Acest stravechi obicei al primaverii este specific poporului roman si isi are originea in credintele si practicile agrare. Sarbatoarea lui are loc in prima zi a lui martie, considerata ca prima luna a primaverii.
La Roma, inceputul anului nou se sarbatorea la 1 martie, luna care purta numele zeului Marte, ocrotitor al campului si al turmelor, zeu care personifica renasterea naturii. La vechii traci aceleasi atribute le avea zeul Marsyas Silen, considerat inventatorul fluierului, cultul sau fiind legat de glia materna si de vegetatie. Lui ii erau consacrate sarbatorile primaverii, ale florilor si fecunditatii naturii.
In multe sapaturi arheologice din Romania s-au gasit martisoare cu o vechime mai mare de 8000 de ani. Sub forma unor mici pietre de rau vopsite in alb si rosu, ele erau insirate pe ata si se purtau la gat. Culoarea rosie, data de foc, sange si soare, era atribuita vietii, deci femeii. In schimb, culoarea alba, conferita de limpezimea apelor, de albul norilor era specifica intelepciunii barbatului. De altfel, snurul martisorului exprima impletirea inseparabila a celor doua principii ca o permanenta miscare a materiei. El semnifica schimbul de forte vitale care dau nastere viului, necurmatul ciclu al naturii. Culorile alb si rosu au ramas pana in zilele noastre ca simbol al sexelor, ele fiind regasite si la bradul de nunta sau inmormantare. Raspandit in toate provinciile tarii, martisorul este pomenit pentru prima data de Iordache Golescu. Folcloristul Simion Florea Marian relateaza ca in Moldova si Bucovina martisorul consta dintr-o moneda de aur sau de argint legata cu un snur alb si rosu la gatul copiilor. Era credinta ca portul martisorului face ca acestia sa aiba noroc. Fetele il purtau timp de douasprezece zile la gat, dupa care-l prindeau in par si-l tineau astfel pana la sosirea berzelor sau pana ce inflorea primul pom. Dupa aceea, cu snurul legau creanga pomului, iar cu banul respestiv isi cumparau cas, pentru ca tot anul sa le fie fata frumoasa si alba. Pornind de la traditia de mai sus, Tudor Arghezi face speculatii asupra istoricului martisorului. Reproducem in forma originala cateva pasaje din volumul "Cu bastonul prin Bucuresti", recunoscute pentru pitorescul lor:
"...La inceput, atunci cand va fi fost acest inceput, martisorul nu era martisor si poate ca nici nu se chema, dar fetele si nevestele, care tineau la nevinovatia obrazului inca inainte de acest inceput, au bagat de seama ca vantul de primavara le pateaza pielea si nu era nici un leac. Carturaresele de pe vremuri, dupa care au venit carturarii, facand "farmece" si facand si de dragoste, au invatat fetele cu pistrui sa-si incinga grumazul cu un fir de matase rasucit. Firul a fost atat de bun incat toate cucoanele din mahala si centru ieseau in martie cu firul la gat.
...Vantul usurel de martie, care impestrita pleoapele, nasul si barbia, se numea martisor si, ca sa fie luat raul in pripa, snurul de matase era pus la zintii de mart. Daca mai spunem ca firul era si rosu, intelegem ca el ferea si de vant, dar si de deochi.
Un giuvaergiu, ca sa-si vanda firele vindecatoare mai iute, avu ideea sa atarne de ele cate o marturie, care a intrat in pret. Pe cand se platea firul, bijuteria era gratuita. Regula s-a stricat cand bijuteria incepu sa fie vanduta, devenind gratuit firul de matase..." ARTICOL PRELUAT DIN REVISTA TERRA, Nr3, Matrie 2001
Martisorul (martu la romani) este un obicei specific romanesc mostenit de la daci si romani, inexistent la alte popoare. Numele popular al lunii martie - "martisor" este de origine latina (martius). La 1 martie, dupa vechiul calendar roman, este prima zi din an si se celebra sarbatoarea "Matronalia". In aceasta zi se desfasurau serbarile lui Marte, zeul fortelor naturii, al primaverii si agriculturii. Fetele si femeile primeau diferite cadouri.
Pentru stramosii nostri, anul nou de la 1 martie insemna reinvierea naturii. Martisorul, simbol al primaverii, se confectiona din fire de canepa sau lana (mai tarziu din bumbac), albe si rosii, care se leaga in forma de 8. De acest snur se atarnau monede din aur sau argint, dar si fire de iarba, muguri sau flori. In zonele romanesti stravechi, mamele prindeau copiilor martisorul la gat, la mana sau la picior, obiceiul pastrandu-se si astazi in unele sate. Martisorul se poarta toata luna martie.
Imbinarea culorilor alb si rosu e traditionala purtandu-se la nunti, cand se nasc copii, la hainele de inmormantare ale batranilor (in Oltenia), cele doua culori simbolizand continuitatea vietii dupa moarte. Cu alb si rosu se impodobesc primele oi care intra in stana si primul plug iesit la arat.
Intre 1 si 9 martie, in "Zilele babelor", primavara se lupta cu iarna alungand-o. In cele noua zile, baba Dochia apare torcand pe langa oi, imbracata in noua cojoace, scuturand in fiecare zi cate unul.
La inmanarea martisorului de 1 martie, ritual arhaic la aromani, copiii vin din locurile insorite de pe munte pana in pragul casei cu brazdele de iarba si cu primele flori de corn. Fiecare membru al familiei trece de trei ori pragul peste brazda, mama iese cu colaci, iar florile se trec din gura in gura, pentru ca oamenii sa devina tari precum lemnul de corn. Floarea de corn se poarta legata impreuna cu cele doua fire, alb si rosu, pana la sfarsitul sarbatorilor.
In ultima zi a lunii martie, inainte de rasaritul soarelui, are loc ritualul scoaterii martisorului si predarii lui catre natura. In localitatile de campie martisorul se pune pe un pom inflorit sau in crengile visinilor, ciresilor, prunilor etc. In satele de la munte si deal, martisorul se pune pe cornul sau macesul inflorit. Cu monedele de la martisoare, fetele cumpara cas, pentru ca toata vara sa le fie fata bucuroasa si alba. Exista credinta ca martisorul este ridicat de randunele si purtat spre soare, binecuvantand astfel norocul celui care l-a pus in pom.
Primul carturar roman care a scris despre martisor a fost Iordache Golescu in "Condica limbii romane", lucrare ramasa in manuscris la Academia Romana si cercetata de Cornelia Calin in studiul "Contributia lui Iordache Golescu la cunoasterea culturii noastre populare".
In secolul trecut sarbatoarea martisorului in toate regiunile tarii a fost studiata de Simion Florea Marian.
Revista Planeta Albastra, nr. 36 / 2001
.......................................................................
DESPRE MARTISOARE - ISTORIE- TRADITIE -
Astazi, realizarea martisorului a devenit o adevarat opera de arta ....Martisoarele pot fi oferite cu multa placere persoanelor dragi, ca simbol al admiratiei lor, ca respect si stima speciala pentru doamne si domnisoare.
Martisorul este o sarbatoare care celebreaza inceputul primaverii.
Pe 1 martie se ofera la persoanele dragi de sex feminin un martisor in semn de apreciere sau multumire.
Din batrani, se considera ca martisoarele sunt aducatoare de fericire si noroc, fiind formate in mod traditional dintr-o fundita alb cu rosu, albul simbolizand iarna si rosul primavara, la care se adauga mici simboluri ale norocului: stea, soare,luna sau semiluna, flori, inima, potcoave, trifoi cu patru foi, ancora, etc.
Martisorul este purtat la vedere pentru o perioada de pana la doua saptamani, dupa care se agata in copacii care urmeaza sa infloreasca.
Traditia sarbatorii are o vechime de mii de ani, inca de pe vremea dacilor.
............................................................................
Răspunsul lui Delia Staniloiu în Februarie 27, 2010 pe 11:09pm
Ştergere Stiai ca la inceput...martisoarele erau oferite barbatilor?
► Răspunde la Aceasta
Legătură Răspunsul lui Silvia Petre în Februarie 28, 2010 pe 12:50am
Ştergere Si acum in Nordul Moldovei si-n Bucovina (sa nu radeti, dar sunt notiuni diferite!) martisoarele se ofera barbatilor!
► Răspunde la Aceasta
Legătură Răspunsul lui Delia Staniloiu în Februarie 28, 2010 pe 11:32am
Ştergere Zefirul cel blind si cald,
Prinse-un fluturas usor,
Cu aripioare de smagrald
Ce va trimite-un MARTISOR.
► Răspunde la Aceasta
Legătură Răspunsul lui Silvia Petre în Februarie 28, 2010 pe 12:54am
Ştergere Doamnelor (si domnilor) care sunteti prin zona... in primul rand multumesc Ofelia pentru textele impartasite cu noi si 2: ma poate ajuta cineva cu informatii despre Martisor in limba engleza?
Fara a ma impauna foarte mult cu statutul de roman (eu sunt mai... universalista de felul meu) iubesc foarte mult Martisorul pentru ca e singura chestie pe care chiar n-am intalnit-o la nici un alt popor (bulgarii au ceva cat de cat asemanator... insa foarte putin). Asa ca-l promovez de cate ori pot (alaturi de minunata Manastire dintr-un lemn, unde cu drag va invit pe toti!)
► Răspunde la Aceasta
Legătură Răspunsul lui Paun Octavian în Februarie 28, 2010 pe 8:41am
Ştergere Ofelia,
Azi 28.02.2010 am publicat in ziarul/Radio online: www.radiometafora.ro tema pusa in discutie,,MARTISORUL SIMBOLUL PRIMAVERII''
pe aceasta cale urez sexului frumos,voi femeile-ca fara voi noi sexul,,urit''nu stiu ce facem-multa sanatate,primavara multa si dragoste in suflet
► ................................................................
vineri, 23 aprilie 2010
= TRADITII POPULARE ALE ANOTIMPURILOR =
= PRIMAVARA =
Tradiţii:
"Primăvara se începe, după unii, cu prima lunei martie, după alţii când se sfârşesc zilele babei Dochiei, şi anume la Alexii, 17 martie, şi durează până la Sf. Onofrei, 12 iunie. Alţii pun iarăşi ziua întâi de primăvară după ce trec treisprezece săptămâni numărate din ziua de Crăciun. Atunci zic ei că omătul se topeşte şi curge în torente chiar şi de pe vârful celor mai înalţi munţi. ♦ Când încep a ieşi jigăniile şi gujuliile de prin ascunzişurile lor de peste iarnă, când prind a zbura gâzele şi fluturii cei roşii şi mai ales când încep a veni rândunelele, cocostârcii, cocoarele şi celelalte paseri ce petrec peste iarnă în ţările cele calde, atunci, când vin acestea, e semn că primăvara a sosit şi că mai mult n-are să ningă."
Practici magice:
"Când auzi tunând întâia oară primăvara, să te baţi cu o piatră pe frunte, că nu ai durere de cap peste an. ♦ Când tună întâi primăvara, să dai la frunte cu argint, ca să fii ca argintul sănătos şi curat tot anul. ♦ Când se porneşte primăvara plugul la arat, se înconjură el de trei ori mai înainte de a ieşi pe poartă, cu tămâie, busuioc şi apă sfinţită, cu care se stropeşte el şi vitele, ca să nu se prindă deochiul de vite. ♦ Primăvara, când scot întâi vacile în cireadă, oamenii le leagă ceva roşu de coadă, că pe vita care are roşu nu o poate nici deochea, şi nici cel rău nu se poate apropia de ea. ♦ Se crede că este bine a pune, primăvara, când se trage cu plugul prima brazdă de arătură, pe brazdă pâne şi sare, ca câmpul să aducă mult rod. ♦ Din seminţuri să nu dai primăvara nimănui
harangusofelia: până ce nu i pune tu întâi din ele, că ţi dai norocul la roade şi nu se fac. ♦ Când vezi un buratec întâia oară primăvara, să l pupi de trei ori pe spate şi să l dai peste cap, că apoi n ai friguri. ♦ Primăvara, cine aude întâi brotăcei cântând, să se dea de trei ori peste cap, ca să nu fie anul secetos. ♦ Dacă vezi pentru prima oară barză primăvara, trebuie să o scuipi şi să i zici: „Frigurile mele în penele şi în picioarele tele“. ♦ Dacă vezi pentru prima dată numai o rândunică, toată vara vei fi singur. Când vezi întâia dată rândunele, să te speli repede pe obraz cu apă sau cu lapte, pentru a nu avea pete sau aluniţe. ♦ Primăvara, cel ce vede rândunica întâi să caute în pământ sub talpa piciorului drept, că va găsi un cărbune. Acel cărbune este bun pentru friguri. ♦ Puii, când ies primăvara să se puie întâi într o oală: din oală te faci că i tai la gât, îi pui apoi în ciur, cernându i pe foc, de aci în poală şi în sfârşit îi duci cu ochii închişi afară. ♦ Primăvara, cine se va scălda mai înainte de a mânca caş, toată vara îl va prinde frigurile. ♦ Primăvara, când începe un an nou, dacă, ieşind pe câmp, vezi un furnicar, să iei ţărână din acel furnicar, să arunci peste cap zicând de trei ori: „Să fiu iute şi sănătos ca furnica, până la vederea muşunoiului în anul viitor“, dacă vrai să nu suferi de dureri de cap sau friguri şi nici să ai vreo moleşire sau lenevire. ♦ Primăvara podgorenii leagă câteva viţe de vie cu salcie de la Florii, ca să fie ferite de piatră. ♦ Primăvara, cine vede şerpele întâi să şi dea osteneala să l ucidă, căci, omorându l, îi ia puterea; iar de va scapa ,sarpele ia puterea omului "
Semne de prosperitate:
"Încotro tună primăvara întâiaşi dată, în acea parte s or face pâinile mai bune. ♦ Când auzim primăvara tunând întâiaşidată la sfinţit, va fi an bun, roadă îmbelşugată, iar de va durdui mai întâi dinspre răsărit, va fi veac bun. ♦ Când primăvara se vede pe ape spume alb gălbui, care se cheamă mană, are să fie mănos anul acela. ♦ Primăvara cine vede întâi berze şi rândunici în zbor, în acel an va face călătorie; iar de va vedea şezând jos, nu va face în acel an nici un drum. ♦ Când vezi barză întâi pe sus, tot anul vei fi sănătos; iar când o vei vedea pe jos, tot anul vei fi bolnav. ♦ Primăvara, cine va vedea cocori întâi să i numere şi câţi vor fi atâţia, ani va mai trăi. ♦
Când vezi rândunele zburând pentru întâiaşi dată în primăvară, eşti sănătos peste an; iar de le vezi stând şi ciripind, tot anul te vorbesc oamenii de rău. ♦ Dacă aude cineva primăvara pentru prima dată cucul cântând şi are mulţi bani în pungă, apoi se crede că va avea tot anul. ♦ Când îţi cântă cucul în dreapta îţi merge bine. ♦ Când ţi a cânta cucul în faţă, are să ţi meargă bine tot anul. ♦ Dacă vede cineva primăvara pentru întâia dată cucul pe un pom verde, apoi se crede că acela prin întreg anul va fi sănătos. Dacă l vede pe o creangă uscată, se zice că acela întreg anul va tot boli. Dacă l vede pe pământ, se ţine că un semn că acolo, în acel an, va avea multe griji şi nevoi. ♦ De vei vedea întâi primăvara miel alb, tot anul vei avea inimă bună; de vei vedea negru, inima ţi va fi neaga;
Dacă primăvara vezi întâi flutur roş, ai să fii sănătos vara, iar dacă vezi întâi flutur galben, toată vara vei fi galben şi bolnav."
Semne nefaste:
"Când vezi cocostârc pe jos întâi, are să te doară picioarele peste an. ♦ De vezi primăvara întâi cocostârc pe sus, nu te doare mijlocul la seceră, de l vezi pe jos, te doare. ♦ Când vezi întâia oară, primăvara, numai un singur cocostârc, vara aceea ai să fii singuratic; iar de vei vedea mai mulţi, ai să fii tot cu mulţi. ♦ Se crede că dacă vede o fată, primăvara, pe când sosesc cocostârcii, numai un singur cocostârc, ea în acel an nu se va mărita. ♦ Când aude cineva primăvara o rândunică ciripind, apoi crede că va fi vorbit de rău peste an. ♦ Când îţi cântă cucul în stânga nu e bine. ♦ Când auzi cucul întâia oară şi vei fi bolnav, atunci bolnav vei fi toată viaţa. ♦ Când cântă cucul aproape de casă e semn de moarte. ♦ Când cântă cucul aproape de casă ai să te muţi de acolo.
♦ De vei vedea întâi primăvara fluturi albi, toată vara vei fi bolnav."
Starea vremii:
"Dincotro vin primăvara întâia dată ploile, dintr acolo vor veni peste toată vara. ♦ Tunetul de primăvară, pe când este încă omăt, se ţine semn că vara va fi grindină multă. ♦ Primăvara, unde tună întâi, acolo va şi ploua întâi. ♦ Dacă vin odată mai mulţi cocostârci, primăvara va fi furtunoasă şi ploioasă. ♦ Dacă primăvara rândunelele şi cocostârcii se întorc de timpuriu, e semn de primăvară timpurie şi statornică. ♦ Pomii înfloriţi de timpuriu înseamnă secetă peste an. ♦ Primăvara ploioasă spune vară secetoasă."
