sediile institutiilor europene de la Bruxelles sau Strasbourg, unde vor avea intalniri si oportunitati de interviuri cu membrii Parlamentului European si cu oficiali ai Comisiei Europene.

Bucuresti, 15.12.2009


NOTA : Articol preluat din PRwave



Comisia Europeana a anuntat castigatorii concursului "Reporter European 2009"






Reprezentanta Comisiei Europene si Biroul de Informare al Parlamentului European in Romania anunta castigatorii concursului "Reporter European 2009", editiile de primavara si toamna: Razvan Vintilescu (Cotidianul), Ovidiu Amalinei (Viata Libera Galati), Vasilica Ghita Ene (Societatea Romana de Radiodifuziune), Teodora Tompea si Andrei Cucu (Radio Nord-Est Iasi), Andreea Orosz (Radio France International), George Jiglau (Tribuna de Cluj).

Castigatorii vor fi recompensati cu cate un telefon Nokia E71. Jurnalistii castigatori vor avea posibilitatea efectuarii unei vizite la sediile institutiilor europene de la Bruxelles sau Strasbourg, unde vor avea intalniri si oportunitati de interviuri cu membri ai Parlamentului European si cu oficiali ai Comisiei Europene.

Lista castigatorilor

1. Razvan Vintilescu, pagina de internet www.cotidianul.ro – pentru unghiurile inedite de abordare in cele cinci comentarii publicate in ziua alegerilor europarlamentare;
2. Ovidiu Amalinei, Viata Libera Galati – pentru relatarea vie si plina de culoare a universului rural in prag de alegeri europarlamentare;
3. Vasilica Ghita Ene, Societatea Romana de Radiodifuziune, pentru umanizarea subiectului european si aducerea in dezbatere a unor voci care, de regula, nu se fac auzite in spatiul public;
4. Mona Scarisoreanu, Capital – pentru constanta in preocuparea referitoare la tematica europeana;
5 si 6. Teodora Tompea si Andrei Cucu, Radio Nord-Est Iasi – pentru stilul proaspat si tineresc din emisiunea: "Iesenii la alegerile europarlamentare";
7. Andreea Orosz, Radio France International – pentru claritatea stilului si acuratetea informatiei din reportajul pe tema previziunilor economice ale Uniunii Europene;
8. George Jiglau, Tribuna de Cluj – pentru spiritul critic din articolele publicate in Tribuna de Cluj.

Criteriile de selectie care au stat la baza jurizarii au fost: acuratetea informatiei, originalitatea perspectivei din care a fost tratat subiectul, obiectivitatea abordarii si capacitatea temei alese de a genera dezbatere publica.

Juriul a fost format din specialisti mass-media: Ioana Avadanei, Cristina Guseth si Luca Niculescu precum si coordonatorii birourilor de presa ale institutiilor europene din Romania (Madalina Mihalache, din partea Biroului de Informare al Parlamentului European si Daniela Rosca, din partea Reprezentantei Comisiei Europene).

Sursa: Comisia Europeana






Vasilica noastra – reporter european 2009
Miercuri, 23 Decembrie 2009 | publicat in - Eveniment | autor - Floarea Calota |

vasilica-ghita-ene-nouVasilica Ghiţă Ene face parte din familia noastră. Face parte din viaţa satului din ale căror probleme ne dezvăluie. Iar acum, suntem mândri că ne-a intrat în case, că ne-a păşit pragul şi că ne putem bucura alături de această Doamnă a Satului Românesc la acest ceas important, şi anume câştigarea titlului de „reporter european”. (Redacţia Mesagerul de Vâlcea)

Reporter: Vasilica, iată-te şi reporter european…!
Vasilica Ghiţă Ene: . Normal, dacă trăiesc în Europa şi meseria mea este cea de reporter, sunt reporter european.

R: Da, dar cu diplomă…”Concursul Reporter European, ediţia 2009, acordă diplomă doamnei Vasilica Ghiţă Ene pentru umanizarea subiectului european şi aducerea în dezbatere a unor voci care, de regulă, nu se fac auzite în spaţiul public.” Cum te simţi, acum, când chiar Comisia Europeană te recunoaşte printre reporterii din România, ca fiind aparte?
V: Sincer, bine… după ce mi-am mai revenit… şi poate că încep să mă vindec de modestie, ca de o boală indusă de o educaţie poate ceva mai exagerată pe care părinţii mei, ţăranii Tache şi Muşa Ghiţă din Făcăeni, Ialomiţa, mi-au dat-o atunci când au hotărât ca toţi copiii lor, cei nouă, să fie nu prea îndrăzneţi, căci, vorba aceea, capul plecat, sabia nu-l taie; aşa că toată viaţa mea de până acum am ieşit prea puţin în faţă, chiar şi atunci când faptele mele reclamau oarece recunoaştere… vezi şi-acum fug de afişare, când vorbesc cu tine!