Sursa antenasatelor.ro
Tradiţii:
"Primăvara se începe, după unii, cu prima lunei martie, după alţii când se sfârşesc zilele babei Dochiei, şi anume la Alexii, 17 martie, şi durează până la Sf. Onofrei, 12 iunie. Alţii pun iarăşi ziua întâi de primăvară după ce trec treisprezece săptămâni numărate din ziua de Crăciun. Atunci zic ei că omătul se topeşte şi curge în torente chiar şi de pe vârful celor mai înalţi munţi. ♦ Când încep a ieşi jigăniile şi gujuliile de prin ascunzişurile lor de peste iarnă, când prind a zbura gâzele şi fluturii cei roşii şi mai ales când încep a veni rândunelele, cocostârcii, cocoarele şi celelalte paseri ce petrec peste iarnă în ţările cele calde, atunci, când vin acestea, e semn că primăvara a sosit şi că mai mult n-are să ningă."
Practici magice:
"Când auzi tunând întâia oară primăvara, să te baţi cu o piatră pe frunte, că nu ai durere de cap peste an. ♦ Când tună întâi primăvara, să dai la frunte cu argint, ca să fii ca argintul sănătos şi curat tot anul. ♦ Când se porneşte primăvara plugul la arat, se înconjură el de trei ori mai înainte de a ieşi pe poartă, cu tămâie, busuioc şi apă sfinţită, cu care se stropeşte el şi vitele, ca să nu se prindă deochiul de vite. ♦ Primăvara, când scot întâi vacile în cireadă, oamenii le leagă ceva roşu de coadă, că pe vita care are roşu nu o poate nici deochea, şi nici cel rău nu se poate apropia de ea. ♦ Se crede că este bine a pune, primăvara, când se trage cu plugul prima brazdă de arătură, pe brazdă pâne şi sare, ca câmpul să aducă mult rod. ♦ Din seminţuri să nu dai primăvara nimănui
harangusofelia: până ce nu i pune tu întâi din ele, că ţi dai norocul la roade şi nu se fac. ♦ Când vezi un buratec întâia oară primăvara, să l pupi de trei ori pe spate şi să l dai peste cap, că apoi n ai friguri. ♦ Primăvara, cine aude întâi brotăcei cântând, să se dea de trei ori peste cap, ca să nu fie anul secetos. ♦ Dacă vezi pentru prima oară barză primăvara, trebuie să o scuipi şi să i zici: „Frigurile mele în penele şi în picioarele tele“. ♦ Dacă vezi pentru prima dată numai o rândunică, toată vara vei fi singur. Când vezi întâia dată rândunele, să te speli repede pe obraz cu apă sau cu lapte, pentru a nu avea pete sau aluniţe. ♦ Primăvara, cel ce vede rândunica întâi să caute în pământ sub talpa piciorului drept, că va găsi un cărbune. Acel cărbune este bun pentru friguri. ♦ Puii, când ies primăvara să se puie întâi într o oală: din oală te faci că i tai la gât, îi pui apoi în ciur, cernându i pe foc, de aci în poală şi în sfârşit îi duci cu ochii închişi afară. ♦ Primăvara, cine se va scălda mai înainte de a mânca caş, toată vara îl va prinde frigurile. ♦ Primăvara, când începe un an nou, dacă, ieşind pe câmp, vezi un furnicar, să iei ţărână din acel furnicar, să arunci peste cap zicând de trei ori: „Să fiu iute şi sănătos ca furnica, până la vederea muşunoiului în anul viitor“, dacă vrai să nu suferi de dureri de cap sau friguri şi nici să ai vreo moleşire sau lenevire. ♦ Primăvara podgorenii leagă câteva viţe de vie cu salcie de la Florii, ca să fie ferite de piatră. ♦ Primăvara, cine vede şerpele întâi să şi dea osteneala să l ucidă, căci, omorându l, îi ia puterea; iar de va scapa ,sarpele ia puterea omului "
Semne de prosperitate:
"Încotro tună primăvara întâiaşi dată, în acea parte s or face pâinile mai bune. ♦ Când auzim primăvara tunând întâiaşidată la sfinţit, va fi an bun, roadă îmbelşugată, iar de va durdui mai întâi dinspre răsărit, va fi veac bun. ♦ Când primăvara se vede pe ape spume alb gălbui, care se cheamă mană, are să fie mănos anul acela. ♦ Primăvara cine vede întâi berze şi rândunici în zbor, în acel an va face călătorie; iar de va vedea şezând jos, nu va face în acel an nici un drum. ♦ Când vezi barză întâi pe sus, tot anul vei fi sănătos; iar când o vei vedea pe jos, tot anul vei fi bolnav. ♦ Primăvara, cine va vedea cocori întâi să i numere şi câţi vor fi atâţia, ani va mai trăi. ♦
Când vezi rândunele zburând pentru întâiaşi dată în primăvară, eşti sănătos peste an; iar de le vezi stând şi ciripind, tot anul te vorbesc oamenii de rău. ♦ Dacă aude cineva primăvara pentru prima dată cucul cântând şi are mulţi bani în pungă, apoi se crede că va avea tot anul. ♦ Când îţi cântă cucul în dreapta îţi merge bine. ♦ Când ţi a cânta cucul în faţă, are să ţi meargă bine tot anul. ♦ Dacă vede cineva primăvara pentru întâia dată cucul pe un pom verde, apoi se crede că acela prin întreg anul va fi sănătos. Dacă l vede pe o creangă uscată, se zice că acela întreg anul va tot boli. Dacă l vede pe pământ, se ţine că un semn că acolo, în acel an, va avea multe griji şi nevoi. ♦ De vei vedea întâi primăvara miel alb, tot anul vei avea inimă bună; de vei vedea negru, inima ţi va fi neaga;
Dacă primăvara vezi întâi flutur roş, ai să fii sănătos vara, iar dacă vezi întâi flutur galben, toată vara vei fi galben şi bolnav."
Semne nefaste:
"Când vezi cocostârc pe jos întâi, are să te doară picioarele peste an. ♦ De vezi primăvara întâi cocostârc pe sus, nu te doare mijlocul la seceră, de l vezi pe jos, te doare. ♦ Când vezi întâia oară, primăvara, numai un singur cocostârc, vara aceea ai să fii singuratic; iar de vei vedea mai mulţi, ai să fii tot cu mulţi. ♦ Se crede că dacă vede o fată, primăvara, pe când sosesc cocostârcii, numai un singur cocostârc, ea în acel an nu se va mărita. ♦ Când aude cineva primăvara o rândunică ciripind, apoi crede că va fi vorbit de rău peste an. ♦ Când îţi cântă cucul în stânga nu e bine. ♦ Când auzi cucul întâia oară şi vei fi bolnav, atunci bolnav vei fi toată viaţa. ♦ Când cântă cucul aproape de casă e semn de moarte. ♦ Când cântă cucul aproape de casă ai să te muţi de acolo.
♦ De vei vedea întâi primăvara fluturi albi, toată vara vei fi bolnav."
Starea vremii:
"Dincotro vin primăvara întâia dată ploile, dintr acolo vor veni peste toată vara. ♦ Tunetul de primăvară, pe când este încă omăt, se ţine semn că vara va fi grindină multă. ♦ Primăvara, unde tună întâi, acolo va şi ploua întâi. ♦ Dacă vin odată mai mulţi cocostârci, primăvara va fi furtunoasă şi ploioasă. ♦ Dacă primăvara rândunelele şi cocostârcii se întorc de timpuriu, e semn de primăvară timpurie şi statornică. ♦ Pomii înfloriţi de timpuriu înseamnă secetă peste an. ♦ Primăvara ploioasă spune vară secetoasă."
Sursa antenasatelor.ro
legenda Babelor sau a zilelor Dochiei
Luna Martie are o simbolistica importanta la romani. Pe langa Martisor, 8 Martie sau Dragobete se vorbeste despre legenda Babei Dochia, unul dintre cele mai importante mituri romanesti. Daca primele doua traditii romanesti se pastreaza, putini dintre noi, mai ales dintre cei tineri cunosc semnificatia legendei Babelor, cuprinse intre 1 – 9 Martie. De-a lungul timpului s-au pastrat mai multe variante despre zilele Dochiei, al carui nume pare ca provine din calendarul bizantin.
Cine a fost Baba Dochia?
1 martie, prima zi a primaverii, aduce nu numai sarbatoarea Martisorului, dar si una dintre cele mai importante mituri ale traditiei romanesti: zilele Dochiei sau Babele. In jurul acestui personaj mitologic s-au nascut mai multe povesti, fiecare intruchipand-o pe Baba Dochia in mai multe ipostaze. Despre una dintre variante se afirma chiar ca ar sta la baza etnogenezei poporului roman. Este vorba despre mitul „Traian si Dochia". Se spune ca Dochia, fata lui Decebal ii cade draga lui Traian, cuceritorul Daciei. Urmarita de trupele lui Traian, ea se ascunde in munti impreuna cu oile ei, unde se transforma intr-o batrana cu oi cu ajutorul Maicii Domnului (sau de Zamolxis in unele surse).
O alta legenda despre Baba Dochia este legata de o pastorita cu vreo 20 de oi transformata in stana de piatra pentru ca a sfidat intemperiile declansate de zeul Gebeleizis, stapanul stihiilor naturii la daci. Aceasta varianta ne aminteste de destinul zeitei Niobe, zeita traca, care se mandreste cu cei 7 fii si cele 7 fiice ale sale fata de zeita Hera. Drept pedeapsa Hera ii omoara copiii, iar aceasta de durere se transforma in stana de piatra.
Altii povestesc despre Baba Dochia ca o femeie batrana, rea si cicalitoare care vrea sa scape de nora ei punand-o la tot felul de incercari imposibil de realizat. Intr-o zi o trimite la rau sa spele lana cea alba pana s-o innegri. Nereusind sa indeplineasca porunca soacrei, fata incepe sa planga si se trezeste cu doi barbati langa ea, Dumnezeu si Sf. Petru care, auzindu-i povestea, ii innegresc lana. Soacra vazand ca nora vine cu lana neagra o trimite inapoi sa faca lana la loc alba. Pe cand se chinuia fata sa albeasca lana apar iar cei dou batrani care in loc sa ii faca lana alba o trimit sa culeaga flori si fragi pe care sa i le daruiasca soacrei. Vazand florile si fragii, baba uita de lana si isi lua oile si pe fiul sau, Dragobete, sa plece la munte fiind convinsa ca a venit primavara. Se imbraca cu 9 cojoace (zilele Dochiei) de care se leapada treptat pe parcursul calatoriei. Dupa 9 zile, in urma unui inghet Baba Dochia se transforma in stana de piatra impreuna cu oile ei.
Legenda Babelor si semnificatia lor
In traditia romaneasca intre 1 si 9 martie se spune ca Dochia isi implineste destinul urcand muntele, impreuna cu turma sa de oi. Aceste zile sunt cunoscute ca zilele Dochiei sau Babele cand vremea este schimbatoare datorita caracterului capricios al Babei Dochia. Semnificatia povestii babei Dochia, prezentata sub forma conflictului dintre nora si soacra, se refera de fapt la confruntarea dintre anul vechi si anul nou, dintre iarna si vara, dintre frig si caldura, dintre sterilitate si fecunditate. Printre obiceiurile populare din luna Martie s-a pastrat traditia ca fiecare sa-si aleaga o Baba intre 1-9 martie. Legenda Babelor spune ca si in functie de starea vremii se prezice caracterul si norocul persoanei respective in acel an.
Folclorul romanesc prin aceste legende si mituri devine o importanta sursa de inspiratie pentru multi prozatori si poeti. Veridicitatea legendei Babei Dochia este oferita de rocile din muntii Ceahlau, o marturie incontestabila a acestui mit romanesc.
Cateva zile ne mai despart de luna marte si de zilele Dochiei. Fie ca sunteti superstitiosi, fie ca vreti sa va amuzati, alegeti-va Baba si asteptati cu nerabdare si curiozitate ce va rezerva Baba Dochia pentru acest an.
Cine a fost Baba Dochia?
1 martie, prima zi a primaverii, aduce nu numai sarbatoarea Martisorului, dar si una dintre cele mai importante mituri ale traditiei romanesti: zilele Dochiei sau Babele. In jurul acestui personaj mitologic s-au nascut mai multe povesti, fiecare intruchipand-o pe Baba Dochia in mai multe ipostaze. Despre una dintre variante se afirma chiar ca ar sta la baza etnogenezei poporului roman. Este vorba despre mitul „Traian si Dochia". Se spune ca Dochia, fata lui Decebal ii cade draga lui Traian, cuceritorul Daciei. Urmarita de trupele lui Traian, ea se ascunde in munti impreuna cu oile ei, unde se transforma intr-o batrana cu oi cu ajutorul Maicii Domnului (sau de Zamolxis in unele surse).
O alta legenda despre Baba Dochia este legata de o pastorita cu vreo 20 de oi transformata in stana de piatra pentru ca a sfidat intemperiile declansate de zeul Gebeleizis, stapanul stihiilor naturii la daci. Aceasta varianta ne aminteste de destinul zeitei Niobe, zeita traca, care se mandreste cu cei 7 fii si cele 7 fiice ale sale fata de zeita Hera. Drept pedeapsa Hera ii omoara copiii, iar aceasta de durere se transforma in stana de piatra.
Altii povestesc despre Baba Dochia ca o femeie batrana, rea si cicalitoare care vrea sa scape de nora ei punand-o la tot felul de incercari imposibil de realizat. Intr-o zi o trimite la rau sa spele lana cea alba pana s-o innegri. Nereusind sa indeplineasca porunca soacrei, fata incepe sa planga si se trezeste cu doi barbati langa ea, Dumnezeu si Sf. Petru care, auzindu-i povestea, ii innegresc lana. Soacra vazand ca nora vine cu lana neagra o trimite inapoi sa faca lana la loc alba. Pe cand se chinuia fata sa albeasca lana apar iar cei dou batrani care in loc sa ii faca lana alba o trimit sa culeaga flori si fragi pe care sa i le daruiasca soacrei. Vazand florile si fragii, baba uita de lana si isi lua oile si pe fiul sau, Dragobete, sa plece la munte fiind convinsa ca a venit primavara. Se imbraca cu 9 cojoace (zilele Dochiei) de care se leapada treptat pe parcursul calatoriei. Dupa 9 zile, in urma unui inghet Baba Dochia se transforma in stana de piatra impreuna cu oile ei.
Legenda Babelor si semnificatia lor
In traditia romaneasca intre 1 si 9 martie se spune ca Dochia isi implineste destinul urcand muntele, impreuna cu turma sa de oi. Aceste zile sunt cunoscute ca zilele Dochiei sau Babele cand vremea este schimbatoare datorita caracterului capricios al Babei Dochia. Semnificatia povestii babei Dochia, prezentata sub forma conflictului dintre nora si soacra, se refera de fapt la confruntarea dintre anul vechi si anul nou, dintre iarna si vara, dintre frig si caldura, dintre sterilitate si fecunditate. Printre obiceiurile populare din luna Martie s-a pastrat traditia ca fiecare sa-si aleaga o Baba intre 1-9 martie. Legenda Babelor spune ca si in functie de starea vremii se prezice caracterul si norocul persoanei respective in acel an.
Folclorul romanesc prin aceste legende si mituri devine o importanta sursa de inspiratie pentru multi prozatori si poeti. Veridicitatea legendei Babei Dochia este oferita de rocile din muntii Ceahlau, o marturie incontestabila a acestui mit romanesc.
Cateva zile ne mai despart de luna marte si de zilele Dochiei. Fie ca sunteti superstitiosi, fie ca vreti sa va amuzati, alegeti-va Baba si asteptati cu nerabdare si curiozitate ce va rezerva Baba Dochia pentru acest an.
DRAGOBETELE SARUTA FETELE
- 24- FEBRUARIE - DRAGOBETELE SARUTA FETELE -
Zeul dragostei si bunei dispozitii pe plaiurile carpatice, numit si Cap de Primavara sau Cap de Vara, este Dragobete, fiul Dochiei. El este identificat cu Cupidon, zeul dragostei in mitologia romana, si cu Eros, zeul iubirii in mitologia greaca. Local, este numit Navalnicul, fecior frumos care ia mintile fetelor si nevestelor tinere, metamorfozat de Maica Domnului in floarea cu acelasi nume. Dragobetele a fost sarbatorit de tinerii satelor pana la mijlocul secolului al XX-lea la 24 si 28 februarie sau la 1 si 25 martie. In ziua de Dragobete pasarile nemigratoare se strang in stoluri, ciripesc, se imperecheaza si incep sa-si construiasca cuiburile. Pasarile neinsotite la Dragobete raman stinghere si fara pui pana in ziua de Dragobete a anului viitor. Asemanator pasarilor, fetele si baietii trebuiau sa se intalneasca, sa faca Dragobetele, pentru a fi indragostiti pe parcursul intregului an: "O femeie numai mana s-o puna pe un barbat strain si va fi dragastoasa in tot cursul anului". Daca timpul era favorabil, fetele si feciorii adunati in cete ieseau la padure haulind si chiuind pentru a culege primele flori ale primaverii, ghiocelul si brandusa de primavara. In unele sate se scotea din pamant radacina de spanz, cu multiple utilizari in medicina populara. Din zapada netopita in ziua de Dragobete fetele si nevestele tinere isi faceau rezerve de apa cu care se spalau la anumite sarbatori de peste an. Se spunea ca cel care lucreaza de Dragobete va ciricai, precum pasarile, toata viata. Desfasurarea ceremoniilor si actelor rituale sunt atestate de informatiile oamenilor in varsta si de unele zicale precum Dragobetele saruta fetele (Muntenia, Oltenia, Dobrogea,
LA ROMANI, DIN MOSI STRAMOSI l3m8mt
Ziua Indragostitilor este de Dragobete
Pentru cei mai multi dintre romani, ziua de Dragobete si-a pierdut semnificatia. Atat in tara, cat si in afara ei, aceasta zi nu se mai sarbatoreste conform traditiei. "Valentines Day" sau Ziua Sfantului Valentin, sarbatoare de import, de care pana de curand nici habar nu aveam, pare sa aiba mai mult succes. Chiar daca aceasta zi s-a "incetatenit" mai in intreaga lume, Dragobete, sarbatoare romaneasca, nu-i este cu nimic inferioara ca diversitate si frumusete a obiceiurilor. Pentru cei care nu stiu, ziua de Dragobete, numita si Aflarea Sfantului Ioan Botezatorul, semnifica, in traditia populara, iubirea si bucuria tineretii.