R: Eu cred că până la urmă viaţa pune lucrurile la punct, şi după ce trăieşti după nişte principii care nu încalcă reguli nescrise dar necesare lumii acesteia în care valorile se aleg, până la urmă, ca grâul de neghină, ajungi să-ţi ocupi locul tău. Asta cred că s-a întâmplat şi în cazul tău… şi nu cred că prea târziu… noi, unii dintre interlocutorii tăi, chiar şi ţăranii care te recunosc, de mulţi ani, la radio, ca voce, ca spirit… deci noi, cei care te ştim, de peste 30, nu suntem surprinşi de recunoaşterea ta ca Reporter European… ne bucurăm pentru tine şi te întrebăm, este altfel în această calitate?
V: Din punct de vedere profesional, categoric, nu. Dar acest premiu m-a ridicat pe mine în faţa mea. Mi-am dovedit mie că n-am ruginit la minte; că la cei 55 de ani pe care îi am, pot să rămân alături de oamenii tineri ai acestei ţări, din domeniul în care lucrez, şi pot să merg mai departe. Să nu uităm că am beneficiat şi de o direcţionare socio-politică care m-ar fi împiedicat, cel puţin teoretic, să gândesc şi să rămân în realitatea de astăzi… numai să-ţi aduci aminte cât materialism dialectic şi cât socialism ştiinţific am fost nevoită să întind pe pâinea vieţii… nu spun că l-am şi mâncat! Aici, tot educaţia alor mei m-a ajutat, să pot să aleg calea cea dreaptă. La drept vorbind, eu sunt produsul unei generaţii care înainte de revoluţie era prea tânără să decidă ceva, ca apoi, după revoluţie să devină prea bătrână ca să mai conteze. De aceea, când am primit invitaţia Comisiei Europene din România, la redacţie, ca să participăm la un concurs de presă, într-un an al alegerilor parlamentare europene, am considerat că pot face un exerciţiu existenţial al vieţii mele. Şi l-am făcut, se pare, cu succes. Mă bucur că am participat… şi mă bucur tare de tot că am câştigat în formula asta în care sunt mai mulţi câştigători, opt mi se pare, fiecare pentru ceva… eu pentru” umanizarea subiectului european şi aducerea în dezbatere a unor voci care, de regulă, nu se fac auzite în spaţiul public. Păi ce mai vreau mai mult decât atât?! Toate demersurile mele publicistice au fost aşa… eu am susţinut cauza celor din mediul rural, la propriu, mai tot timpul; parcă satul şi destinul m-au trimis la oraş cu o treabă care, iată m-a ţinut ocupată peste 30 de ani! Şi să-ţi mai spun ceva… toată lumea care a auzit de premiu m-a întrebat ce primesc la chestia asta; sincer, tuturor le-am răspuns că cel mai important este că am câştigat. Am amuţit când am primit telefonul cu pricina… este o recunoaştere de care aveam, psihic, nevoie în lumea asta care aleargă numai după bani!

R: Dar ce emisiune ai trimis în concurs ?
V: „Sat românesc, sat european”, o emisiune în care, s-o spunem pe cea dreaptă, ( am văzut tematica asta dezbătută pe la tot felul de emisiuni de televiziune… plictiseală curată… vin tot felul de indivizi care vorbesc, vorbesc, şi-atât), poţi să eşuezi în prezentarea, prin vorbe cât mai de neînţeles, în încercarea de a face cunoscute proiectele europene privind ruralul românesc… de aceea am ales pentru că tema discuţiei erau alegerile parlamentare europene, locul dezbaterii, o comună din judeţul Braşov, Vama Buzăului, nivel de poluare zero, rezervaţie de zimbrii în dotare, ocupaţia principală a oamenilor de aici creşterea animalelor şi turismul. Tradus totul publicistic… cum se pot implica oamenii din Vama Buzăului în treburile Europei, primul pas fiind, pe bune, participarea la alegerile marelui continent. Şi am deschis o „Poiană a lui Iocan” din” Moromeţii” lui Marin Preda la Vama Buzăului! Restul muncă şi talent, na! Cine naiba, mai aduce astfel de voci în emisiunile cu mare audienţă unde sunt invitaţi, în nici-un caz astfel de interlocutori, ci doar „senzuale, blonde suave, negricioase planturoase etc.” Dar tu ştii foarte bine că eu am făcut multe emisiuni de acest gen, unele, zic eu mai bune decât cea cu care am câştigat, dar să remarcăm meritul celor de la Comisia Europeană din România.
Vasilica Ghiţă Ene, dragi prieteni, şi-a îndeplinit visul, acela de a lucra la Radio România, redacţia pentru agricultură şi sate. Asta îşi dorea ea când era mică ; a ajuns să lucreze cu oamenii-reporteri pe care îi asculta la difuzorul acela de demult, Ion Marinca, Liviu Negreanu, Gheorghe Baciu, Claudiu Udescu, Maria Cosmina Doboşciuc, unii dintre ei plecaţi dintre noi demult. A continuat să lucreze aici şi după 1989, la postul de radio „Antena Satelor” din Societatea Română de Radiodifuziune unde a făcut şi face emisiuni de toate felurile. Iubeşte satul şi-l apără cu microfonul,acum şi cu creionul, iubeşte şi apără valorile satului care a creat-o; cea mai frumoasă muzică , pentru ea, este muzica populară. Vasilica suferă când aude apelativul „bă, ţăranule”, atribuit oricărui nesimţit, se necăjeşte când observă cât de nebăgat în seamă este ţăranul român, de asemeni se sperie cât de adânci sunt nevoile rurale şi cât de greu sunt asumate de politicul românesc.
Vasilica Ghiţă Ene are satul cu ea, are omul cu ea ,are responsabilitatea cu ea… scrie poezii pentru cel care simte nevoia de poezie, anul trecut a publicat volumul „Deşteapta familiei”, anul viitor va publica altul… între timp o recunosc ca valoare toţi cei care au cunoscut-o prin ceea ce face, presă, emisiuni de radio… unii au premiat-o cu diplome, alţii şi-o doresc aproape când au ceva de rezolvat… anul acesta a luat premiul „Reporter European”, la 55 de ani ai ei, şi spune ea, este premiul acesta, un cadou pentru satul din inima ei care a înălţat-o printre alţi merituoşi ai lumii acesteia. Nu-i puţin lucru, chiar şi pentru un om!

P.S. Vasilicăi Ghiţă Ene, prietena mea de demult, îi doresc cu puţin timp înainte de ziua numelui ei, sănătate, bucurii multe pentru ea şi cei care o înconjoară, sărbători fericite, cărţi noi de poezie, emisiuni radio rupte din rădăcina faptelor, presărate cu cântec aşa cum numai ea ştie s-o facă.
Dumneavoastră, cititorilor ‘’Mesagerului de Vâlcea’’ vă doresc un Crăciun fericit şi un an nou plin de belşug.

Cu drag, a dumneavoastră, Floarea Calotă.