Andrei Deleu, FLUX
Sarbatorit si astazi in unele sate romanesti, Dragobetele (cu radacini mult mai vechi decat Valentine's Day) se tine pe 24 februarie (in unele zone pe 28 februarie), iar Dragobete Cap de Primavara, la 1 martie, existand si un Dragobete Cap de Vara. Dragobete, zeul dragostei, sau Navalnicul, cum mai este numit local, este imaginat ca un tanar frumos, puternic si bun, inspirator al dragostei firesti.
Dragobete poate fi asemuit si cu stravechii zei ai grecilor si romanilor. Acesti zei primitivi erau sarbatoriti o data cu dezlantuirea de energie a primaverii: natura pura, bucuria curata de a vietui si de a iubi. Dupa crestinarea dacilor, Dragobete si-a pierdut atributele primitive, devenind un zeu al dragostei curate. El a devenit fiu al Babei Dochia, "reprezentand opusul ei, principiul pozitiv, simbol al primaverii, sarbatorit la logodna pasarilor". Potrivit traditiei, in aceasta zi, flacaii si fetele, in straie de sarbatoare, se duc in padure pentru a culege ghiocei, micsunele, albastrele, primele flori de sub zapada. La pranz, coboara in goana spre sat, fiecare flacau fugarindu-si aleasa, pe care, daca o prinde, o poate saruta in vazul lumii. Sarutul era considerat ca o logodna pe timp de un an, pentru a testa trainicia sentimentelor. De asemenea, conform obiceiului, in aceasta zi nu se tese, nu se lucreaza la camp sau in fierarie; in schimb, se face curatenie generala in casa, pentru ca tot ce va urma sa fie cu spor. Credinta din ziua de Dragobete, ziua dragostei si a bunavointei, este ca cel care nesocoteste ziua si lucreaza ce nu trebuie isi uita limba si canta ca pasarile.
De Dragobete, fetele isi faceau rezerve de apa din zapada netopita
Dragobetele a fost sarbatorit de tinerii satelor pana la mijlocul secolului al XX-lea (la 24 si 28 februarie sau la 1 si 25 martie). In ziua de Dragobete, pasarile nemigratoare se strang in stoluri, ciripesc, se imperecheaza si incep sa-si construiasca cuiburile. Pasarile neinsotite la Dragobete raman stinghere si fara pui pana in ziua de Dragobete a anului viitor. Asemanator pasarilor, fetele si baietii trebuiau sa se intalneasca, sa sarbatoreasca Dragobetele, pentru a fi indragostiti pe parcursul intregului an. In unele sate, in aceasta zi se scotea din pamant radacina de spanz, cu multiple utilizari in medicina populara. Din zapada netopita, de Dragobete, fetele si nevestele tinere isi faceau rezerve de apa cu care se spalau la anumite sarbatori de peste an.
Legenda spune ca Ziua Sfantului Valentin isi are originile in festivalul fertilitatii, celebrat la 15 februrie. Potrivit unor date istorice, in anul 391 d. Hr., imparatul Theodosius I a declarat crestinismul ca religie oficiala a Romei. Festivalul fertilitatii a fost celebrat pana in 486 d. Hr., cand Papa Gelasius a inlocuit-o cu o sarbatoare similara. Ca patron al sarbatorii, l-a ales pe sfantul indragostitilor, Sf. Valentin. De asemenea, a mutat ziua sarbatorii din 15 februarie, in data mortii Sfantului Valentin, pe 14 februarie. Peste secole, Ziua Sfantului Valentin a ajuns sa fie tinuta minte mai mult ca festivalul iubirii, in loc de zi de sarbatoare religioasa. In 1969 a fost scoasa din calendarul romano-catolic, fiind considerata o zi de petrecere.
Revenind la Sfantul Valentin, i-am solicitat opinia vicarului Episcopiei romano-catolice din Chisinau, parintele Andrei Dascalasu, care ne-a declarat ca aceasta sarbatoare este un pic artificiala si Biserica romano-catolica nu o recunoaste ca o sarbatoare "oficiala a indragostitilor". "Putini cunosc cu adevarat cate ceva despre Sfantul Valentin care este cinstit in aceasta zi (in Romania este sarbatorit la 13 februarie, la 14 sunt praznuiti Sfintii Chiril si Metodiu, patronii Europei - n.r.). Tine de o legenda care s-a pastrat in timp. Si daca nu este recunoscuta in mod oficial, nu inseamna ca nu trebuie sa luam atitudine. Lasand la o parte tot felul de traditii si povestioare care au prea putin in comun cu realitatea, se cuvine, totusi, sa privim cu sinceritate la felul cum isi dezvolta tinerii de astazi relatiile de prietenie si de iubire, care, de multe ori, se implinesc prin casatorie, asadar intr-un sacrament". Potrivit parintelui Dascalasu, ar trebui sa atragem atentie casatoriei, care este un sacrament, si "din familia nou-intemeiata sa nu lipseasca Dumnezeu, atunci nu va lipsi nici dragostea".
Solicitata de FLUX, Valentina Samoilenco, lector superior la Catedra de etnologie si istoria culturii de la Universitatea de stat "I. Creanga", ne-a declarat ca ura este un sentiment mult mai puternic decat dragostea, motiv pentru care aceasta din urma beneficiaza de o singura zi pe an. "Potrivit invataturii evanghelice, noi trebuie sa ne iubim mereu, nu numai intr-o zi anumita. Importata din tarile dezvoltate intocmai ca hot-dog-ul, week-end-ul, marketingul si alte chestii, Valentine's Day pare la prima vedere sa nu isi aiba rostul in spatiul carpato-danubian, atata vreme cat locul e deja ocupat de personajul Dragobete. Toti vorbesc in aceasta zi de Sfantul Valentin, dar putini cunosc ca in ajun de Dragobete, la 23 februarie, o praznuim pe Sfanta Mucenita Valentina. Este dureros ca lumea, necunoscand istoricul, comite niste erori de-a dreptul jenante".
Am adauga ca este regretabil ca, in ultimii ani, la 14 februarie, in majoritatea institutiilor de invatamant, si nu numai, se praznuieste cu fast Ziua Indragostitilor, oficiindu-se petreceri, concerte etc. Dar foarte putin, sau deloc, se pomeneste despre Dragobete la 24 februarie, care este sarbatoarea noastra traditionala, si de care-si amintesc doar batranii.
Sarbatoarea logodnei
In vechime, 3 martie era considerata ziua in care se logodesc pasarile cerului si cele domestice. Dragobete, fiul babei Dochia, era cel care patrona aceasta zi. In descrierile populare el apare ca un tanar voinic si frumos ce oficia in cer nunta pasarilor si a dobitoacelor. In decursul anilor, traditia s-a extrapolat si la oameni. Astfel, la 24 februarie, batranii credeau ca Dragobetele inspira femeilor si fetelor incredere si dragoste curata si le ajuta sa-si gaseasca ursitul. Cei care credeau in Dragobete la 24 februarie dadeau hrana atat animalelor de pe langa casa, cat si celor salbatice si nu sacrificau pasari domestice si nici nu vanau sau blestemau pe cele salbatice. Tinerii se adunau in cete, iar baietii alergau dupa cea pe care o iubeau. Fata sarutata era logodita pentru un an cu acel baiat.
Numita si Aflarea Sfantului Ioan Botezatorul, ziua de Dragobete semnifica iubirea si bucuria tineretii. Dragobetele sau Navalnicul este corespondentul romanesc al lui Cupidon si in viziunea populara este un fecior foarte frumos, care suceste capul tuturor fetelor. In satele din Gorj si Olt si astazi tinerii necasatoriti se intalnesc in aceasta zi pentru a fi indragostiti tot anul. Se crede ca daca nu-ti gasesti pereche de Dragobete, apoi pana la finalul anului acest lucru nu se va intampla. La 24 februarie se culeg primele flori ale primaverii, se petrece, se canta. Asa stand lucrurile, sa vedem ce iubite viseaza sa intalneasca astazi ori intr-o zi oarecare cativa dintre burlacii doriti ai cercurilor mondene.
Dragobetele ar fi feciorul Babei Dochia, un barbat chipes si iubaret nevoie mare, echivalentul lui Eros sau Cupidon in spatiul romanesc. Preparativele pentru aceasta sarbatoare incep inca din ajun, cand fetele strang zapada din "ultima zapada", numita si zapada zanelor si considerata cea mai pura, nascuta din surasul zanelor. Zapada este topita, iar apa obtinuta (care trebuie astfel "gospodarita" pentru a fi de ajuns mult timp) se considera a avea foarte multe virtuti, nu doar cea primara, de purificare, ci si de infrumusetare, de potentare vizuala. Dimineata de Dragobete incepe cu imbracatul hainelor traditionale, pentru ca apoi grupuri de baieti si de fete sa porneasca spre locurile unde ghioceii, viorelele si brebeneii au aparut deja. Este momentul in care natura se trezeste, iar oamenii, in special tinerii, intra si ei in rezonanta cu ea. Intoarcerea in sat atrage atentia tuturor, deoarece este momentul in care se stabilesc viitoarele cupluri. Fiecare baiat "fuge" dupa fata pe care o place si o atinge. Comunitatea este foarte interesata de ce se intampla, deoarece inca de pe acum se poate afla la ce nunti vor merge toamna .
.......................................................................
Răspunsul lui Paun Octavian în Februarie 23, 2010 pe 8:05am
Ştergere Azi 23.02.2010 am publicat in ziarul /Radio online: www.radiometafora.ro materialul jurnalistic Dragobetele saruta fetele.
Iti doresc Ofelia ,multa sanatate si sa fii tot timpul continuarea traditiilor romanesti.
Cu respect Octavian PAUN redactor sef Radio METAFORA
...................................................................
Răspunsul lui ofelia în Februarie 24, 2010 pe 8:04pm
Dragostea este un dar nu o obligatie ascultati inima si ai incredere intotdeauna in persoana pe care o iubesti....Dragobetele este o zi cand perechile de indragostiti vor sa isi manifeste sentimentele intr-un mod deschis, este o zi a romantismului si a gesturilor gratuite de iubire.
Zeul dragostei si bunei dispozitii pe plaiurile carpatice, numit si Cap de Primavara sau Cap de Vara, este Dragobete, fiul Dochiei. El este identificat cu Cupidon, zeul dragostei in mitologia romana, si cu Eros, zeul iubirii in mitologia greaca. Local, este numit Navalnicul, fecior frumos care ia mintile fetelor si nevestelor tinere, metamorfozat de Maica Domnului in floarea cu acelasi nume. Dragobetele a fost sarbatorit de tinerii satelor pana la mijlocul secolului al XX-lea la 24 si 28 februarie sau la 1 si 25 martie. In ziua de Dragobete pasarile nemigratoare se strang in stoluri, ciripesc, se imperecheaza si incep sa-si construiasca cuiburile. Pasarile neinsotite la Dragobete raman stinghere si fara pui pana in ziua de Dragobete a anului viitor. Asemanator pasarilor, fetele si baietii trebuiau sa se intalneasca, sa faca Dragobetele, pentru a fi indragostiti pe parcursul intregului an: "O femeie numai mana s-o puna pe un barbat strain si va fi dragastoasa in tot cursul anului". Daca timpul era favorabil, fetele si feciorii adunati in cete ieseau la padure haulind si chiuind pentru a culege primele flori ale primaverii, ghiocelul si brandusa de primavara. In unele sate se scotea din pamant radacina de spanz, cu multiple utilizari in medicina populara. Din zapada netopita in ziua de Dragobete fetele si nevestele tinere isi faceau rezerve de apa cu care se spalau la anumite sarbatori de peste an. Se spunea ca cel care lucreaza de Dragobete va ciricai, precum pasarile, toata viata. Desfasurarea ceremoniilor si actelor rituale sunt atestate de informatiile oamenilor in varsta si de unele zicale precum Dragobetele saruta fetele (Muntenia, Oltenia, Dobrogea,
LA ROMANI, DIN MOSI STRAMOSI l3m8mt
Ziua Indragostitilor este de Dragobete
Pentru cei mai multi dintre romani, ziua de Dragobete si-a pierdut semnificatia. Atat in tara, cat si in afara ei, aceasta zi nu se mai sarbatoreste conform traditiei. "Valentines Day" sau Ziua Sfantului Valentin, sarbatoare de import, de care pana de curand nici habar nu aveam, pare sa aiba mai mult succes. Chiar daca aceasta zi s-a "incetatenit" mai in intreaga lume, Dragobete, sarbatoare romaneasca, nu-i este cu nimic inferioara ca diversitate si frumusete a obiceiurilor. Pentru cei care nu stiu, ziua de Dragobete, numita si Aflarea Sfantului Ioan Botezatorul, semnifica, in traditia populara, iubirea si bucuria tineretii.
Andrei Deleu, FLUX
Sarbatorit si astazi in unele sate romanesti, Dragobetele (cu radacini mult mai vechi decat Valentine's Day) se tine pe 24 februarie (in unele zone pe 28 februarie), iar Dragobete Cap de Primavara, la 1 martie, existand si un Dragobete Cap de Vara. Dragobete, zeul dragostei, sau Navalnicul, cum mai este numit local, este imaginat ca un tanar frumos, puternic si bun, inspirator al dragostei firesti.
Dragobete poate fi asemuit si cu stravechii zei ai grecilor si romanilor. Acesti zei primitivi erau sarbatoriti o data cu dezlantuirea de energie a primaverii: natura pura, bucuria curata de a vietui si de a iubi. Dupa crestinarea dacilor, Dragobete si-a pierdut atributele primitive, devenind un zeu al dragostei curate. El a devenit fiu al Babei Dochia, "reprezentand opusul ei, principiul pozitiv, simbol al primaverii, sarbatorit la logodna pasarilor". Potrivit traditiei, in aceasta zi, flacaii si fetele, in straie de sarbatoare, se duc in padure pentru a culege ghiocei, micsunele, albastrele, primele flori de sub zapada. La pranz, coboara in goana spre sat, fiecare flacau fugarindu-si aleasa, pe care, daca o prinde, o poate saruta in vazul lumii. Sarutul era considerat ca o logodna pe timp de un an, pentru a testa trainicia sentimentelor. De asemenea, conform obiceiului, in aceasta zi nu se tese, nu se lucreaza la camp sau in fierarie; in schimb, se face curatenie generala in casa, pentru ca tot ce va urma sa fie cu spor. Credinta din ziua de Dragobete, ziua dragostei si a bunavointei, este ca cel care nesocoteste ziua si lucreaza ce nu trebuie isi uita limba si canta ca pasarile.
De Dragobete, fetele isi faceau rezerve de apa din zapada netopita
Dragobetele a fost sarbatorit de tinerii satelor pana la mijlocul secolului al XX-lea (la 24 si 28 februarie sau la 1 si 25 martie). In ziua de Dragobete, pasarile nemigratoare se strang in stoluri, ciripesc, se imperecheaza si incep sa-si construiasca cuiburile. Pasarile neinsotite la Dragobete raman stinghere si fara pui pana in ziua de Dragobete a anului viitor. Asemanator pasarilor, fetele si baietii trebuiau sa se intalneasca, sa sarbatoreasca Dragobetele, pentru a fi indragostiti pe parcursul intregului an. In unele sate, in aceasta zi se scotea din pamant radacina de spanz, cu multiple utilizari in medicina populara. Din zapada netopita, de Dragobete, fetele si nevestele tinere isi faceau rezerve de apa cu care se spalau la anumite sarbatori de peste an.
Legenda spune ca Ziua Sfantului Valentin isi are originile in festivalul fertilitatii, celebrat la 15 februrie. Potrivit unor date istorice, in anul 391 d. Hr., imparatul Theodosius I a declarat crestinismul ca religie oficiala a Romei. Festivalul fertilitatii a fost celebrat pana in 486 d. Hr., cand Papa Gelasius a inlocuit-o cu o sarbatoare similara. Ca patron al sarbatorii, l-a ales pe sfantul indragostitilor, Sf. Valentin. De asemenea, a mutat ziua sarbatorii din 15 februarie, in data mortii Sfantului Valentin, pe 14 februarie. Peste secole, Ziua Sfantului Valentin a ajuns sa fie tinuta minte mai mult ca festivalul iubirii, in loc de zi de sarbatoare religioasa. In 1969 a fost scoasa din calendarul romano-catolic, fiind considerata o zi de petrecere.
Revenind la Sfantul Valentin, i-am solicitat opinia vicarului Episcopiei romano-catolice din Chisinau, parintele Andrei Dascalasu, care ne-a declarat ca aceasta sarbatoare este un pic artificiala si Biserica romano-catolica nu o recunoaste ca o sarbatoare "oficiala a indragostitilor". "Putini cunosc cu adevarat cate ceva despre Sfantul Valentin care este cinstit in aceasta zi (in Romania este sarbatorit la 13 februarie, la 14 sunt praznuiti Sfintii Chiril si Metodiu, patronii Europei - n.r.). Tine de o legenda care s-a pastrat in timp. Si daca nu este recunoscuta in mod oficial, nu inseamna ca nu trebuie sa luam atitudine. Lasand la o parte tot felul de traditii si povestioare care au prea putin in comun cu realitatea, se cuvine, totusi, sa privim cu sinceritate la felul cum isi dezvolta tinerii de astazi relatiile de prietenie si de iubire, care, de multe ori, se implinesc prin casatorie, asadar intr-un sacrament". Potrivit parintelui Dascalasu, ar trebui sa atragem atentie casatoriei, care este un sacrament, si "din familia nou-intemeiata sa nu lipseasca Dumnezeu, atunci nu va lipsi nici dragostea".
Solicitata de FLUX, Valentina Samoilenco, lector superior la Catedra de etnologie si istoria culturii de la Universitatea de stat "I. Creanga", ne-a declarat ca ura este un sentiment mult mai puternic decat dragostea, motiv pentru care aceasta din urma beneficiaza de o singura zi pe an. "Potrivit invataturii evanghelice, noi trebuie sa ne iubim mereu, nu numai intr-o zi anumita. Importata din tarile dezvoltate intocmai ca hot-dog-ul, week-end-ul, marketingul si alte chestii, Valentine's Day pare la prima vedere sa nu isi aiba rostul in spatiul carpato-danubian, atata vreme cat locul e deja ocupat de personajul Dragobete. Toti vorbesc in aceasta zi de Sfantul Valentin, dar putini cunosc ca in ajun de Dragobete, la 23 februarie, o praznuim pe Sfanta Mucenita Valentina. Este dureros ca lumea, necunoscand istoricul, comite niste erori de-a dreptul jenante".
Am adauga ca este regretabil ca, in ultimii ani, la 14 februarie, in majoritatea institutiilor de invatamant, si nu numai, se praznuieste cu fast Ziua Indragostitilor, oficiindu-se petreceri, concerte etc. Dar foarte putin, sau deloc, se pomeneste despre Dragobete la 24 februarie, care este sarbatoarea noastra traditionala, si de care-si amintesc doar batranii.
Sarbatoarea logodnei
In vechime, 3 martie era considerata ziua in care se logodesc pasarile cerului si cele domestice. Dragobete, fiul babei Dochia, era cel care patrona aceasta zi. In descrierile populare el apare ca un tanar voinic si frumos ce oficia in cer nunta pasarilor si a dobitoacelor. In decursul anilor, traditia s-a extrapolat si la oameni. Astfel, la 24 februarie, batranii credeau ca Dragobetele inspira femeilor si fetelor incredere si dragoste curata si le ajuta sa-si gaseasca ursitul. Cei care credeau in Dragobete la 24 februarie dadeau hrana atat animalelor de pe langa casa, cat si celor salbatice si nu sacrificau pasari domestice si nici nu vanau sau blestemau pe cele salbatice. Tinerii se adunau in cete, iar baietii alergau dupa cea pe care o iubeau. Fata sarutata era logodita pentru un an cu acel baiat.
Numita si Aflarea Sfantului Ioan Botezatorul, ziua de Dragobete semnifica iubirea si bucuria tineretii. Dragobetele sau Navalnicul este corespondentul romanesc al lui Cupidon si in viziunea populara este un fecior foarte frumos, care suceste capul tuturor fetelor. In satele din Gorj si Olt si astazi tinerii necasatoriti se intalnesc in aceasta zi pentru a fi indragostiti tot anul. Se crede ca daca nu-ti gasesti pereche de Dragobete, apoi pana la finalul anului acest lucru nu se va intampla. La 24 februarie se culeg primele flori ale primaverii, se petrece, se canta. Asa stand lucrurile, sa vedem ce iubite viseaza sa intalneasca astazi ori intr-o zi oarecare cativa dintre burlacii doriti ai cercurilor mondene.
Dragobetele ar fi feciorul Babei Dochia, un barbat chipes si iubaret nevoie mare, echivalentul lui Eros sau Cupidon in spatiul romanesc. Preparativele pentru aceasta sarbatoare incep inca din ajun, cand fetele strang zapada din "ultima zapada", numita si zapada zanelor si considerata cea mai pura, nascuta din surasul zanelor. Zapada este topita, iar apa obtinuta (care trebuie astfel "gospodarita" pentru a fi de ajuns mult timp) se considera a avea foarte multe virtuti, nu doar cea primara, de purificare, ci si de infrumusetare, de potentare vizuala. Dimineata de Dragobete incepe cu imbracatul hainelor traditionale, pentru ca apoi grupuri de baieti si de fete sa porneasca spre locurile unde ghioceii, viorelele si brebeneii au aparut deja. Este momentul in care natura se trezeste, iar oamenii, in special tinerii, intra si ei in rezonanta cu ea. Intoarcerea in sat atrage atentia tuturor, deoarece este momentul in care se stabilesc viitoarele cupluri. Fiecare baiat "fuge" dupa fata pe care o place si o atinge. Comunitatea este foarte interesata de ce se intampla, deoarece inca de pe acum se poate afla la ce nunti vor merge toamna .
.......................................................................
Răspunsul lui Paun Octavian în Februarie 23, 2010 pe 8:05am
Ştergere Azi 23.02.2010 am publicat in ziarul /Radio online: www.radiometafora.ro materialul jurnalistic Dragobetele saruta fetele.
Iti doresc Ofelia ,multa sanatate si sa fii tot timpul continuarea traditiilor romanesti.
Cu respect Octavian PAUN redactor sef Radio METAFORA
...................................................................
Răspunsul lui ofelia în Februarie 24, 2010 pe 8:04pm
Dragostea este un dar nu o obligatie ascultati inima si ai incredere intotdeauna in persoana pe care o iubesti....Dragobetele este o zi cand perechile de indragostiti vor sa isi manifeste sentimentele intr-un mod deschis, este o zi a romantismului si a gesturilor gratuite de iubire.
= ETNOGRAFIE SI FOLCLOR PRAHOVEAN =
Etnografie si folclor in judetul Prahova
Vestit pentru frumusetile naturale ale meleagurilor prahovene, actualul judet, — pe teritoriul caruia s-au descoperit insemnate dovezi de continuitate a vietii si activitatii umane inca din epoca comunei primitive, castre romane la Drajna si Tirgsor, urme din epoca migratiilor, la care se adauga dovezile documentar-istorice din evul mediu — este la fel de vestit si pentru frumusetile artei populare, originalitatea si ingeniozitatea marturiilor de civilizatie si cultura populara.
In asezarile de pe Valea Prahovei, Valea Teleajenului sau Valea Dambovitei, care se contureaza ca zone etnografice distincte, intalnesti o mare diversitate de aspecte de civilizatie si cultura populara traditionala, specifice diferitelor zone etnografice. Pe muntii Prahovei, vara gasesti un impresionant numar de tarle si stane, la care traditia se imbina cu noul. In zonele montane pot fi vazute inca asezari de tip risipit, gospodarii, tesaturi si cusaturi, ceramica populara, precum si portul popular specific fiecarei zone.
PLOIESTI
Actuala capitala a judetului, in trecut important centru comercial si mestesugaresc asezat la intretaieri de drumuri, astazi puternic centru industrial, ofera valoroase marturii etnografice si de arta populara expuse in Sectia de etnografie a Muzeului judetean de istorie. Expozitia de baza cuprinde o bogata colectie de covoare din toate zonele etnografice mai importante ale Munteniei si Olteniei. In acelasi timp, in patrimoniul muzeului se afla piese reprezentative din domeniul uneltelor de munca — in special al celor agrare si pastorale, produsele de ceramica, precum si piese de costum popular si tesaturi de interior.
In Ploiesti vizitati Casa Hagi Prodan, construita in stil românesc in secolul al XVIII-lea, unde, alaturi de alte piese specifice interiorului orasenesc de epoca, se gasesc obiecte de uz casnic si covoare românesti, deosebit de valoroase sub raport etnografic.
APOSTOLACHE
In cadrul manastirii din localitate este amenajat un interior taranesc din zona Cricovului, la care se adauga o serie de piese etnografice — unelte de munca si ustensile casnice, costume populare, scoarte românesti.
BREAZA
Recomandam celui aflat in trecere pe Valea Prahovei sa se abata din sosea pentru a poposi si la Breaza unde arhitectura caselor ii dezvaluie aspecte de rara frumusete a arhitecturii populare in lemn, iar unele gospodarii situate pe pantele din apropierea vetrei satului ilustreaza tendinta de rasfirare a asezarilor traditionale. In Breaza si satele din jur exista numeroase creatoare populare specializate in cusaturi traditionale.
Recomandam sa se viziteze Muzeul de arta populara, unde se afla expus un adevarat tezaur de arta populara in domeniile cusaturilor, tesaturilor, portului popular si prelucrarii artistice a lemnului.
STARCHIOJD
La Starchiojd exista numeroase aspecte reprezentative de veche cultura româneasca, aici intilnindu-se inca traditionala si frumoasa arhitectura a caselor cu cerdac si etaj, unde se gasesc incaperile de locuit si tinda.
In Starchiojd se afla o casa-muzeu amenajata cu concursul Muzeului judetean, in stilul specific al interiorului starchiojdean. Casa-muzeu cuprinde o bogatie impresionanta de piese textile, de mobilier si unelte de uz casnic folosite in trecut. Adaugind la acestea pitorescul portului popular care se imbraca inca in zile de sarbatoare, comuna ofera un prilej de profunda satisfactie pentru cel care a trecut pe aici.
URLATI
In localitate se poate vizita Muzeul etnografic. Acesta cuprinde, pe linga piese de arta culta si obiecte de arta populara, indeosebi ceramica, tesaturi, covoare românesti si piese de costum popular traditional.
VALENII DE MUNTE
In renumita comuna, unde marele savant român Nicolae Iorga isi tinea celebrele sale cursuri la Universitatea de vara, turistul gaseste un interesant asezamint etnografic — Muzeul etnografic al Vaii Teleajenului, intregul patrimoniu al muzeului cuprinde obiecte etnografice specifice culturii traditionale a populatiei din zona Teleajenului, din care notam inventarul de obiecte si unelte ale unei stane, lazi de zestre bogat ornamentate, variate tesaturi de interior si vechi scoarte românesti, piese de costum popular caracteristic acestei zone.
(Articol preluat din FUN ROM TOUR .RO
.........................................................................
Răspunsul lui IUGA NICOLAE în Februarie 23, 2010 pe 10:18am
Ştergere Veniti, va rog, alaturi de mine sa salvam din ghearele baietilor destepti MUZEUL AURULUI BRAD. Este unicat in Europa si al doilea in lume. Deja au pus prima gheara pe el, cu sprijinul unor dezonorante complicitati. Intrati pe google si tastati numele muzeului si vedeti scrisori on line de solidaritate in lupta pentru a scapa muzeul din mainile vorace ale caracatitei care a inhatat tot ce era in tara asta. si acum - iata- a venit randul muzeelor. Multumesc frumos !
................................................................................
Vestit pentru frumusetile naturale ale meleagurilor prahovene, actualul judet, — pe teritoriul caruia s-au descoperit insemnate dovezi de continuitate a vietii si activitatii umane inca din epoca comunei primitive, castre romane la Drajna si Tirgsor, urme din epoca migratiilor, la care se adauga dovezile documentar-istorice din evul mediu — este la fel de vestit si pentru frumusetile artei populare, originalitatea si ingeniozitatea marturiilor de civilizatie si cultura populara.
In asezarile de pe Valea Prahovei, Valea Teleajenului sau Valea Dambovitei, care se contureaza ca zone etnografice distincte, intalnesti o mare diversitate de aspecte de civilizatie si cultura populara traditionala, specifice diferitelor zone etnografice. Pe muntii Prahovei, vara gasesti un impresionant numar de tarle si stane, la care traditia se imbina cu noul. In zonele montane pot fi vazute inca asezari de tip risipit, gospodarii, tesaturi si cusaturi, ceramica populara, precum si portul popular specific fiecarei zone.
PLOIESTI
Actuala capitala a judetului, in trecut important centru comercial si mestesugaresc asezat la intretaieri de drumuri, astazi puternic centru industrial, ofera valoroase marturii etnografice si de arta populara expuse in Sectia de etnografie a Muzeului judetean de istorie. Expozitia de baza cuprinde o bogata colectie de covoare din toate zonele etnografice mai importante ale Munteniei si Olteniei. In acelasi timp, in patrimoniul muzeului se afla piese reprezentative din domeniul uneltelor de munca — in special al celor agrare si pastorale, produsele de ceramica, precum si piese de costum popular si tesaturi de interior.
In Ploiesti vizitati Casa Hagi Prodan, construita in stil românesc in secolul al XVIII-lea, unde, alaturi de alte piese specifice interiorului orasenesc de epoca, se gasesc obiecte de uz casnic si covoare românesti, deosebit de valoroase sub raport etnografic.
APOSTOLACHE
In cadrul manastirii din localitate este amenajat un interior taranesc din zona Cricovului, la care se adauga o serie de piese etnografice — unelte de munca si ustensile casnice, costume populare, scoarte românesti.
BREAZA
Recomandam celui aflat in trecere pe Valea Prahovei sa se abata din sosea pentru a poposi si la Breaza unde arhitectura caselor ii dezvaluie aspecte de rara frumusete a arhitecturii populare in lemn, iar unele gospodarii situate pe pantele din apropierea vetrei satului ilustreaza tendinta de rasfirare a asezarilor traditionale. In Breaza si satele din jur exista numeroase creatoare populare specializate in cusaturi traditionale.
Recomandam sa se viziteze Muzeul de arta populara, unde se afla expus un adevarat tezaur de arta populara in domeniile cusaturilor, tesaturilor, portului popular si prelucrarii artistice a lemnului.
STARCHIOJD
La Starchiojd exista numeroase aspecte reprezentative de veche cultura româneasca, aici intilnindu-se inca traditionala si frumoasa arhitectura a caselor cu cerdac si etaj, unde se gasesc incaperile de locuit si tinda.
In Starchiojd se afla o casa-muzeu amenajata cu concursul Muzeului judetean, in stilul specific al interiorului starchiojdean. Casa-muzeu cuprinde o bogatie impresionanta de piese textile, de mobilier si unelte de uz casnic folosite in trecut. Adaugind la acestea pitorescul portului popular care se imbraca inca in zile de sarbatoare, comuna ofera un prilej de profunda satisfactie pentru cel care a trecut pe aici.
URLATI
In localitate se poate vizita Muzeul etnografic. Acesta cuprinde, pe linga piese de arta culta si obiecte de arta populara, indeosebi ceramica, tesaturi, covoare românesti si piese de costum popular traditional.
VALENII DE MUNTE
In renumita comuna, unde marele savant român Nicolae Iorga isi tinea celebrele sale cursuri la Universitatea de vara, turistul gaseste un interesant asezamint etnografic — Muzeul etnografic al Vaii Teleajenului, intregul patrimoniu al muzeului cuprinde obiecte etnografice specifice culturii traditionale a populatiei din zona Teleajenului, din care notam inventarul de obiecte si unelte ale unei stane, lazi de zestre bogat ornamentate, variate tesaturi de interior si vechi scoarte românesti, piese de costum popular caracteristic acestei zone.
(Articol preluat din FUN ROM TOUR .RO
.........................................................................
Răspunsul lui IUGA NICOLAE în Februarie 23, 2010 pe 10:18am
Ştergere Veniti, va rog, alaturi de mine sa salvam din ghearele baietilor destepti MUZEUL AURULUI BRAD. Este unicat in Europa si al doilea in lume. Deja au pus prima gheara pe el, cu sprijinul unor dezonorante complicitati. Intrati pe google si tastati numele muzeului si vedeti scrisori on line de solidaritate in lupta pentru a scapa muzeul din mainile vorace ale caracatitei care a inhatat tot ce era in tara asta. si acum - iata- a venit randul muzeelor. Multumesc frumos !
................................................................................
TRADITII POPULARE - MARTIE -
Tradiţii: "Zice că a chemat odată Mart pe Prier la banchet. Se duce Prier şi se sfătuieşte cu Mai, ce să facă; să se ducă ori să nu se ducă. „Du‑te, zice Mai, da el e şugubăţ, râde de oameni; tu când te‑i duce, să iei cu tine sania şi căruţa, ş‑o luntre, că altfel n‑ai ieşi bine“. Se duce Prier. Îl vede Mart şi‑l întreabă: „Da ce aduci atâtea halaturi, frate?“ „Apoi dă, la gospodăria omului sunt bune de toate“. Stă el o zi, stă două, stă trei. Încearcă Mart când cu omăt şi viscol – lui Prier nici nu‑i pasă, că el are sanie. Dă o ploaie şi se face glod. Prier are căruţă. Rupe podurile, curg puhoaiele. Prier merge cu luntrea. Vede Mart că nu‑i poate face nimică. Îl cheamă şi‑l întreabă să‑i spuie cine l‑a învăţat ca să vie aşa. Prier n‑are ce lucra şi‑i spune că Mai. „Ei, las dar că‑i voi ţinea eu şi lui vreo două brumi, ca să veştejesc florile cele falnice, de care‑l fălesc pe dânsul toţi!“ Şi de atuncea în mai totdeauna sunt brumi, că Mart i le dă, de ciudă."
.....................................................................................
Calendarul tradiţiilor populare - 4 martie
Tradiţii: "Mart a luat de la toate lunile câte câteva zile, ca să arate că el e mai tare, şi de aceea el are mai multe zile decât lunile celelalte. ♦ Urzica e buruiana lui mart, e ca mart de iute şi tare, cine o mănâncă se întăreşte. E cea dintâi buruiană. ♦ Să nu zici şerpe în luna lui mart, căci toată vara îţi iese în cale. ♦ Apa de ploaie din luna lui martie se adună. Se zice că e bună de multe lucruri. Se folosesc de ea fetele, spălându‑se pe obraz; zice că întinde pielea. ♦ În luna lui mart cine are gutunar e sănătos peste an."