-Seară reuşită de muzică şi poezie la Nürnberg (4-iulie-2008-)

-Seară reuşită de muzică şi poezie la Nürnberg (4-iulie-2008-)

Articol preluat din revista ASI ROMANI http://www.radior.eu/evenimente/seara-reusita-de-muzica-si-poezie-la-nurnberg






Platforma culturală AŞII ROMÂNI e.V., împreună cu Asociaţia Casa Românească e.V., ambele din Nürnberg, au organizat în data de 4 iulie a.c. începând cu orele 18 la restaurantul românesc Volkswohl din Nürnberg o seară culturală de muzică românească şi poezie, unde cunoscutul interpret de muzică folk Săndel Spânu şi interpreta de muzică populară Ofelia Florica Haranguş, alături de actorul Hari Gromoşteanu vau întreţinut versurile poeţilor: Ionela van Rees- Zota, Felicia Feldiorean, Elena Cesar von Sachse şi Alina Arbajter.



Cu această ocazie s-au lansat mai multe cărţi, printre care: volumul antologic de versuri IZVOARELE VIEŢII care reprezintă una dintre cele mai ample lucrări de creaţie literară aparţinând unor generaţii poetice de diferite vârste, atât din ţară, cât şi din străinătate, CELOR FĂRĂ VINĂ”- poet Dr. Felicia Feldiorean, ŢARA FERICIRII – poveşti pentru copii, scrisă de Elena Cesar von Sachse şi „cărticica”- VISUL UNEI FEMEI- autoare Alina Arbajter.

Seara s-a dovedit a fi una de succes, iar creaţiile din aceste volume demonstrează, cu argumente convingătoare, că în poezia şi proza românească există oameni care ştiu să aprecieze calitatea şi frumuseţea condeiului străbun.
Cu adevărat dotaţi, stăpâni pe tainele creaţiei, semnatarii din aceste volume, cu stiluri şi forme de creaţie diferite, uneori foarte modeste, au făcut ca seara de 4 iulie să rămână una de neuitat pentru cei care au avut fericita ocazie de a fi prezenţi la acest eveniment.

Muzică şi poezie, o îmbinare perfectă, iar acest lucru nu-l poate contesta nimeni...

I v R- Z

TITIANA MIHALI SI URMASII EI

=TITIANA MIHALI =( nepotica )











= VIOLETA MIHALI= ( SORA )



















= VALENTINA MIHALI =














= AMALIA MIHALI=

= LA CAMPINA A CURS MIEREA =

Ofelia -Florica HARANGUS & Mladite Campinene




La Câmpina a curs mierea...
- Februarie -2009-

Week-end-ul trecut a însemnat pentru Câmpina organizarea celei de-a treia ediţii a Târgului Mierii, realizat de Asociaţia Apicolă “Valea Prahovei”, în colaborare cu administraţia locală.În prima zi, în afara prezentării produselor de către membrii asociaţiei organizatoare, au avut loc şi câteva concursuri - pentru cei mici, dar şi pentru cei mari. Au fost testate cunoştinţele celor mici în domeniul apicol, iar cei mari au participat la concursul “Cel mai bun degustător”. Au mai fost momente artistice, cu formaţia “Mlădiţe câmpinene” şi Ofelia Florica Haranguş, toate în prezenţa mai multor oficialităţi locale. Invitat de onoare a fost antrenorul campionului mondial la box Leonard Doroftei, Titi Tudor, care i-a oferit preşedintelui Asociaţiei Apicole, Mihai Apostolache, o pereche de mănuşi de box.Ziua a doua a fost rezervată unei expoziţii de utilaje şi echipamente specifice domeniului apicol, încununând o nouă ediţie de succes a Târgului Mierii.





Publicat de Oglinda Campina -Prahova



Ofelia -Florica HARANGUS & Mladite Campinene

=MARIANA STANESCU = o interpreta vesela si inimoasa -

- Biografie-
In 1975, devine interpreta de muzica populara in Ansamblul Tineretului Lioara din Oradea

In 1979, a absolvit studiile liceale la Oradea - profil Filologie Istorie

Incepand din 1980, participa la festivalurile si concursurile folclorice si de arta traditionala populara, castigand numeroase premii de-alungul timpului

In 1982, a absolvit Scoala Populara de Arta din Oradea, clasa Silvia Pop D. Popa

In 1996, a absolvit Facultatea de Arta, sectia Etnomuzicologie si Folclor, din cadrul Universitatii Hyperion din Bucuresti

In 1996 devine membra a Asociatiei Creatorilor Populari din Balcani
In prezent, redactor muzical la Radio Antena Satelor











Mariana Stanescu“O mână de om”…mică la trup dar mare la suflet, gata să-şi ofere ajutorul, să dea un sfat bun oricui are nevoie, veselă şi inimoasă…aşa am cunoscut-o prima dată pe Mariana Stănescu. Am aflat apoi că face parte din breasla radiofoniştilor şi, mai mult, e pasionată de folclor. Pasiunea ei cuprinde şi latura artistică, aduce aproape de inima omului minunatul cântec bihorean din ţinutul natal. L-a purtat ani de-a rândul acasă, in Bihor şi îi este, ca şi sufletul, deschis, limpede şi curat ca un izvor de munte.













Mariana trece cu multă uşurinţă şi sinceritate prin diverse stări emoţionale pe care le transmite pe scenă sau prin inregistrări. Şi-a imbogăţit de curând lada de zestre cu acest album in care îşi etalează experienţa acumulată în ani, preferinţa pentru melodia de joc sau pentru cea satirică. I-am admirat textele proprii, inspirate, în dialectul specific zonei de obîrşie…fiecare cântec are o poveste spusă de bunici, de părinţi sau de bătrânii rapsozi ai satului bihorean. Imaginile sunt captivante…dorul de casă, hora satului, tradiţia şezătorii sau a secerişului, pitorescul portului popular, obiceiuri de nuntă, sentimentul dragostei imbinat deseori cu texte umoristice, ritmuri viguroase de joc, urări, petrecere şi bună dispoziţie. Cu toţii avem nevoie de clipe de destindere, de bucurie iar cântecele Marianei Stănescu crează această stare, o oază de speranţă in credinţa că folclorul adevărat va dăinui peste vreme. Şi să ştiţi că acesta este doar un alt inceput căci Mariana ne pregăteşte multe alte surprize muzicale. Pentru drumul ei artistic m-am oprit la două cuvinte: respect şi preţuire, fără a uita succesul, de care are atâta nevoie.