.................................................................................
= CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE - 5- Martie =
Tradiţii: "Afară de vinerile din săptămână, sunt peste an douăsprezece vineri mari, în care se cuvine ca omul să nu mănânce nimic până a doua zi. Alţii mănâncă înspre seară o bucăţică de pâine şi apă, iar toată ziua şi‑o petrec în post şi rugăciune. De regulă se posteşte pentru scopuri anumite; fetele postesc ca să se mărite, vineri înainte de Sf. Andrei: pentru fapt; înainte de Crăciun: pentru sănătate şi întărirea neamului, pentru viaţă; înainte de Stretenie, 40 de sfinţi, Blagoveştenie, Duminica Mare, Sânziene, Sf. Petru, Schimbarea la faţă, Sf. Maria, Tăierea capului Sf. Ioan, Ziua Crucii: pentru întărirea cinstei. În aceste vineri femeile nu lucrează deloc, fiind rău de lovituri şi de izbituri."
................................................................................
= CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE = - 6 martie
Tradiţii: "Una dintre cele mai frumoase urări ce îşi fac ţăranii români este a îşi ura unii altora „bună dimineaţa“. Această urare însemnează spor, reuşită în toate, sănătate şi fericire în cursul zilei ivite. În popor se crede că, dacă dimineaţa începi cu bine, apoi peste toată ziua are să‑ţi meargă bine, căci „ziua bună se cunoaşte de dimineaţă“. Iar „a fi cu bună dimineaţa în sus“ însemnează a fi aşezat de‑a‑ndoaselea, cu totul dimpotrivă de cum ar trebui să fie. „Bună dimineaţa“ se dă până la „prânzul ţărănesc“. Se dă „bună dimineaţa“ toată ziua, ba chiar şi noaptea, la nuntă, ceea ce însemnează o neîntreruptă urare de belşug, de sănătate şi de fericire tinerilor soţi .''
......................................................................................= CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE = ( - 8 martie - )
Tradiţii: "În preseara de 40 de mucenici tot omul, mai ales care are copii, adună paie, tulei (jipi), gunoaie rămase de la vite, într‑o grămadă şi le dă foc. Când începe să ardă focul, copiii adunaţi împrejur sar peste foc, descântând. Credinţa e că pe care‑l afumă mai bine cu acest prilej, pe acela nu‑l vor mânca puricii în decursul verii."
..............................................................................
= CALENDAUL TRADITIILOR POPULARE = (- 9 martie -)
Tradiţii: "La patruzeci de mucenici se fac mai multe feluri de copturi, care se împart întru amintirea celor patruzeci de mucenici. Se fac colaci în formă de om cu cap, care se ung cu miere şi se presară cu nuci pisate. Aceşti colaci se numesc brânduşi, brânduşei, bradoşi, sfinţi şi sfinţişori. Afară de aceşti bradoşi, mai fac un bradoş mai mare în formă de om, cu gură, urechi, nas, dar orb, şi‑l numesc uitata. Acesta se face întru pomenirea morţilor care în timpul anului ar fi fost uitaţi, nepomeniţi. ♦ Femeile duc măcinici la biserică; la întoarcerea acasă, dau de pomană – pentru sufletul morţilor – la vecini şi rude, măcinici, covrigi, pâine şi alte lucruri de mâncare."
= MUCENICI MOLDOVENESTI =
.........................................................................
= PRAZNUIREA CELOR 40 DE MUCENICI =
Creştinii ortodocşi şi greco - catolici îi cinstesc astăzi pe Sfinţii 40 de Mucenici, martiri creştini din secolul al IV-lea. Cei 40 au fost ostaşi în armata romană, în legiunea care-şi avea tabăra în cetatea armeană Sevasta.
Ei au refuzat să se supună obiceiului păgân de a jertfi zeilor pentru a fi ocrotiţi în luptă. Şi-au justificat atitudinea prin credinţa lor creştină. Au fost ameninţaţi şi judecaţi pentru nesupunere faţă de împărat.
Au fost afundaţi într-un lac cu apă foarte rece, în nădejdea că frigul iar putea face să se răzgândească. Cei 40 au rezistat îngheţului ţinându-se în braţe câte doi. De aici vine tradiţia măcinicilor, covrigeii fierţi lipiţi câte doi, care simbolizează pe cei 40 de Mucenici în lacul îngheţat. Deşi au rezistat frigului, ei au primit totuşi moarte martirică prin arderea pe rug, la data de 9 martie anul 320.
....................................................................................
= CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE = ( - 10 martie - )
Tradiţii: " Miercurea nu se începe pânza, că miercuri s-a făcut pământul. ♦ După duminică şi vineri, miercuri e cea mai mare zi. ♦ Miercuri e ziua Maicii Domnului, întru cinstea ei se posteşte."
.....................................................................................
= CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE = ( - 11 martie - )
Tradiţii: “Când se face ziuă, e într-un fel că se ridică lumina; e aşa ca la început. Când e amiază, e vremea în inima ei aşa, parcă e coaptă. Pe seară e altfel, ştii, că amurgeşte, şi atunci se liniştesc toate; păsările în pădure şi lighioanele, şi omu. ♦ Vânturile cari încep ziua sunt mai mari şi ţin mai mult decât acele care încep noaptea. ♦ Sunt semne că va ploua când cântă cocoşii ziua. ♦ Dacă huiesc albinele ziua şi noaptea la prisacă însemnează că timpul cel frumos se va schimba în posomorât, ploios şi furtunos.”
...............................................................................
= CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE = (- 12 martie - )
Tradiţii: "Dincotro vin primăvara întâia dată ploile, dintr acolo vor veni peste toată vara. ♦ Tunetul de primăvară, pe când este încă omăt, se ţine semn că vara va fi grindină multă. ♦ Primăvara, unde tună întâi, acolo va şi ploua întâi. ♦ Dacă vin odată mai mulţi cocostârci, primăvara va fi furtunoasă şi ploioasă. ♦ Dacă primăvara rândunelele şi cocostârcii se întorc de timpuriu, e semn de primăvară timpurie şi statornică. ♦ Pomii înfloriţi de timpuriu înseamnă secetă peste an. ♦ Primăvara ploioasă spune vară secetoasă."
..............................................................................
= CALENDARUL TRADIRIILOR POPULARE = (- 13 martie-)
Tradiţii: “Martie vânturos – mai frumos. ♦ Dacă martie-i cu rouă, după Paşti mult plouă. ♦ Cu cât mai uscat va fi martie, cu atât mai umed va fi aprilie. ♦ Tunete în martie arată an mănos. ♦ Dacă cântă cucul în luna lui mart, pe la început, are să fie anul mănos. ♦ Dacă în Mărţişor nu poţi semăna ovăzul de ploi multe, atunci nici toamna nu vei putea semăna grâul de ploi multe.”
..............................................................................
= CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE = (- 14 martie - )
Tradiţii: “În an sunt atâtea sărbători mărunţele şi atâtea sărbători îşi fac femeile, mai ales acele care nu voiesc să lucre, că, dacă te vei potrivi şi nu-i lucra, nu-i avea nici cămeşă pe trup. O femeie leneşă odată tot ţinea toate sărbătorile, ba şi în zile de lucru nu voia să lucreze, aşa că, murind, nu a avut cămaşă, cu ce s-o îmbrace, şedea goală pe laiţă. Dar de mult îmblau zilele pe lume. Au venit toate sărbătorile de peste an la femeia aceea şi au început a se mira cum de nu are cămeşă. Femeile au început a le spune că n-a lucrat nimică şi a ţinut prea multe sărbători. „Eu aş fi iertat-o, zice o sărbătoare, dacă lucra de ziua mea“. „Şi eu aş fi iertat-o, zice alta, numai să nu fi stat moartă goală“. „Şi eu aş fi iertat-o“. Şi tot aşa au zis toate sărbătorile, c-ar fi iertat-o. Să fi tors numai câte un fir în toată sărbătoarea şi şi ar fi făcut cămeşă! Da Sf. Duminică zice: „Ba eu n-aş fi iertat-o, dacă ar fi tors în sărbătoarea mea!“ Toate sfintele te iartă dacă lucrezi, numai duminica nu!”
.................................................................................
Răspunsul lui IUGA NICOLAE în Martie 14, 2010 pe 2:17pm
Ştergere Ce bogatie de traditii, de viata spirituala, de invataturi, ce cod al bunelor si crestinestilor maniere de a munci, de a trai. Toate inscrise in mod fabulos in cea mai sigura "biblioteca " si anume memoria colectiva, si transmisa din generatie in generatie, oral, avand astfel posibilitatea cizelarii si adaptarii permanente la realitatile etapelor succesive de trai, nedevind astfel niciodata anacronica, fiind permanent actuala, folositoare si credibila.
Plecaciune reverentioasa celor care continua lantul viu al memorarii si transmiterii spre viitorime a acestor categorii filozofice, morale, etice si estetice, care individualizeaza poporul roman ca voce distincta in concertul mondial.
................
Răspunsul lui Ofelia-Florica Harangus în Martie 14, 2010 pe 3:43pm
Ştergere Multumesc mult pantru acest comment ...aveti dreptate ,d-le Iuga , ........sa ne plecam in fata acelora care continua acest lant viu al transmiterii spre viitorime a acestor valori de o incarcatura si morale si etice si estetice....
..................................................................................
= CALENDAUL TRADITIILR POPLARE = (- 15 martie - )
Tradiţii: “Să te scoli înaintea soarelui, căci e păcat să răsară soarele peste tine dormind. ♦ Răsăritu-i ceas bun. Se deschide atunci ceru şi lumea se desfată de frumuseţe. Ce-i ca răsăritu?! Ai văzut că şi la flori sau la grâne se spune că au răsărit, adică au şi ele o naştere, un început; toate sunt cu bucurie când începe. Timpu ăsta când s-arată roşaţa pe cer e aşa, ca un dar, ceva care se tot înalţă.”
.............................................................................
= CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE = ( - 16 martie - )
Tradiţii: “Înspre seara de Sf. Alexe se leagă foarfecile cu aţă, pentru ca gura jivinilor să fie peste tot anul legată şi să nu se poată atinge de vite.”
.....................................................................................
= CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE = ( - 17 martie - )
Tradiţii: "Dumnezeu, vrând să facă un bine oamenilor, a strâns toate insectele dăunătoare şi le‑a pus într‑o cutie, pe care i‑a dat‑o lui Alexie să o arunce în mare. Acesta, curios, a deschis‑o şi toate insectele s‑au împrăştiat în lume. Şi de atunci nu numai pământul, ci chiar şi apa mării e plină de tot felul de jigănii, gângănii şi gujulii. Iar pe Alexă, pentru că n‑a ascultat, Dumnezeu l‑a prefăcut în cocostârc, ca să le strângă înapoi."
....................................................................................
= CALENDARUL TRADTIILOR POPULARE = ( - 19 martie - )
Tradiţii: "Se zice că soarele, în mersul lui, e tras până la prânz de doi bivoli; până la amiază, de un bou; până de amiază îndeseară de o căprioară, iar până la asfinţit de un iepure şchiop, apoi trece pe lumea cealaltă."
..............................................................................
CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE = ( - 20 martie - )
Tradiţii: "În această zi, urşii se puiesc. ♦ Fiecare trebuie să primească un ţigan cu ursul şi‑l joacă, crezând că aşa e bine pentru sănătatea animalelor şi în special a boilor şi a vacilor, ca să nu mai zacă de boale. Mai este obiceiul tot atunci că oamenii pe care‑i doare mijlocul se culcă cu faţa la pământ, lungiţi, şi‑i calcă ursul pe corp, crezând că se vor face sănătoşi. Această călcare se plăteşte celui cu ursul prin mălai şi gologani."
.....................................................................................
= CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE = ( - 21 martie - )
Tradiţii: "Timpul de la soare‑răsare şi până la amiazi se numeşte dimineaţa, iar de la amiază‑zi şi până ce sfinţeşte soarele sau până la soare‑apune se numeşte după amiazi, la romani post meridiem. De aici vine, când se întâlnesc doi români şi se salută, că zic înainte de amiazi bună dimineaţa, după amiaza bună ziua, pe la soare‑apune – bună vremea, iar după ce sfinţeşte soarele – bună seara."
...................................................................
CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE = (- 22 martie -)
Tradiţii: "Luni e ziua în care începe orice lucru de ispravă. ♦ Cum îţi merge lunea, îţi merge toată săptămâna, şi mai ales lunea cea dintâi, la începutul lunii. ♦ Tot lucrul ce se începe lunea merge bine, cu spor, uşor şi ţine mult, e trainic. ♦ Nu e bine să se dea bani din casă în această zi şi cu deosebire dimineaţa, căci toată săptămâna va trebui să tot dea; ci să caute numai a lua, căci atunci va primi de pretutindeni."
............................................................................
= CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE = ( - 23 martie - )
Tradiţii: "În martie, la lună nouă, gospodina ia mătura şi, măturând, zice: „Mart în casă, puricii afară!“ (var.: un membru al familiei se duce la fereastră afară şi zice: „Marta în casă!“ Altul din casă răspunde: „Puricii afară!“ sau „Bolile afară!“ Se face de trei ori şi se crede că se scapă de purici sau de boli."
..............................................................................
= CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE = ( - 24 martie -)
Tradiţii: "În ajunul Bunei‑Vestiri, gospodarul se duce la un pom ce i se pare că n‑o să rodească şi‑l atinge de trei ori cu tăişul unei securi, zicând: „Dacă nu rodeşti, te tai!“ Pomul, înfricoşat de această ameninţare, va da cu siguranţă roade în acel an."
.............................................................................
CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE = (- 25 martie - )
Tradiţii: "De Blagoveştenie învie toată musca şi iarba începe a creşte, pentru că pământul atunci e blagoslovit. ♦ În ziua de Buna‑Vestire se dezleagă limba tuturor păsărilor pentru a cânta, mai ales cea a cucului, care toată iarna a fost uliu, iar la Buna‑Vestire se preface iarăşi în cuc. Cucul cântă mereu până la Sânziene sau până la Sân‑Petru, când se îneacă cu orz şi, nemaiputând cânta, se preface iarăşi în uliu. Ca nu cumva cucul să‑i surprindă nepregătiţi, fiecare are grijă să aibă asupra sa bani, să nu fie flămânzi sau supăraţi, pentru ca în decursul anului să fie tot aşa cum i‑a găsit."
............................................................................
Răspunsul lui IUGA NICOLAE în Martie 25, 2010 pe 10:11am
Ştergere Mari, multe si respectuoase multumiri pentru ca faceti atat de consistent si suculent acest site. Fara comentariile dvs pline de filozofie ortodoxa cu radacini plecate din izvoare rurale curate, aceasta retea ar fi anosta si fada asa cum, cred ca am mai zis. De aceea cred ca singurul indemn pe care il pot da e sa continuati. Inca o data MULTAM FAIN !
►
Legătură Răspunsul lui ofelia în Martie 25, 2010 pe 10:26am
Ştergere Va multumesc mult d-le Iuga ,pt aprecieri si pt indemn .Sa va dea bunu Dumnezeu multa sanatate , ca-i mai buna decat toate!
.........................................................................
= CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE = ( - 26 martie - )
Tradiţii: "Sub Blagoveşnicul se înţelege Arhanghelul Gavril, care a fost trimis de Dumnezeu ca să ducă Preacuratei Fecioare Maria vestea cea bună şi îmbucurătoare că va naşte pe Domnul Nostru Iisus Hristos. ♦ Se pomeneşte sfântul arhanghel Gavriil. Nu se lucrează, fiindcă e rău de moarte, căci se crede că acest sfânt înger ia sufletele oamenilor. ♦ Vinerile Scumpe sunt vinerea înaintea Floriilor, Vinerea Ouălor şi Vinerea înaintea Crăciunului. Se ţin cu credinţa că vor fi feriţi de arsuri."
.............................................................................
= CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE = ( - 27 martie - )
Tradiţii: "Lazăr s-a dus să taie lemne la pădure. A rugat-o pe nevasta lui să-i facă plăcinte şi, de le-o termina înainte de venirea lui, să-i trimită cu băiatul lor, care-l va găsi după zgomotul toporului. Lazăr a căzut din copac şi a murit. Trupul lui Lazăr nu a fost găsit imediat, ci mult mai târziu, la rădăcina copacului. De atunci se fac plăcinte în Sâmbăta lui Lazăr. ♦ Din cauză că a căzut din copac, în sâmbăta aceea e rău să lucrezi, mai ales pentru bărbaţi, fiind rău de căzătură. ♦ De la Sâmbăta lui Lazăr începe să cânte cucul."
................................................................................
= CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE =( - 28 martie - )
Tradiţii: "În Duminica Floriilor se începe şi scrânciobul sau dulapul, la locuri cu verdeaţă, şi ţine în fiecare duminică cu cele trei zile ale Sf. Paşti până la Înălţare şi se face horă mare, mese întinse cu ciocnire de ouă roşii. ♦ Se mănâncă peşte. ♦ Salcia se pune la fereşti în ziua de Blagoviştenie şi în ziua de Florii. Salcia care ai pus‑o să n‑o arunci, ci s‑o pui la icoană, că‑i bună pentru spor la albine. ♦ Din salcia de la Florii se fac cercuri şi se pun pe pomi, ca să dea roade mai multe."
...............................................................................
= CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE = (- 29 martie -)
Tradiţii: "Dacă aude cineva primăvara pentru prima dată cucul cântând şi are mulţi bani în pungă, apoi se crede că va avea tot anul. ♦ Când îţi cântă cucul în dreapta îţi merge bine. ♦ Când ţi‑a cânta cucul în faţă, are să‑ţi meargă bine tot anul. ♦ Dacă vede cineva primăvara pentru întâia dată cucul pe un pom verde, apoi se crede că acela prin întreg anul va fi sănătos. Dacă‑l vede pe o creangă uscată, se zice că acela întreg anul va tot boli. Dacă‑l vede pe pământ, se ţine că un semn că acolo, în acel an, va avea multe griji şi nevoi."
.............................................................................
= CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE =( - 30 martie - )
Tradiţii: "Cine nu ţine Marţea Seacă îl apucă dureri de cap. ♦ Se ţine pentru a nu le seca grânele; să nu sece laptele vacilor. ♦ În Marţea Seacă cei care au râie şi merg la râu de se scaldă scapă de ea."
............................................................................
= CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE = ( - 31 martie - )
Tradiţii: "Miercurea Milostivelor e miercurea înainte de Paşti. O femeie de la noi a dus pânza şi a spălat-o. Şi a întins-o pe prund să se uşte. Dar nu a trebuit să o spele şi s-o-tindă în ziua aceie, că nu-i slobod. Şi a zis că a venit un vânt mare, mare de tot şi a luat-o de acolo şi a întins-o pe lângă o răchită şi n-a mai ales nimic, nimic din ea."
...............................................................................
.....................................................................................
Calendarul tradiţiilor populare - 4 martie
Tradiţii: "Mart a luat de la toate lunile câte câteva zile, ca să arate că el e mai tare, şi de aceea el are mai multe zile decât lunile celelalte. ♦ Urzica e buruiana lui mart, e ca mart de iute şi tare, cine o mănâncă se întăreşte. E cea dintâi buruiană. ♦ Să nu zici şerpe în luna lui mart, căci toată vara îţi iese în cale. ♦ Apa de ploaie din luna lui martie se adună. Se zice că e bună de multe lucruri. Se folosesc de ea fetele, spălându‑se pe obraz; zice că întinde pielea. ♦ În luna lui mart cine are gutunar e sănătos peste an."
.................................................................................
= CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE - 5- Martie =
Tradiţii: "Afară de vinerile din săptămână, sunt peste an douăsprezece vineri mari, în care se cuvine ca omul să nu mănânce nimic până a doua zi. Alţii mănâncă înspre seară o bucăţică de pâine şi apă, iar toată ziua şi‑o petrec în post şi rugăciune. De regulă se posteşte pentru scopuri anumite; fetele postesc ca să se mărite, vineri înainte de Sf. Andrei: pentru fapt; înainte de Crăciun: pentru sănătate şi întărirea neamului, pentru viaţă; înainte de Stretenie, 40 de sfinţi, Blagoveştenie, Duminica Mare, Sânziene, Sf. Petru, Schimbarea la faţă, Sf. Maria, Tăierea capului Sf. Ioan, Ziua Crucii: pentru întărirea cinstei. În aceste vineri femeile nu lucrează deloc, fiind rău de lovituri şi de izbituri."
................................................................................
= CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE = - 6 martie
Tradiţii: "Una dintre cele mai frumoase urări ce îşi fac ţăranii români este a îşi ura unii altora „bună dimineaţa“. Această urare însemnează spor, reuşită în toate, sănătate şi fericire în cursul zilei ivite. În popor se crede că, dacă dimineaţa începi cu bine, apoi peste toată ziua are să‑ţi meargă bine, căci „ziua bună se cunoaşte de dimineaţă“. Iar „a fi cu bună dimineaţa în sus“ însemnează a fi aşezat de‑a‑ndoaselea, cu totul dimpotrivă de cum ar trebui să fie. „Bună dimineaţa“ se dă până la „prânzul ţărănesc“. Se dă „bună dimineaţa“ toată ziua, ba chiar şi noaptea, la nuntă, ceea ce însemnează o neîntreruptă urare de belşug, de sănătate şi de fericire tinerilor soţi .''
......................................................................................= CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE = ( - 8 martie - )
Tradiţii: "În preseara de 40 de mucenici tot omul, mai ales care are copii, adună paie, tulei (jipi), gunoaie rămase de la vite, într‑o grămadă şi le dă foc. Când începe să ardă focul, copiii adunaţi împrejur sar peste foc, descântând. Credinţa e că pe care‑l afumă mai bine cu acest prilej, pe acela nu‑l vor mânca puricii în decursul verii."
..............................................................................
= CALENDAUL TRADITIILOR POPULARE = (- 9 martie -)
Tradiţii: "La patruzeci de mucenici se fac mai multe feluri de copturi, care se împart întru amintirea celor patruzeci de mucenici. Se fac colaci în formă de om cu cap, care se ung cu miere şi se presară cu nuci pisate. Aceşti colaci se numesc brânduşi, brânduşei, bradoşi, sfinţi şi sfinţişori. Afară de aceşti bradoşi, mai fac un bradoş mai mare în formă de om, cu gură, urechi, nas, dar orb, şi‑l numesc uitata. Acesta se face întru pomenirea morţilor care în timpul anului ar fi fost uitaţi, nepomeniţi. ♦ Femeile duc măcinici la biserică; la întoarcerea acasă, dau de pomană – pentru sufletul morţilor – la vecini şi rude, măcinici, covrigi, pâine şi alte lucruri de mâncare."
= MUCENICI MOLDOVENESTI =
.........................................................................
= PRAZNUIREA CELOR 40 DE MUCENICI =
Creştinii ortodocşi şi greco - catolici îi cinstesc astăzi pe Sfinţii 40 de Mucenici, martiri creştini din secolul al IV-lea. Cei 40 au fost ostaşi în armata romană, în legiunea care-şi avea tabăra în cetatea armeană Sevasta.
Ei au refuzat să se supună obiceiului păgân de a jertfi zeilor pentru a fi ocrotiţi în luptă. Şi-au justificat atitudinea prin credinţa lor creştină. Au fost ameninţaţi şi judecaţi pentru nesupunere faţă de împărat.
Au fost afundaţi într-un lac cu apă foarte rece, în nădejdea că frigul iar putea face să se răzgândească. Cei 40 au rezistat îngheţului ţinându-se în braţe câte doi. De aici vine tradiţia măcinicilor, covrigeii fierţi lipiţi câte doi, care simbolizează pe cei 40 de Mucenici în lacul îngheţat. Deşi au rezistat frigului, ei au primit totuşi moarte martirică prin arderea pe rug, la data de 9 martie anul 320.
....................................................................................
= CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE = ( - 10 martie - )
Tradiţii: " Miercurea nu se începe pânza, că miercuri s-a făcut pământul. ♦ După duminică şi vineri, miercuri e cea mai mare zi. ♦ Miercuri e ziua Maicii Domnului, întru cinstea ei se posteşte."
.....................................................................................
= CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE = ( - 11 martie - )
Tradiţii: “Când se face ziuă, e într-un fel că se ridică lumina; e aşa ca la început. Când e amiază, e vremea în inima ei aşa, parcă e coaptă. Pe seară e altfel, ştii, că amurgeşte, şi atunci se liniştesc toate; păsările în pădure şi lighioanele, şi omu. ♦ Vânturile cari încep ziua sunt mai mari şi ţin mai mult decât acele care încep noaptea. ♦ Sunt semne că va ploua când cântă cocoşii ziua. ♦ Dacă huiesc albinele ziua şi noaptea la prisacă însemnează că timpul cel frumos se va schimba în posomorât, ploios şi furtunos.”
...............................................................................
= CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE = (- 12 martie - )
Tradiţii: "Dincotro vin primăvara întâia dată ploile, dintr acolo vor veni peste toată vara. ♦ Tunetul de primăvară, pe când este încă omăt, se ţine semn că vara va fi grindină multă. ♦ Primăvara, unde tună întâi, acolo va şi ploua întâi. ♦ Dacă vin odată mai mulţi cocostârci, primăvara va fi furtunoasă şi ploioasă. ♦ Dacă primăvara rândunelele şi cocostârcii se întorc de timpuriu, e semn de primăvară timpurie şi statornică. ♦ Pomii înfloriţi de timpuriu înseamnă secetă peste an. ♦ Primăvara ploioasă spune vară secetoasă."
..............................................................................
= CALENDARUL TRADIRIILOR POPULARE = (- 13 martie-)
Tradiţii: “Martie vânturos – mai frumos. ♦ Dacă martie-i cu rouă, după Paşti mult plouă. ♦ Cu cât mai uscat va fi martie, cu atât mai umed va fi aprilie. ♦ Tunete în martie arată an mănos. ♦ Dacă cântă cucul în luna lui mart, pe la început, are să fie anul mănos. ♦ Dacă în Mărţişor nu poţi semăna ovăzul de ploi multe, atunci nici toamna nu vei putea semăna grâul de ploi multe.”
..............................................................................
= CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE = (- 14 martie - )
Tradiţii: “În an sunt atâtea sărbători mărunţele şi atâtea sărbători îşi fac femeile, mai ales acele care nu voiesc să lucre, că, dacă te vei potrivi şi nu-i lucra, nu-i avea nici cămeşă pe trup. O femeie leneşă odată tot ţinea toate sărbătorile, ba şi în zile de lucru nu voia să lucreze, aşa că, murind, nu a avut cămaşă, cu ce s-o îmbrace, şedea goală pe laiţă. Dar de mult îmblau zilele pe lume. Au venit toate sărbătorile de peste an la femeia aceea şi au început a se mira cum de nu are cămeşă. Femeile au început a le spune că n-a lucrat nimică şi a ţinut prea multe sărbători. „Eu aş fi iertat-o, zice o sărbătoare, dacă lucra de ziua mea“. „Şi eu aş fi iertat-o, zice alta, numai să nu fi stat moartă goală“. „Şi eu aş fi iertat-o“. Şi tot aşa au zis toate sărbătorile, c-ar fi iertat-o. Să fi tors numai câte un fir în toată sărbătoarea şi şi ar fi făcut cămeşă! Da Sf. Duminică zice: „Ba eu n-aş fi iertat-o, dacă ar fi tors în sărbătoarea mea!“ Toate sfintele te iartă dacă lucrezi, numai duminica nu!”
.................................................................................
Răspunsul lui IUGA NICOLAE în Martie 14, 2010 pe 2:17pm
Ştergere Ce bogatie de traditii, de viata spirituala, de invataturi, ce cod al bunelor si crestinestilor maniere de a munci, de a trai. Toate inscrise in mod fabulos in cea mai sigura "biblioteca " si anume memoria colectiva, si transmisa din generatie in generatie, oral, avand astfel posibilitatea cizelarii si adaptarii permanente la realitatile etapelor succesive de trai, nedevind astfel niciodata anacronica, fiind permanent actuala, folositoare si credibila.
Plecaciune reverentioasa celor care continua lantul viu al memorarii si transmiterii spre viitorime a acestor categorii filozofice, morale, etice si estetice, care individualizeaza poporul roman ca voce distincta in concertul mondial.
................
Răspunsul lui Ofelia-Florica Harangus în Martie 14, 2010 pe 3:43pm
Ştergere Multumesc mult pantru acest comment ...aveti dreptate ,d-le Iuga , ........sa ne plecam in fata acelora care continua acest lant viu al transmiterii spre viitorime a acestor valori de o incarcatura si morale si etice si estetice....
..................................................................................
= CALENDAUL TRADITIILR POPLARE = (- 15 martie - )
Tradiţii: “Să te scoli înaintea soarelui, căci e păcat să răsară soarele peste tine dormind. ♦ Răsăritu-i ceas bun. Se deschide atunci ceru şi lumea se desfată de frumuseţe. Ce-i ca răsăritu?! Ai văzut că şi la flori sau la grâne se spune că au răsărit, adică au şi ele o naştere, un început; toate sunt cu bucurie când începe. Timpu ăsta când s-arată roşaţa pe cer e aşa, ca un dar, ceva care se tot înalţă.”
.............................................................................
= CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE = ( - 16 martie - )
Tradiţii: “Înspre seara de Sf. Alexe se leagă foarfecile cu aţă, pentru ca gura jivinilor să fie peste tot anul legată şi să nu se poată atinge de vite.”
.....................................................................................
= CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE = ( - 17 martie - )
Tradiţii: "Dumnezeu, vrând să facă un bine oamenilor, a strâns toate insectele dăunătoare şi le‑a pus într‑o cutie, pe care i‑a dat‑o lui Alexie să o arunce în mare. Acesta, curios, a deschis‑o şi toate insectele s‑au împrăştiat în lume. Şi de atunci nu numai pământul, ci chiar şi apa mării e plină de tot felul de jigănii, gângănii şi gujulii. Iar pe Alexă, pentru că n‑a ascultat, Dumnezeu l‑a prefăcut în cocostârc, ca să le strângă înapoi."
....................................................................................
= CALENDARUL TRADTIILOR POPULARE = ( - 19 martie - )
Tradiţii: "Se zice că soarele, în mersul lui, e tras până la prânz de doi bivoli; până la amiază, de un bou; până de amiază îndeseară de o căprioară, iar până la asfinţit de un iepure şchiop, apoi trece pe lumea cealaltă."
..............................................................................
CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE = ( - 20 martie - )
Tradiţii: "În această zi, urşii se puiesc. ♦ Fiecare trebuie să primească un ţigan cu ursul şi‑l joacă, crezând că aşa e bine pentru sănătatea animalelor şi în special a boilor şi a vacilor, ca să nu mai zacă de boale. Mai este obiceiul tot atunci că oamenii pe care‑i doare mijlocul se culcă cu faţa la pământ, lungiţi, şi‑i calcă ursul pe corp, crezând că se vor face sănătoşi. Această călcare se plăteşte celui cu ursul prin mălai şi gologani."
.....................................................................................
= CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE = ( - 21 martie - )
Tradiţii: "Timpul de la soare‑răsare şi până la amiazi se numeşte dimineaţa, iar de la amiază‑zi şi până ce sfinţeşte soarele sau până la soare‑apune se numeşte după amiazi, la romani post meridiem. De aici vine, când se întâlnesc doi români şi se salută, că zic înainte de amiazi bună dimineaţa, după amiaza bună ziua, pe la soare‑apune – bună vremea, iar după ce sfinţeşte soarele – bună seara."
...................................................................
CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE = (- 22 martie -)
Tradiţii: "Luni e ziua în care începe orice lucru de ispravă. ♦ Cum îţi merge lunea, îţi merge toată săptămâna, şi mai ales lunea cea dintâi, la începutul lunii. ♦ Tot lucrul ce se începe lunea merge bine, cu spor, uşor şi ţine mult, e trainic. ♦ Nu e bine să se dea bani din casă în această zi şi cu deosebire dimineaţa, căci toată săptămâna va trebui să tot dea; ci să caute numai a lua, căci atunci va primi de pretutindeni."
............................................................................
= CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE = ( - 23 martie - )
Tradiţii: "În martie, la lună nouă, gospodina ia mătura şi, măturând, zice: „Mart în casă, puricii afară!“ (var.: un membru al familiei se duce la fereastră afară şi zice: „Marta în casă!“ Altul din casă răspunde: „Puricii afară!“ sau „Bolile afară!“ Se face de trei ori şi se crede că se scapă de purici sau de boli."
..............................................................................
= CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE = ( - 24 martie -)
Tradiţii: "În ajunul Bunei‑Vestiri, gospodarul se duce la un pom ce i se pare că n‑o să rodească şi‑l atinge de trei ori cu tăişul unei securi, zicând: „Dacă nu rodeşti, te tai!“ Pomul, înfricoşat de această ameninţare, va da cu siguranţă roade în acel an."
.............................................................................
CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE = (- 25 martie - )
Tradiţii: "De Blagoveştenie învie toată musca şi iarba începe a creşte, pentru că pământul atunci e blagoslovit. ♦ În ziua de Buna‑Vestire se dezleagă limba tuturor păsărilor pentru a cânta, mai ales cea a cucului, care toată iarna a fost uliu, iar la Buna‑Vestire se preface iarăşi în cuc. Cucul cântă mereu până la Sânziene sau până la Sân‑Petru, când se îneacă cu orz şi, nemaiputând cânta, se preface iarăşi în uliu. Ca nu cumva cucul să‑i surprindă nepregătiţi, fiecare are grijă să aibă asupra sa bani, să nu fie flămânzi sau supăraţi, pentru ca în decursul anului să fie tot aşa cum i‑a găsit."
............................................................................
Răspunsul lui IUGA NICOLAE în Martie 25, 2010 pe 10:11am
Ştergere Mari, multe si respectuoase multumiri pentru ca faceti atat de consistent si suculent acest site. Fara comentariile dvs pline de filozofie ortodoxa cu radacini plecate din izvoare rurale curate, aceasta retea ar fi anosta si fada asa cum, cred ca am mai zis. De aceea cred ca singurul indemn pe care il pot da e sa continuati. Inca o data MULTAM FAIN !
►
Legătură Răspunsul lui ofelia în Martie 25, 2010 pe 10:26am
Ştergere Va multumesc mult d-le Iuga ,pt aprecieri si pt indemn .Sa va dea bunu Dumnezeu multa sanatate , ca-i mai buna decat toate!
.........................................................................
= CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE = ( - 26 martie - )
Tradiţii: "Sub Blagoveşnicul se înţelege Arhanghelul Gavril, care a fost trimis de Dumnezeu ca să ducă Preacuratei Fecioare Maria vestea cea bună şi îmbucurătoare că va naşte pe Domnul Nostru Iisus Hristos. ♦ Se pomeneşte sfântul arhanghel Gavriil. Nu se lucrează, fiindcă e rău de moarte, căci se crede că acest sfânt înger ia sufletele oamenilor. ♦ Vinerile Scumpe sunt vinerea înaintea Floriilor, Vinerea Ouălor şi Vinerea înaintea Crăciunului. Se ţin cu credinţa că vor fi feriţi de arsuri."