Marina Pătrănoiu Realizator – radio romania








Mariana Stănescu
Informaţii generale
Nume naştere Mariana Stănescu
Data şi locul naşterii 12 septembrie 1959 (1959-09-12) (50 de ani)
Beius, judeţul Bihor
România
Origine Română
Gen muzical Folclor
Ocupaţie Cântăreaţă, compozitoare
Ani de activitate 1975 - prezent
Case de discuri Oltenia Star Music
Website marianastanescu.ro










Mariana Stanescu invitata de catre Mihai Hagiu la o emisiune de folclor la Antena Satelor







Mariana Stanescu participa activ alaturi de colegi de cantec la manifastatiile artistice la care este invitata .
















Mariana Stanescu in redactia Radio Antena Satelor - locul de munca al interpretei ...

= ELENA LEFESCU - BREAZU = mesager al cantecului Mariei Lătăreţu =

......................................................................
..............................................................






Elena Lefescu Breazu cântă din copilărie, moştenind acest har de la tatăl său. De altfel, ea este recunoscută pentru antrenul pe care îl creează în spectacolele la care este invitată. În astfel de ocazii Elena cântă toate genurile muzicale populare - de la cântece de petrecere şi cântece de joc, până la romanţele şi cântecele vechi cântate de lăutarii de altădată.




- Hai , hai neicut-al meu ;

ELENA LEFESCU BREAZU-INIMIOARA , INIMIARA

Asculta mai multe audio diverse










Elena Lefescu Breazu s-a născut în comuna Zâmbreasca din judeţul Teleorman. La 16 ani a câştigat Concursul Interjudeţean „Dialog la distanţă“, după care a fost invitată într-un turneu al Orchestrei Profesioniste „Orzişorul“, ocazie cu care a cunoscut-o pe Maria Lătăreţu. Aşa a început drumul său în muzica populară românească!








-Inimioara , inimioara ;

ELENA LEFESCU BREAZU - Puisor de la Novaci

Asculta mai multe audio diverse












Rep: Elena, de ani buni încerc să găsesc un răspuns la o întrebare care te priveşte: de ce specialiştii te-au lăsat să ieşi din umbră aşa de târziu?

E.L.B.: Nu ştiu ce să zic. Unii m-au acuzat că m-am limitat la cântecele Mariei Lătăreţu. Adevărul este că aceasta m-a plăcut şi mi-a încredinţat mie cântecele ei pentru a le înregistra…
Eu mă mândresc cu cântecele Mariei Lătăreţu, pentru că le-am dus mai departe aşa cum le-a cântat această mare interpretă, cu acordul ei şi fără să le alterez valoarea. Oare sunt singura care a preluat cântece ale unor mari interpreţi?! Îi întreb pe cei care au făcut carieră pe melodiile lui Ion Luican, Emil Gavriş, Ioana Radu, Maria Tănase. Gândiţi-vă că la 17 ani cântam într-o orchestră a lui Gheorghe Zamfir, alături de Ion Lăceanu. Oare ar fi cântat aceşti oameni cu mine dacă nu ar fi crezut în talentul meu?!












-Puisor de la Novaci ;


ELENA LEFESCU BREAZU - De la Targu Jiu la vale

Asculta mai multe audio diverse













Alaturi de Elena Lefescu Breazu , colegi de cantec ....

















Eu mă consider o cântăreaţă a satului. Ani de zile am fost la horile satului, la serbări câmpeneşti, la nunţi, botezuri ... şi astăzi mă duc şi, dacă trebuie, cânt continuu. Ştiu toate cântecele neamului meu, peste 800 de piese şi nu fac niciodată play back. Am imprimat acestor cântece trăirile mele, trăirile oamenilor din jurul meu... dar repet, fără să pun în pericol textul sau linia melodică.











Alaturi de Elena Lefescu Breazu , colegi de cantec ....
















Am înregistrat la radio, la televiziune, dar din păcate ani de zile eu şi colegii mei, reprezentanţii unei întregi generaţii, am fost trecuţi în plan secundar. Aveam nenumărate înregistrări Electrecord, dar nu a contat... aşa era modelul anilor ’80! Anii au trecut... eu i-am iertat, iar celor care au avut încredere în mine le mulţumesc şi le promit ceva! Voi cânta până în ultima clipă! Ce să fac?... acesta este felul meu de a fi .







-De la Tg.Jiu la vale ;

ELENA LEFESCU BREAZU - De la Targu Jiu la vale

Asculta mai multe audio diverse














LA GUTUIUL DINTRE VII
La gutuiul dintre vii
Găsii urma murgului,
Veriga căpăstrului.
Găsii şi-o crenguţă ruptă
De mândra mea azvârlită.
I-am cerut să-mi dea guriţă
Şi ea mi-a dat gutuiţă.
I-am cerut gutui din sân,
Ea le-a aruncat prin fân.
- Mândruliţă cu dor mult
Lasă-mă să te sărut
Să te sărut pe obraz
Să nu rămân cu necaz.
- De ţi-s dragi obrajii mei
Hai la maica să mă cei.
- Şi de n-o vrea maică-ta
Ce ne facem, mândra mea?
- Să vii deseară pe lună
Să mă furi din bătătură,
Să iei floarea din fereastră
Şi s-o duci la tine acasă.








- Ia mai zi mai din vioara ;


ELENA LEFESCU BREAZU - Ia mai canta din vioara

Asculta mai multe audio diverse






























Tudor Ene, Aurora Dumitrescu
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.12, 16-30 IUNIE 2008

Actorii, artistii si cascadorii isi renegocieaza la sange drepturile de autor

Sindicatul profesionistilor din industria de divertisment Artis a initiat un proiect de contract de munca pentru actori, artisti si cascadori, care sa inlocuiasca actualele contracte de cesiune a drepturilor de autor pe care acestia trebuie sa le semneze cand filmeaza pentru o casa de productie.
Prevederile contractului au fost facute publice, miercuri, intr-o conferinta de presa, la care au participat: Ion Homos, secretar general Cartel Alfa, Cristian Prisecaru, presedinte al Sindicatului Artis, Stefan Solcan, reprezentant al Departamentului cascadori din Sindicatul Artis, Calin Puia, actor si membru al Sindicatului Artis, Catalin Fartaes, actor si membru in Sindicatul Artis.
Potrivit lui Cristian Prisecaru, Sindicatul Artis a pus la punct un contract diferit de cele pe care actorii si artistii le semneaza in momentul de fata, respectiv contractele de cesiune a drepturilor de autor. "O problema care ne doare este cedarea drepturilor de autor. Artistul este generator de activitate cu drepturi de autor, drepturi pe care el este fortat de casele de productie sa si le cedeze. Primeste banii pentru aparitia lui atunci. Daca filmul respectiv va fi difuzat 30 de ani, el nu-si va mai incasa banii, care vor merge spre casele de film", a declarat Cristian Prisecaru.
El a precizat ca, in prezent, actorii, artistii si cascadorii isi cedeaza drepturile de autor pe o perioada de 50 de ani sau 99 de ani. "Este o situatie generala, nu este numai in Romania. Sindicatul american negociaza cu producatorii un alt model de contract prin care nu va mai autoriza in orice conditii, in orice fel si pe orice perioada utilizarea imaginii actorilor", a explicat Prisecaru.
O alta problema reclamata de presedintele Sindicatului Artis este plata "derizorie" pentru activitatea prestata. "Producatorul vine cu bani de afara sa plateasca un actor cu 300-400-500 de euro pe zi. Dar actorul roman este platit cu de cinci sau opt ori mai putini bani", a explicat Cristian Prisecaru.
O alta problema ridicata de artisti si cascadori in lipsa unor asigurari pe platourile de filmare.
Sindicatul Artis a depus, pe 31 ianuarie, un proiect de contract de munca pentru actori, artisti si cascadori la Ministerul Culturii si Cultelor, Ministerul Muncii si Ministerul Educatiei, fara a primi vreun raspuns. Totodata, potrivit lui Cristian Prisecaru, proiectul de contract a fost propus si angajatorilor - casele de productie -, Castel Film anuntand ca este dispusa sa negocieze.



nota :articol preluat din informatii google/ einformatii.ro /

Actorii, artistii si cascadorii isi renegocieaza la sange drepturile de autor

Sindicatul profesionistilor din industria de divertisment Artis a initiat un proiect de contract de munca pentru actori, artisti si cascadori, care sa inlocuiasca actualele contracte de cesiune a drepturilor de autor pe care acestia trebuie sa le semneze cand filmeaza pentru o casa de productie.
Prevederile contractului au fost facute publice, miercuri, intr-o conferinta de presa, la care au participat: Ion Homos, secretar general Cartel Alfa, Cristian Prisecaru, presedinte al Sindicatului Artis, Stefan Solcan, reprezentant al Departamentului cascadori din Sindicatul Artis, Calin Puia, actor si membru al Sindicatului Artis, Catalin Fartaes, actor si membru in Sindicatul Artis.
Potrivit lui Cristian Prisecaru, Sindicatul Artis a pus la punct un contract diferit de cele pe care actorii si artistii le semneaza in momentul de fata, respectiv contractele de cesiune a drepturilor de autor. "O problema care ne doare este cedarea drepturilor de autor. Artistul este generator de activitate cu drepturi de autor, drepturi pe care el este fortat de casele de productie sa si le cedeze. Primeste banii pentru aparitia lui atunci. Daca filmul respectiv va fi difuzat 30 de ani, el nu-si va mai incasa banii, care vor merge spre casele de film", a declarat Cristian Prisecaru.
El a precizat ca, in prezent, actorii, artistii si cascadorii isi cedeaza drepturile de autor pe o perioada de 50 de ani sau 99 de ani. "Este o situatie generala, nu este numai in Romania. Sindicatul american negociaza cu producatorii un alt model de contract prin care nu va mai autoriza in orice conditii, in orice fel si pe orice perioada utilizarea imaginii actorilor", a explicat Prisecaru.
O alta problema reclamata de presedintele Sindicatului Artis este plata "derizorie" pentru activitatea prestata. "Producatorul vine cu bani de afara sa plateasca un actor cu 300-400-500 de euro pe zi. Dar actorul roman este platit cu de cinci sau opt ori mai putini bani", a explicat Cristian Prisecaru.
O alta problema ridicata de artisti si cascadori in lipsa unor asigurari pe platourile de filmare.
Sindicatul Artis a depus, pe 31 ianuarie, un proiect de contract de munca pentru actori, artisti si cascadori la Ministerul Culturii si Cultelor, Ministerul Muncii si Ministerul Educatiei, fara a primi vreun raspuns. Totodata, potrivit lui Cristian Prisecaru, proiectul de contract a fost propus si angajatorilor - casele de productie -, Castel Film anuntand ca este dispusa sa negocieze.

- AFILIERI LA FEDERATIA NATIONALA CARTEL ALFA

Federatia Nationala "Alfa ART"
organism sindical afiliat la Confederatia Nationala Sindicala "Cartel Alfa"

.