.............................................................................
= CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE = ( - 27 martie - )
Tradiţii: "Lazăr s-a dus să taie lemne la pădure. A rugat-o pe nevasta lui să-i facă plăcinte şi, de le-o termina înainte de venirea lui, să-i trimită cu băiatul lor, care-l va găsi după zgomotul toporului. Lazăr a căzut din copac şi a murit. Trupul lui Lazăr nu a fost găsit imediat, ci mult mai târziu, la rădăcina copacului. De atunci se fac plăcinte în Sâmbăta lui Lazăr. ♦ Din cauză că a căzut din copac, în sâmbăta aceea e rău să lucrezi, mai ales pentru bărbaţi, fiind rău de căzătură. ♦ De la Sâmbăta lui Lazăr începe să cânte cucul."
................................................................................
= CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE =( - 28 martie - )
Tradiţii: "În Duminica Floriilor se începe şi scrânciobul sau dulapul, la locuri cu verdeaţă, şi ţine în fiecare duminică cu cele trei zile ale Sf. Paşti până la Înălţare şi se face horă mare, mese întinse cu ciocnire de ouă roşii. ♦ Se mănâncă peşte. ♦ Salcia se pune la fereşti în ziua de Blagoviştenie şi în ziua de Florii. Salcia care ai pus‑o să n‑o arunci, ci s‑o pui la icoană, că‑i bună pentru spor la albine. ♦ Din salcia de la Florii se fac cercuri şi se pun pe pomi, ca să dea roade mai multe."
...............................................................................
= CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE = (- 29 martie -)
Tradiţii: "Dacă aude cineva primăvara pentru prima dată cucul cântând şi are mulţi bani în pungă, apoi se crede că va avea tot anul. ♦ Când îţi cântă cucul în dreapta îţi merge bine. ♦ Când ţi‑a cânta cucul în faţă, are să‑ţi meargă bine tot anul. ♦ Dacă vede cineva primăvara pentru întâia dată cucul pe un pom verde, apoi se crede că acela prin întreg anul va fi sănătos. Dacă‑l vede pe o creangă uscată, se zice că acela întreg anul va tot boli. Dacă‑l vede pe pământ, se ţine că un semn că acolo, în acel an, va avea multe griji şi nevoi."
.............................................................................
= CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE =( - 30 martie - )
Tradiţii: "Cine nu ţine Marţea Seacă îl apucă dureri de cap. ♦ Se ţine pentru a nu le seca grânele; să nu sece laptele vacilor. ♦ În Marţea Seacă cei care au râie şi merg la râu de se scaldă scapă de ea."
............................................................................
= CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE = ( - 31 martie - )
Tradiţii: "Miercurea Milostivelor e miercurea înainte de Paşti. O femeie de la noi a dus pânza şi a spălat-o. Şi a întins-o pe prund să se uşte. Dar nu a trebuit să o spele şi s-o-tindă în ziua aceie, că nu-i slobod. Şi a zis că a venit un vânt mare, mare de tot şi a luat-o de acolo şi a întins-o pe lângă o răchită şi n-a mai ales nimic, nimic din ea."
...............................................................................
= TRADITII POPULARE = APRILIE=
aprilie
Denumirile populare ale lunii Aprilie:
♦ prier (deschizător), florariu (înfloritor), Traistă-n Băţ (când vremea era înşelătoare, cu timp friguros şi secetos pentru semănături).
Tradiţii:
"Solomon a făcut ca luna lui april e jumătate cald şi numai jumătate frig, ca să poată oamenii samana pământul, să se facă degrabă, căci înainte era toată luna friguroasă. ♦ Dacă zilele Babelor ţin mai mult de douăsprezece zile, atunci zilele întrecătoare se numesc zile împrumutate sau împrumuturi. Adeseori trec zilele acestea şi în luna Prier, când sunt stricăcioase, mai ales pentru
pomii înfloriţi şi pentru vieţuitoarele mai plăpânde. De aici vine proverbul: „Prier prieşte, multe piei de miel beleşte“.
Sfaturi generale:
"Semănaţi in, ovăz, linte, măzăriche, fasole, mei, luţernă, cartofi. Frecaţi vitele la gură şi la picere cu sare şi cu funingine; daţi vitelor cu încetul nutreţ verde, începând mai întâi cu urzici
şi buruieni amestecate cu paie tăiate, căutaţi pomii oltuiţi şi lipiţi-i cu lut, dacă va fi căzut. Pomii cari sunt ameninţaţi de multe furnice, înfăşoraţi-i cu blana, lăsând în jos partea cea cu păr. Dacă este ger noaptea pe vremea când înfloresc pomii, faceţi foc cu fum mult; curăţiţi pomii de omide.
Pliveşte semănăturile de buruieni înainte de a fi cu pai. Seamănă cucuruz (păpuşoi) şi pune cartofi. Udă bine pomii sădiţi de curând. Pliveşte şi sapă şcoala de pomi. Grăbeşte cu altoirea pădureţilor, ca să nu te întârzii. Griji să nu se umfle vitele de nutreţul cel verde, dă-le fân înainte de a le scoate la păşune. Resadniţele cu acoperemânt se descoper toată ziua, ba şi preste noapte, dacă nu e temere de îngheţ. Se începe lucrul în vie. În lipsă de ploaie, udă grădina de legumi, mai bine
dimineaţa. După Sân George vitele se scot la imaş. Întoarce grânele, şi ca să le mântui de gărgăriţe, pune lână nespălată în apropierea coşurilor cu grâu. Grâul încins amestecă-l cu pulbere de cărbuni şi după paisprezece zile cerne-l, că-şi pierde mirosul."
Prevestiri de timp:
Dacă luna lui prier e frumoasă şi călduroasă, se aşteaptă ca luna mai să fie rece, chiar îngheţuri; dacă e posomorâtă şi friguroasă, atunci e semn că luna mai va fi călduroasă şi frumoasă. ♦ Prier frumos, mai viforos. ♦ Negura din aprilie la răsărit şi miazăzi e semn bun. ♦ De tună în aprilie, nu te
mai teme de ger. ♦ Prier frumos, vară furtunoasă. ♦ De vor fi flori multe de vişine şi bune, trage nădejde de vii.
sursa: http://antenasatelor.ro
...............................................................................
CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE
( 1 aprilie)
Tradiţii: "În Joia Mare se satură morţii, fiindcă în această zi se împart colaci şi se varsă multă apă pentru ei. ♦ Ouăle împistrite, roşite şi fierte în această zi, nu se strică în decursul anului, chiar niciodată. Dacă se îngroapă ouă roşii la hotarele unei moşii nu va bate piatra. ♦ Se ţine pentru păcate. ♦ Ziua nebunilor, ziua păcălelilor: Se obişnuieşte să se spună minciuni."
publicat de Ofelia, sursa http://antenasatelor
.............................................................................
CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE
( 2 aprilie)
Tradiţii: "Vinerea Seacă, din Săptămâna Paştelui, îi mai zice şi Vinerea Mare, căci în acea zi sunt cuprinse toate vinerile unui an. ♦ Se fac ouăle roşii şi se pregăteşte pasca. Ouăle se fac vineri (uneori şi joi sau sâmbătă), deoarece Iisus vineri a vărsat sângele său pe cruce. ♦ Vinerea Seacă se numeşte de aceea pentru că în această vineri cei mai mulţi români au datină de a ajuna, a posti aşa-numitul post negru, adică de a nu mânca, nici a bea absolut nimic toată ziua."
publicat de Ofelia, sursa http://antenasatelor.ro
..............................................................................
CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE
( 3 aprilie)
Tradiţii: "Se crede că în noaptea de Sf. Paşti, pe la miez de noapte, se deschide în fiecare an cerul. De aceea trebuie a priveghea în noaptea aceea şi, dacă vede cineva cerul deschis, apoi va primi de la Dumnezeu tot ce ar cere. ♦ Sâmbătă spre duminică oamenii nu dorm, ci fac un foc în curţi sau pe dealul din apropierea bisericii, care ţine până la miezul nopţii. De la miezul nopţii merg la biserică, la slujbă. Alteori focul este întreţinut de flăcăi până în zori. ♦ Începând de sâmbătă seara, la biserică se face foc, se păzesc paştii, căci de fură diavolul din el, este păcatul credincioşilor din acel sat. În această noapte nu este bine a dormi nimeni. Femeile îşi aranjează mâncările, iar tinerii şi bărbaţii, precum şi fetele, veghează pe lângă focurile din curtea bisericii. Se obişnuieşte a trage anume şi clopotele, să-ncepe a dăngăni pe la ceasurile 12 noaptea, când ceilalţi credincioşi rămaşi acasă păşesc tăcuţi spre biserică."
publicat de Ofelia, sursa http://antenasatelor.ro
...............................................................................
CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE
( 4 aprilie)
Tradiţii: "În duminica Paştelui, primul care intra în casă trebuia să fie bărbat. ♦ În dimineaţa acestei zile, până a nu răsări soarele, oamenii se duc la râu sau la o apă din apropiere şi se scaldă, astfel ca nimeni să nu‑i vadă când, cum şi unde s‑au scăldat. Făcând aceasta cred nu numai că se curăţesc de toate bolile şi răutăţile, de toate aruncăturile, făcăturile şi uriciunile, ci cred şi că peste an vor fi scutiţi de boli, se vor face iuţi, sprinteni, uşori, harnici, sănătoşi şi iubiţi. ♦ Sosiţi de la Înviere, toţi membrii familiei se spală într‑un vas cu apă în care se află, pe lângă apă proaspătă şi curată, unul sau mai multe ouă roşii, câţiva bani de aur sau de argint. Oul se pune pentru ca oamenii să fie uşori, roşii şi sănătoşi ca oul, iar banii, ca să le meargă bine peste tot anul, să fie curaţi ca argintul şi ca aurul şi să aibă bani de ajuns."
publicat de Ofelia, sursa http://antenasatelor.ro
..............................................................................
CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE
( 5 aprilie)
Tradiţii: "Lunea, a doua zi de Paşti, pe unele locuri se udă cu apă; aceasta e ziua tuturor sfinţilor. ♦ Se ia de obicei o pască, câteva ouă roşii, o portocală, o ocă de vin şi merg la naşu, unde‑i pun la masă cu cozonac şi slănină, feliuţe chiparate şi ouă roşii. După ce stau la masă‑i întoarce şi naşa finii o pască şi două‑trei ouă roşii şi pleacă. ♦ Lunea Albă se ţine ca să nu se rătăcească calea în călătorii."
publicat de Ofelia, sursa http://antenasatelor.ro
............................................................................
CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE
( 6 aprilie)
Tradiţii: "Se serbează trei marţi succesive după Paşti, pentru sănătate, pentru câmp, pentru semănături. Nu se lucrează de viermi, de secetă etc. ♦ A treia zi de Paşte se făceau cununi din salcie, fetele, flăcăii şi copiii se înfârtăţesc: schimbă între ei cununile şi ouă roşii şi se socotesc ca rude: fârtaţi, veri. ♦ Feciorii stropeau fetele cu parfum. Primeau în dar un ou." Tradiţii: "Lunea, a doua zi de Paşti, pe unele locuri se udă cu apă; aceasta e ziua tuturor sfinţilor. ♦ Se ia de obicei o pască, câteva ouă roşii, o portocală, o ocă de vin şi merg la naşu, unde‑i pun la masă cu cozonac şi slănină, feliuţe chiparate şi ouă roşii. După ce stau la masă‑i întoarce şi naşa finii o pască şi două‑trei ouă roşii şi pleacă. ♦ Lunea Albă se ţine ca să nu se rătăcească calea în călătorii."
publicat de Ofelia, sursa http://antenasatelor.ro
.............................................................................
CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE
( 7 aprilie)
Tradiţii: "Paparuda (paparuga, dodoloiu) se serbează totdeauna în a treia zi după Paşti. ♦ Cine nu ţine Nunta şoarecilor îi strică lucrurile şoarecii."
publicat de Ofelia, sursa http://antenasatelor.ro
..................................................................................
CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE
( 8 aprilie)
Tradiţii: "Joile după Paşti sunt în număr de nouă. În aceste joi nu torc femeile şi nici nu înţeapă, sub cuvânt că e rău de boale şi de bătut piatra. Dacă se întâmplă să bată piatra şi să le strice bucatele, apoi încep să blesteme pe acea femeie care a îndrăznit să lucreze în aceste zile. – Dacă toată lumea ar ţine aceste sărbători, n‑ar mai cădea piatra, zic mătuşile. ♦ Apostolul Irodion se ţine de oameni ca să se spele de boale vechi."
publicat de Ofelia, sursa http://antenasatelor.ro
..........................................................
CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE
( 9 aprilie)
Tradiţii: "La Izvorul Tămăduirii curge singur untul de lemn, cu care se pot tămădui unele boli. ♦ Toate apele sunt sfinţite; cine bea apă şi se spală în această zi pe părţile bolnave ale corpului, se însănătoşeşte. ♦ În această zi oamenii îşi udă vitele cu apă, ca să facă rod mult şi să nu bată piatra. ♦ Vinerile după Paşti se ţin numai de ţesut; cu pânza ţesută în aceste zile nici mortul nu îl îngroapă cu ea, crezând că nu este primită pe cea lume."
publicat de Ofelia, sursa http://antenasatelor.ro
................................................................................
CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE
( 10 aprilie)
Tradiţii: "La Sâmbăta Tomei se dă de pomană pască, ouă roşii, o lumânare. ♦ Se ţin sâmbetele după Paşti, până la a noua, pentru a nu‑i apuca boale urâte."
publicat de Ofelia, sursa http://antenasatelor.ro
................................................................................
CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE
( 11 aprilie)
Tradiţii: "La Duminica Tomii, copiii fac coroniţă din salcie verde, roşesc ouă şi se duc pe malul pârâului, unde ciocnesc ouăle şi se sărută prin coroniţă. Obiceiul se numeşte învărnichiat, adică te faci văr."
publicat de Ofelia, sursa http://antenasatelor.ro
..................................................................................
CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE
( 12 aprilie)
Tradiţii: "În Paştele Blajinilor se crede că sufletele morţilor sunt libere; de aceea în această zi se prepară multe şi alese bucate, împărţindu‑le pe la vecini, cu credinţa că morţii numai în acea zi sunt liberi şi pot gusta din mâncările preparate. Cine nu serbează şi nu dă morţilor de pomană, vin morţii noaptea şi le cer. Se ţine ca să mănânce şi morţii cărora nu li s‑au făcut pomeni. ♦ Nu se lucrează în această zi la câmp, că e rău de vifor şi de trăsnet. Femeile nu ţes, nici nu cos. În această zi obişnuiesc să se mătcălească, adică se prind surate şi sore de cruce."
publicat de Ofelia, sursa http://antenasatelor.ro
................................................................................
Calendarul tradiţiilor populare - 13 aprilie -
Tradiţii: "Obiceiul învărucitului se ţinea a doua marţi după Paşte pe poiana de la marginea satului, se făceau coroane de flori, cu flori de laptele-cucului. În mijlocul coroanelor aşezate pe iarbă se puneau ouă roşii, copiii se învârteau în jurul coroanei şi se întrebau: „Vere, eşti cu mine până la moarte?” şi se răspundea: „Sunt, vere, cu tine, până la moarte!” Se aduceau lăutari, se făcea masă cu multă băutură."
...................................................................................
Calendarul tradiţiilor populare - 14 aprilie -
Tradiţii: "Cine ţine Miercurea Neagră şi Săptămâna Neagră cu post şi rugăciuni i se iartă păcatele. ♦ Trebuie postită de aceia cărora le mor copiii sau rude fără lumânare. ♦ Se ţine pentru a feri animalele şi chiar pe om de bubă neagră şi de alte bube primejdioase."
.............................................................................
Calendarul tradiţiilor populare - 15 aprilie -
Tradiţii: "Joile după Paşti până la Înălţare se ţin, că-i rău de piatră, bate piatra lanurile. ♦ Cine lucrează în joile după Paşti şi în zilele de Filipi, Dumnezeu porunceşte lui Sf. Petru să trimită din căţeii săi (lupi) să le ia câte o vită din curte. ♦ Când începe ploaia de joi, ţine două săptămâni."
...............................................................................
Calendarul tradiţiilor populare - 16 aprilie -
Tradiţii: "Sfânta Vineri e închipuită ca o bătrână, ţinând într‑o mână toiagul cu care loveşte în timpul somnului mai ales pe cei care îndrăznesc a mânca de dulce vinerea, iar în mâna dreaptă ţine o cupă cu apă vie, spre a stropi pe acei care o respectă şi a‑i orândui astfel să fie fericiţi. Ea este aceea care, în chip de femeie, se arată omului în vis, certând pe toţi aceia care, lucrând sau mâncând dulce, n‑au respectat ziua ei. Aşa, unuia care greşise şi mâncase către vineri, peste noapte, în vis, i s‑a arătat o femeie care venea spre el, ţinând în mâini o bucată enormă de slănină. Ajungând lângă el, l‑a izbit cu slănina peste ochi, strigându‑i cu necaz: „Na, satură‑te de carne!“ Păţitul s‑a deşteptat, tremurând şi durându‑l ochii şi capul. Un altul, care mâncase peşte vinerea, a visat că ducea din greu un car încărcat cu peşte, la care era înjugat, şi pe care sta o femeie ce‑l lovea cu biciul."
...............................................................................