Se poate afilia federatiei noastre orice sindicat legal constituit ce reprezinta interesele angajatilor care isi desfasoara activitatea in ramura cultura-arte si care nu este afiliat unei alte confederatii sindicale. Avantajele afilierii la federatia noastra sunt multiple, drept care vom mentiona numai cateva:

- prezenta in mijlocul unei confederatii sindicale puternice, serioase si stabile

- sprijinul si consilierea juridica gratuita oferita sindicatelor membre, prin intermediul Serviciului Juridic al CNS "Cartel ALFA"

- promovarea propunerilor de imbunatatire a situatiei lucratorilor membri de sindicat si sustinerea solutionarii problemelor aparute in desfasurarea activitatii, atat la nivel local cat si la nivelul ministerelor

- permanenta informare a membrilor asupra initiativelor si modificarilor sustinute de partenerii de dialog social (sindicate, patronate, guvern)



Sindicate membre ale federatiei noastre:

Sindicatul Profesionistilor din Industria de Divertisment ARTIS

Sindicatul Liber din Complexul Muzeal National "Moldova" Iasi
Sindicatul Cineastilor

Sindicatul Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie Constanta

Sindicatul Liber din Teatrul "Tandarica" Bucuresti

Sindicatul Salariatilor din Muzee Botosani

Sindicatul Liber al Specialistilor din "Muzeul National Brukenthal" Sibiu

Sindicatul Muzeului National de Istorie a Romaniei

Sindicatul Liber RADEF "Romania Film"

Sindicatul Arhiva Nationala de Filme

Sindicatul Tehnic din "Teatrul Odeon" Bucuresti

Sindicatul ART-CULT-Mures

Sindicatul Filarmonicii Arad

FEDERATIA NATIONALA ALFA -ART ROMANIA - STATUT-

FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART”
CAPITOLUL I
SCOPUL, DENUMIREA ŞI SEDIUL
Art. 1. FEDERAŢIA NAŢIONALĂ „Alfa ART” a salariaţilor şi lucrătorilor independenţi din
România din cadrul ramurii cultură şi artă, s-a constituit în scopul apărării drepturilor şi promovării
intereselor profesionale, economice, sociale, culturale şi sportive ale membrilor săi, prevăzute în
legislaţia muncii şi în contractul colectiv de muncă.
FEDERAŢIA NAŢIONALĂ „Alfa ART” s-a constituit în temeiul dreptului de liberă
asociere prevăzut de art. 9 şi art. 37 din Constituţia României şi funcţionează conform dispoziţiilor
Legii nr. 54/2003 privind sindicatele şi a prezentului Statut. Obiectivul final al FEDERAŢIEI
NAŢIONALĂ „Alfa ART” este obţinerea unor condiţii decente de muncă şi de viaţă pentru
membrii săi şi în general pentru salariaţi, care să le permită acestora realizarea deplină a
personalităţii lor, în acord cu demnitatea umană şi aspiraţiile proprii.
Pentru atingerea scopului propus FEDERAŢIA NAŢIONALĂ „Alfa ART” urmăreşte
următoarele obiective:
- Să asigure prin orice mijloc legal respectarea libertăţii sindicale şi garantarea dreptului
sindical tuturor sindicatelor afiliate şi membrilor;
- Să contribuie la structurarea şi dezvoltarea atât la nivel naţional cât şi în domeniul propriu
de cuprindere a unei mişcări sindicale coerente şi eficiente;
- Să sprijine prin mijloace specifice sindicatele membre şi să asigure o
colaborare permanentă a acestora în cadrul federaţiei;
- Să întreprindă acţiuni pentru impunerea respectării şi promovării drepturilor socioprofesionale de natură economică şi a demnităţii lucrătorilor, precum şi a ameliorării permanente a
condiţiilor de muncă şi viaţă;
- Să dezvolte continuu solidaritatea efectivă între organizaţiile afiliate şi să promoveze
colaborarea şi solidaritatea mişcării sindicale pe plan naţional şi internaţional.
Art. 2. Sediul FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART” este în Bucureşti, Splaiul Independenţei
202 A, cam. 22, Sector 6.
CAPITOLUL II
DOBÂNDIREA ŞI ÎNCETAREA CALITĂŢII DE MEMBRU
Art. 3. Poate dobândi calitatea de membru al FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART” oriice
sindicat legal constituit care are drept scop apărarea şi promovarea intereselor lucrătorilor din cadrul
ramurii cultură şi artă.
Cererea de afiliere se formulează în scris şi se depune la sediul FEDERAŢIEI NAŢIONALE
„Alfa ART” însoţită de următoarele documente:
a. Copii ale statutului şi regulamentelor sindicatului;
b. Copia hotărârii judecătoreşti prin care sindicatul a dobândit personalitate juridică;
c. Copia actului prin care s-a consemnat hotărârea de afiliere adoptată în conformitate
cu statutul sau regulamentele proprii;
d. Declaraţia privind numărul de membrii cotizanţi.
Art. 4. Calitatea de membru cu drepturi depline se dobândeşte de la data aprobării cererii de afiliere
şi după plata cotizaţiei.
Art. 5. Calitatea de membru al FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART” încetează la data:
a. depunerii cererii de retragere.
b. adoptării hotărârii de excludere.



CAPITOLUL III
DREPTURILE ŞI ÎNDATORIRILE MEMBRILOR.
Art. 6. Membrii FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART” au următoarele drepturi:
a. De a alege şi de a fi aleşi în organele de conducere ale FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa
ART”
b. De a-şi susţine punctele de vedere în faţa oricărui organ al FEDERAŢIEI
NAŢIONALĂ „Alfa ART”.
c. De a fi sprijiniţi de organizaţie în vederea apărării drepturilor lor legitime ce pot fi
apărate prin mijloace de luptă sindicală.
d. De a beneficia de sprijinul şi protecţia organizaţiei contra oricărui abuz sau limitări
exercitate din cauza sau în legătură cu activitatea lor sindicală.
e. De a critica activitatea şi de a cere sancţionarea membrilor care nu şi-au îndeplinit
ori şi-au îndeplinit necorespunzător mandatul primit din partea organizaţiei, indiferent de
durata şi importanţa mandatului,
f. De a beneficia de toate avantajele pe care organizaţia le va dobândi sau stabili în
favoarea membrilor săi.
Nici un membru al FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART” nu poate pretinde să-şi
exercite sau să beneficieze de aceste drepturi dacă nu a plătit cotizaţia la zi ori nu şi-a îndeplinit în
totalitate sarcinile sindicale primite din partea organizaţiei.
Art. 7. Membrii au următoarele îndatoriri:
a. De a cunoaşte şi respecta prevederile Statutului şi Regulamentelor FEDERAŢIEI
NAŢIONALE „Alfa ART”
b. De a cunoaşte Programul de acţiune al FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART”
şi de a contribui activ la realizarea acestuia.
c. De a îndeplini misiunile sindicale ce le-au fost încredinţate de Biroul Executiv.
d. De a respecta hotărârile adoptate statutar în oricare organ de conducere al
FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART” şi de a participa la toate acţiunile, chiar dacă
personal au votat împotriva ori s-au abţinut.
e. De a-şi îndeplini în totalitate şi la timp obligaţiile financiare faţă de organizaţie.


e.
CAPITOLUL IV
COTIZAŢIA
Art. 8. Membrii FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART” vor plăti organizaţiei o cotizaţie de 2
lei/membru de sindicat afiliat la respectiva organizaţie.
CAPITOLUL V
ORGANIZAREA FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART” şi ORGANELE DE
CONDUCERE
Art. 9. Organul suprem de conducere al FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART” este Adunarea
Generală a membrilor şi se compune din reprezentanţii sindicatelor componente. Fiecare sindicat va
desemna câte un reprezentant la 25 de membri de sindicat. Conducerea permanentă a FEDERAŢIEI
NAŢIONALE „Alfa ART” este încredinţată Biroului Executiv.
Adunarea Generală
Art. 10. Adunarea Generală se întruneşte anual şi are următoarele atribuţii:
a. Adoptarea şi modificarea Statutului şi a Declaraţiei de principii.
b. Alegerea şi revocarea membrilor Biroului Executiv.
c. Dezbaterea şi aprobarea Raportului de activitate al Biroului Executiv.



d. Aprobarea schimbării sediului FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART”.
e. Aprobarea nivelului cotizaţiei.
f. Adoptarea de hotărâri în privinţa oricăror alte probleme legate de activitatea
FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART”.
g. Aprobarea bugetului FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART” şi a execuţiei
bugetare.
h. Aprobarea cererilor de reînscriere în organizaţie.
i. Aprobarea afilierii sau dezafilierii la o organizaţie sindicală.
j. Modificarea Statutului.
k. Adoptarea de hotărâri urgente cu privire la Programul de activitate.
l. Revocarea membrilor Biroului Executiv şi excluderea membrilor FEDERAŢIEI
NAŢIONALE „Alfa ART”.
m. Aprobarea fuziunii sau dizolvării FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART”.
Adunarea Generală adoptă hotărâri valabile cu majoritatea simplă de voturi, dacă cel puţin
jumătate plus unu din reprezentanţi sunt prezenţi la adunare.
Hotărârile privind modificarea Statutului se adoptă cu majoritatea absolută a voturilor
exprimate, dacă la adunare sunt prezenţi cel puţin 2/3 din reprezentanţi.
Biroul Executiv
Art. 11. Conducerea activităţii curente a FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART” este
încredinţată Biroului Executiv, care reprezintă FEDERAŢIA NAŢIONALĂ ,Alfa ART” în toate
acţiunile sale juridice, conformându-se Statutului şi hotărârilor Adunării Generale.
Biroul Executiv se compune din Preşedinte, Primvicepreşedinte, 2 Vicepreşedinţi şi Secretar
General, aleşi de Adunarea Generală prin vot secret, direct pe funcţii.
Mandatul membrilor Biroului Executiv este de patru ani.
Membrii Biroului Executiv sunt reeligibili la sfârşitul mandatului.
Art. 12. Biroul Executiv are următoarele atribuţii:
a. Adoptă Regulamentul de Organizare şi Funcţionare precum şi Programul de
activitate.
b. Hotărăşte modificarea sediului.
c. Stabileşte poziţia de principiu a FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART” faţă de
evenimentele majore sociale şi economice, interesele legitime ale membrilor săi, atât
colective cât şi individuale.
d. Reprezentarea ori asistarea membrilor FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART”
în raporturile cu terţii.
e. Elaborarea proiectelor şi încheierea contractelor colective de muncă.
f. Aprobarea cererilor de aderare la FEDERAŢIA NAŢIONALĂ „Alfa ART”
g. Numirea comisiilor de constatare a existenţei motivelor care atrag excluderea
membrilor din FEDERAŢIA NAŢIONALĂ „Alfa ART”.
h. Adoptarea hotărârilor de excludere a membrilor din FEDERAŢIA NAŢIONALĂ „Alfa
ART”
i. Adoptarea oricăror hotărâri cât şi întreprinderea oricăror acţiuni necesare pentru
funcţionarea optimă a FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART” şi pentru apărarea eficientă a
intereselor membrilor săi.
j. Convocarea Adunării Generale din proprie iniţiativă sau la solicitarea scrisă şi motivată a
cel puţin 1/5 din numărul membrilor FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART”, stabilirea datei, a
locului şi a ordinii de zi a acestora.
k. Stabilirea Regulamentului de desfăşurare a Adunării Generale.



Împărţirea responsabilităţilor în cadrul Biroului Executiv se va face de comun acord între
membrii săi.
Pentru apărarea drepturilor şi promovarea intereselor colective ale membrilor FEDERAŢIEI
NAŢIONALE „Alfa ART”, Biroul Executiv poate folosi din proprie iniţiativă orice mijloc legal,
fără a fi nevoie de un mandat special din partea celor în cauză.
Apărarea drepturilor individuale ale membrilor FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART” se
face numai la cererea scrisă şi motivată a acestora.
Preşedintele
Art 13. Preşedintele angajează FEDERAŢIA NAŢIONALĂ „Alfa ART” în raporturi cu terţii şi îl
reprezintă în justiţie.
Preşedintele prezidează reuniunile Adunării Generale, ale Adunării Generale Extraordinare
şi ale Biroului Executiv şi are dreptul de a participa la orice reuniune a structurilor funcţionale ori a
comisiilor de lucru ale FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART”. Preşedintele poate delega o parte
din atribuţiile sale celorlalţi membrii ai Biroului Executiv.
Primvicepreşedintele
Art. 14. Primvicepreşedintele este locţiitorul de drept al Preşedintelui atunci când acesta nu-şi poate
îndeplini atribuţiunile.
Vicepreşedinţi
Art. 15. Doi Vicepreşedinţi, vor organiza reuniuni sindicale şi vor fi locţiitori de drept ai
primvicepreşedintelui atunci când acesta nu-şi va putea îndeplini atribuţiunile.
Secretarul General
Art. 16. Secretarul va asigura:
a. Organizarea reuniunilor sindicale.
b. Comunicarea ordinii de zi şi a documentelor supuse dezbaterii.
c. Consemnarea dezbaterilor, hotărârilor, deciziilor organelor deliberative ale
FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART”.
d. Ţinerea evidenţei hotărârilor, rezoluţiilor şi deciziilor FEDERAŢIEI NAŢIONALA
„Alfa ART” precum şi urmărirea modului lor de îndeplinire.
e. Organizarea desfăşurării acţiunilor colective revendicative sau de protest ale FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART” în conformitate cu prevederile statutare şi legale
în vigoare.
El este secretarul Adunărilor Generale.
Revocare, Suspendare si Demisie
Art. 17. Depăşirea competenţelor şi a limitelor de reprezentare stabilite prin Statutul şi
Regulamentele FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART” poate atrage revocarea persoanelor în
cauză şi răspunderea pentru prejudiciile aduse.
Nici o cerere de revocare nu va putea fi invocată dacă nu a fost depusă în scris şi motivată,
de către 1/5 din numărul membrilor FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART” sau de către membrii
Biroului Executiv.
Biroul Executiv are obligaţia de a convoca Adunarea Generală Extraordinară în termen de
10 zile de la data depunerii cererii. Convocarea Adunării Generale Extraordinare nu va putea fi
făcută pentru o dată ce ar depăşi 30 de zile de la data depunerii cererii de revocare.
În cazul în care Biroul Executiv nu convoacă Adunarea Generală Extraordinară sau nu
respectă termenele prevăzute în alineatul 3, deşi cererea de revocare este statutar formulată, 1/5 din
membrii FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART” pot convoca adunarea.
În perioada de 30 de zile de la depunerea statutară a cererii de revocare, cel împotriva căruia
s-a depus cererea este considerat suspendat din funcţie.
Suspendarea încetează la expirarea termenului de 30 de zile iar cererea de revocare se
consideră a nu fi depusă dacă Adunarea Generală Extraordinară nu a fost convocată în condiţiile
prevăzute în alineatele precedente.
Art. 18. Membrii Biroului Executiv pot demisiona din funcţie cu un preaviz scris de 30 de zile.
Pe perioada preavizului, la cererea sa, cel în cauză este considerat suspendat din funcţie,
atribuţiile sale fiind preluate de:
a. Preşedinte, dacă demisionarul este Primvicepreşedinte.
b. Vicepreşedinte, dacă demisionarul este Preşedintele sau Secretarul General.
Depunerea cererii de demisie fără preaviz atrage de drept excluderea din FEDERAŢIA
NAŢIONALĂ „Alfa ART” de la data depunerii cererii.
CAPITOLUL VI
RECOMPENSE SI SANCŢIUNI
Art. 19. Pentru îndeplinirea cu succes a unei sarcini sindicale, Biroul Executiv poate aproba
acordarea unor recompense membrilor FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART”.
Sistemul de recompense şi modalitatea de acordare a acestora se stabilesc de Biroul
Executiv, în limita bugetului alocat.
Art. 20. Pentru încălcarea prevederilor Statutului, Regulamentelor şi hotărârilor Adunării Generale
sau ale Biroului Executiv, membrilor organizaţiei li se pot aplica sancţiuni sindicale.
Sancţiunile sindicale aplicabile sunt:
a. Suspendarea acordării sprijinului şi a asistenţei organizaţiei, pe o perioada de până
la trei luni.
b. Suspendarea dreptului de vot.
c. Suspendarea din funcţie pe o perioadă de până la trei luni.
Sancţiunea suspendării dreptului de vot operează de drept pentru cei care nu şi-au îndeplinit
obligaţiile financiare faţă de organizaţie mai mult de trei luni consecutiv.
Sancţiunea suspendării şi a revocării din funcţie se aplică în baza hotărârii Adunării
Generale.
CAPITOLUL VII
PATRIMONIUL
Art. 21. Patrimoniul este indivizibil şi pe toată durata existenţei FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa
ART”.
Patrimoniul FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART” se constituie din:
a. Cotizaţiile membrilor
b. Veniturile întreprinderilor cu caracter lucrativ pe care le înfiinţează sau le
dobândeşte în mod legal.
c. Donaţii
d. Orice alte surse legale de venituri.
Nimeni nu poate dispune asupra patrimoniului organizaţiei, cu excepţia Adunării Generale
de dizolvare.
Art. 22. Politica financiară a organizaţiei intră în competenţa Biroului Executiv.
Exerciţiul financiar coincide cu anul civil.
Controlul gestiunii patrimoniului este exercitat de Comisia de Cenzori, formată din 3 6
persoane. Membrii comisiei de Cenzori vor fi aleşi şi numiţi de Adunarea Generală pe o perioadă de
doi ani.
Comisia de Cenzori îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu regulamentul de Organizarre
şi Funcţionare al Comisiei de Cenzori aprobat de Adunarea Generală.
CAPITOLUL VIII
DIZOLVAREA, COMASAREA SAU DIVIZAREA
Art. 23. FEDERAŢIA NAŢIONALĂ „Alfa ART” se poate comasa, diviza sau dizolva numai prin
Hotărârea Adunării Generale convocată special în acest scop. Hotărârea se ia prin vot secret, în
prezenţa a 2/3 din numărul membrilor.
Adunarea Generală care decide dizolvarea FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART” va
dispune obligatoriu şi asupra modului de lichidare a patrimoniului.
La stabilirea modului de lichidare a patrimoniului se va avea în vedere faptul că bunurile
date în folosinţă FEDERAŢIEI NAŢIONALĂ „Alfa ART” de către Statul Român vor fi restituite
acestuia din urmă.
Prezentul statut a fost adoptat în Adunarea Generală din data de 11.02.2008
PREŞEDINTE