Calendarul tradiţiilor populare - 17 aprilie -
Tradiţii: "Dacă luna lui prier e frumoasă şi călduroasă, se aşteaptă ca luna mai să fie rece, chiar îngheţuri; dacă e posomorâtă şi friguroasă, atunci e semn că luna mai va fi călduroasă şi frumoasă. ♦ Prier frumos, mai viforos. ♦ Negura din aprilie la răsărit şi miazăzi e semn bun. ♦ De tună în aprilie, nu te mai teme de ger. ♦ Prier frumos, vară furtunoasă. ♦ De vor fi flori multe de vişine şi bune, trage nădejde de vii."
................................................................................
Calendarul tradiţiilor populare - 18 aprilie -
Tradiţii: "Când se face ziuă, e într-un fel că se ridică lumina; e aşa ca la început. Când e amiază, e vremea în inima ei aşa, parcă e coaptă. Pe seară e altfel, ştii, că amurgeşte, şi atunci se liniştesc toate; păsările în pădure şi lighioanele, şi omu. ♦ Vânturile cari încep ziua sunt mai mari şi ţin mai mult decât acele care încep noaptea. ♦ Sunt semne că va ploua când cântă cocoşii ziua. ♦ Dacă huiesc albinele ziua şi noaptea la prisacă însemnează că timpul cel frumos se va schimba în posomorât, ploios şi furtunos."
.................................................................................
Calendarul tradiţiilor populare - 19 aprilie -
Tradiţii: "Când se porneşte primăvara plugul la arat, se înconjură el de trei ori mai înainte de a ieşi pe poartă, cu tămâie, busuioc şi apă sfinţită, cu care se stropeşte el şi vitele, ca să nu se prindă deochiul de vite. ♦ Primăvara, când scot întâi vacile în cireadă, oamenii le leagă ceva roşu de coadă, că pe vita care are roşu nu o poate nici deochea, şi nici cel rău nu se poate apropia de ea. ♦ Se crede că este bine a pune, primăvara, când se trage cu plugul prima brazdă de arătură, pe brazdă pâne şi sare, ca câmpul să aducă mult rod. ♦ Din seminţuri să nu dai primăvara nimănui până ce nu‑i pune tu întâi din ele, că‑ţi dai norocul la roade şi nu se fac."
................................................................................
Calendarul tradiţiilor populare - 20 aprilie -
Tradiţii: "Trei marţi şi trei joi după Paşti se sărbătoresc ca să nu bată piatra. Cele trei marţi se numesc Ropotinii sau Marţea Mânioasă. ♦ Marţile după Duminica Tomei – se ţin trei marţi. Se zice că cine lucrează în aceste zile se bolnăveşte de epilepsie. Se povesteşte că o fată, dacă a spălat rufe într‑o marţi după Duminica Tomei, s‑a îmbolnăvit de epilepsie, din care cauză a şi murit."
.................................................................................
Calendarul tradiţiilor populare - 21 aprilie -
Tradiţii: "În noaptea de 21 spre 22 ies femeile care ştiu farmece spre a lua sporul laptelui şi mana holdelor. Ele sunt cu totul dezbrăcate şi poartă un ţest în cap (spre a lua sporul mâncării), pe umăr unelte agricole (spre a lua sporul holdelor), iar în mână o găleată (spre a lua sporul laptelui), iar în spate un sul (spre a lua sporul ţesutului). Oamenii, spre a se apăra de farmece, suflă din bucium în noaptea aceea."
...............................................................................
Calendarul tradiţiilor populare - 22 aprilie -
Tradiţii: "În preseara de Sf. Gheorghe, după ce pun la fereşti salce şi rug, ca să nu intre strigoii în casă, precum şi la poartă, adună poloage vechi de opinci de prin gunoaie, zdrenţe părăsite şi, aprinzându‑le, le ard; cenuşa lor o amestecă cu untură râncedă şi cu acest amestec ung uşa şi obloanele grajdurilor, ca să nu intre strigoii la vaci şi să le ia laptele. ♦ Dacă la cel dintâi şarpe pe care l‑ai văzut înainte de Sf. Gheoghe, îi vei tăia capul cu un ban de argint, şi îndată să‑i pui în gură un căţel de ai, în ziua de Sf. Gheorghe vei putea vedea cu ochii pe strigoi când iau laptele de la vacile oamenilor."
.....................................................................................
Calendarul tradiţiilor populare - 23 aprilie -
Tradiţii: "Sfântul Gheorghe e capul primăverii. El goneşte iarna şi aduce primăvara. ♦ Sf. Gheorghe şi Sf. Dumitru au cai. Sf. Gheorghe vine vara şi Sf. Dumitru iarna. Sf. Gheorghe, când aleargă cu calul său împrejurul pământului, iarba înverzeşte, codrul înfrunzeşte, pământul se deschide şi primăvara vine, dar Sf. Dumitru, când aleargă împrejurul pământului, frunzele cad şi omăt şi iarna vine. ♦ Între ei ar exista un legământ pe viaţă şi pe moarte: dacă pădurea nu este înfrunzită pe data de 23 aprilie, Sâmedru îl omoară pe Sângeorz. Aceeaşi soartă o va avea şi Sâmedru dacă de ziua lui, 26 octombrie, Sângiorzul va găsi frunze pe arbori."
sursa http://antenasatelor.ro
...............................................................................
Denumirile populare ale lunii Aprilie:
♦ prier (deschizător), florariu (înfloritor), Traistă-n Băţ (când vremea era înşelătoare, cu timp friguros şi secetos pentru semănături).
Tradiţii:
"Solomon a făcut ca luna lui april e jumătate cald şi numai jumătate frig, ca să poată oamenii samana pământul, să se facă degrabă, căci înainte era toată luna friguroasă. ♦ Dacă zilele Babelor ţin mai mult de douăsprezece zile, atunci zilele întrecătoare se numesc zile împrumutate sau împrumuturi. Adeseori trec zilele acestea şi în luna Prier, când sunt stricăcioase, mai ales pentru
pomii înfloriţi şi pentru vieţuitoarele mai plăpânde. De aici vine proverbul: „Prier prieşte, multe piei de miel beleşte“.
Sfaturi generale:
"Semănaţi in, ovăz, linte, măzăriche, fasole, mei, luţernă, cartofi. Frecaţi vitele la gură şi la picere cu sare şi cu funingine; daţi vitelor cu încetul nutreţ verde, începând mai întâi cu urzici
şi buruieni amestecate cu paie tăiate, căutaţi pomii oltuiţi şi lipiţi-i cu lut, dacă va fi căzut. Pomii cari sunt ameninţaţi de multe furnice, înfăşoraţi-i cu blana, lăsând în jos partea cea cu păr. Dacă este ger noaptea pe vremea când înfloresc pomii, faceţi foc cu fum mult; curăţiţi pomii de omide.
Pliveşte semănăturile de buruieni înainte de a fi cu pai. Seamănă cucuruz (păpuşoi) şi pune cartofi. Udă bine pomii sădiţi de curând. Pliveşte şi sapă şcoala de pomi. Grăbeşte cu altoirea pădureţilor, ca să nu te întârzii. Griji să nu se umfle vitele de nutreţul cel verde, dă-le fân înainte de a le scoate la păşune. Resadniţele cu acoperemânt se descoper toată ziua, ba şi preste noapte, dacă nu e temere de îngheţ. Se începe lucrul în vie. În lipsă de ploaie, udă grădina de legumi, mai bine
dimineaţa. După Sân George vitele se scot la imaş. Întoarce grânele, şi ca să le mântui de gărgăriţe, pune lână nespălată în apropierea coşurilor cu grâu. Grâul încins amestecă-l cu pulbere de cărbuni şi după paisprezece zile cerne-l, că-şi pierde mirosul."
Prevestiri de timp:
Dacă luna lui prier e frumoasă şi călduroasă, se aşteaptă ca luna mai să fie rece, chiar îngheţuri; dacă e posomorâtă şi friguroasă, atunci e semn că luna mai va fi călduroasă şi frumoasă. ♦ Prier frumos, mai viforos. ♦ Negura din aprilie la răsărit şi miazăzi e semn bun. ♦ De tună în aprilie, nu te
mai teme de ger. ♦ Prier frumos, vară furtunoasă. ♦ De vor fi flori multe de vişine şi bune, trage nădejde de vii.
sursa: http://antenasatelor.ro
...............................................................................
CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE
( 1 aprilie)
Tradiţii: "În Joia Mare se satură morţii, fiindcă în această zi se împart colaci şi se varsă multă apă pentru ei. ♦ Ouăle împistrite, roşite şi fierte în această zi, nu se strică în decursul anului, chiar niciodată. Dacă se îngroapă ouă roşii la hotarele unei moşii nu va bate piatra. ♦ Se ţine pentru păcate. ♦ Ziua nebunilor, ziua păcălelilor: Se obişnuieşte să se spună minciuni."
publicat de Ofelia, sursa http://antenasatelor
.............................................................................
CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE
( 2 aprilie)
Tradiţii: "Vinerea Seacă, din Săptămâna Paştelui, îi mai zice şi Vinerea Mare, căci în acea zi sunt cuprinse toate vinerile unui an. ♦ Se fac ouăle roşii şi se pregăteşte pasca. Ouăle se fac vineri (uneori şi joi sau sâmbătă), deoarece Iisus vineri a vărsat sângele său pe cruce. ♦ Vinerea Seacă se numeşte de aceea pentru că în această vineri cei mai mulţi români au datină de a ajuna, a posti aşa-numitul post negru, adică de a nu mânca, nici a bea absolut nimic toată ziua."
publicat de Ofelia, sursa http://antenasatelor.ro
..............................................................................
CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE
( 3 aprilie)
Tradiţii: "Se crede că în noaptea de Sf. Paşti, pe la miez de noapte, se deschide în fiecare an cerul. De aceea trebuie a priveghea în noaptea aceea şi, dacă vede cineva cerul deschis, apoi va primi de la Dumnezeu tot ce ar cere. ♦ Sâmbătă spre duminică oamenii nu dorm, ci fac un foc în curţi sau pe dealul din apropierea bisericii, care ţine până la miezul nopţii. De la miezul nopţii merg la biserică, la slujbă. Alteori focul este întreţinut de flăcăi până în zori. ♦ Începând de sâmbătă seara, la biserică se face foc, se păzesc paştii, căci de fură diavolul din el, este păcatul credincioşilor din acel sat. În această noapte nu este bine a dormi nimeni. Femeile îşi aranjează mâncările, iar tinerii şi bărbaţii, precum şi fetele, veghează pe lângă focurile din curtea bisericii. Se obişnuieşte a trage anume şi clopotele, să-ncepe a dăngăni pe la ceasurile 12 noaptea, când ceilalţi credincioşi rămaşi acasă păşesc tăcuţi spre biserică."
publicat de Ofelia, sursa http://antenasatelor.ro
...............................................................................
CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE
( 4 aprilie)
Tradiţii: "În duminica Paştelui, primul care intra în casă trebuia să fie bărbat. ♦ În dimineaţa acestei zile, până a nu răsări soarele, oamenii se duc la râu sau la o apă din apropiere şi se scaldă, astfel ca nimeni să nu‑i vadă când, cum şi unde s‑au scăldat. Făcând aceasta cred nu numai că se curăţesc de toate bolile şi răutăţile, de toate aruncăturile, făcăturile şi uriciunile, ci cred şi că peste an vor fi scutiţi de boli, se vor face iuţi, sprinteni, uşori, harnici, sănătoşi şi iubiţi. ♦ Sosiţi de la Înviere, toţi membrii familiei se spală într‑un vas cu apă în care se află, pe lângă apă proaspătă şi curată, unul sau mai multe ouă roşii, câţiva bani de aur sau de argint. Oul se pune pentru ca oamenii să fie uşori, roşii şi sănătoşi ca oul, iar banii, ca să le meargă bine peste tot anul, să fie curaţi ca argintul şi ca aurul şi să aibă bani de ajuns."
publicat de Ofelia, sursa http://antenasatelor.ro
..............................................................................
CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE
( 5 aprilie)
Tradiţii: "Lunea, a doua zi de Paşti, pe unele locuri se udă cu apă; aceasta e ziua tuturor sfinţilor. ♦ Se ia de obicei o pască, câteva ouă roşii, o portocală, o ocă de vin şi merg la naşu, unde‑i pun la masă cu cozonac şi slănină, feliuţe chiparate şi ouă roşii. După ce stau la masă‑i întoarce şi naşa finii o pască şi două‑trei ouă roşii şi pleacă. ♦ Lunea Albă se ţine ca să nu se rătăcească calea în călătorii."
publicat de Ofelia, sursa http://antenasatelor.ro
............................................................................
CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE
( 6 aprilie)
Tradiţii: "Se serbează trei marţi succesive după Paşti, pentru sănătate, pentru câmp, pentru semănături. Nu se lucrează de viermi, de secetă etc. ♦ A treia zi de Paşte se făceau cununi din salcie, fetele, flăcăii şi copiii se înfârtăţesc: schimbă între ei cununile şi ouă roşii şi se socotesc ca rude: fârtaţi, veri. ♦ Feciorii stropeau fetele cu parfum. Primeau în dar un ou." Tradiţii: "Lunea, a doua zi de Paşti, pe unele locuri se udă cu apă; aceasta e ziua tuturor sfinţilor. ♦ Se ia de obicei o pască, câteva ouă roşii, o portocală, o ocă de vin şi merg la naşu, unde‑i pun la masă cu cozonac şi slănină, feliuţe chiparate şi ouă roşii. După ce stau la masă‑i întoarce şi naşa finii o pască şi două‑trei ouă roşii şi pleacă. ♦ Lunea Albă se ţine ca să nu se rătăcească calea în călătorii."
publicat de Ofelia, sursa http://antenasatelor.ro
.............................................................................
CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE
( 7 aprilie)
Tradiţii: "Paparuda (paparuga, dodoloiu) se serbează totdeauna în a treia zi după Paşti. ♦ Cine nu ţine Nunta şoarecilor îi strică lucrurile şoarecii."
publicat de Ofelia, sursa http://antenasatelor.ro
..................................................................................
CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE
( 8 aprilie)
Tradiţii: "Joile după Paşti sunt în număr de nouă. În aceste joi nu torc femeile şi nici nu înţeapă, sub cuvânt că e rău de boale şi de bătut piatra. Dacă se întâmplă să bată piatra şi să le strice bucatele, apoi încep să blesteme pe acea femeie care a îndrăznit să lucreze în aceste zile. – Dacă toată lumea ar ţine aceste sărbători, n‑ar mai cădea piatra, zic mătuşile. ♦ Apostolul Irodion se ţine de oameni ca să se spele de boale vechi."
publicat de Ofelia, sursa http://antenasatelor.ro
..........................................................
CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE
( 9 aprilie)
Tradiţii: "La Izvorul Tămăduirii curge singur untul de lemn, cu care se pot tămădui unele boli. ♦ Toate apele sunt sfinţite; cine bea apă şi se spală în această zi pe părţile bolnave ale corpului, se însănătoşeşte. ♦ În această zi oamenii îşi udă vitele cu apă, ca să facă rod mult şi să nu bată piatra. ♦ Vinerile după Paşti se ţin numai de ţesut; cu pânza ţesută în aceste zile nici mortul nu îl îngroapă cu ea, crezând că nu este primită pe cea lume."
publicat de Ofelia, sursa http://antenasatelor.ro
................................................................................
CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE
( 10 aprilie)
Tradiţii: "La Sâmbăta Tomei se dă de pomană pască, ouă roşii, o lumânare. ♦ Se ţin sâmbetele după Paşti, până la a noua, pentru a nu‑i apuca boale urâte."
publicat de Ofelia, sursa http://antenasatelor.ro
................................................................................
CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE
( 11 aprilie)
Tradiţii: "La Duminica Tomii, copiii fac coroniţă din salcie verde, roşesc ouă şi se duc pe malul pârâului, unde ciocnesc ouăle şi se sărută prin coroniţă. Obiceiul se numeşte învărnichiat, adică te faci văr."
publicat de Ofelia, sursa http://antenasatelor.ro
..................................................................................
CALENDARUL TRADITIILOR POPULARE
( 12 aprilie)
Tradiţii: "În Paştele Blajinilor se crede că sufletele morţilor sunt libere; de aceea în această zi se prepară multe şi alese bucate, împărţindu‑le pe la vecini, cu credinţa că morţii numai în acea zi sunt liberi şi pot gusta din mâncările preparate. Cine nu serbează şi nu dă morţilor de pomană, vin morţii noaptea şi le cer. Se ţine ca să mănânce şi morţii cărora nu li s‑au făcut pomeni. ♦ Nu se lucrează în această zi la câmp, că e rău de vifor şi de trăsnet. Femeile nu ţes, nici nu cos. În această zi obişnuiesc să se mătcălească, adică se prind surate şi sore de cruce."
publicat de Ofelia, sursa http://antenasatelor.ro
................................................................................
Calendarul tradiţiilor populare - 13 aprilie -
Tradiţii: "Obiceiul învărucitului se ţinea a doua marţi după Paşte pe poiana de la marginea satului, se făceau coroane de flori, cu flori de laptele-cucului. În mijlocul coroanelor aşezate pe iarbă se puneau ouă roşii, copiii se învârteau în jurul coroanei şi se întrebau: „Vere, eşti cu mine până la moarte?” şi se răspundea: „Sunt, vere, cu tine, până la moarte!” Se aduceau lăutari, se făcea masă cu multă băutură."
...................................................................................
Calendarul tradiţiilor populare - 14 aprilie -
Tradiţii: "Cine ţine Miercurea Neagră şi Săptămâna Neagră cu post şi rugăciuni i se iartă păcatele. ♦ Trebuie postită de aceia cărora le mor copiii sau rude fără lumânare. ♦ Se ţine pentru a feri animalele şi chiar pe om de bubă neagră şi de alte bube primejdioase."
.............................................................................
Calendarul tradiţiilor populare - 15 aprilie -
Tradiţii: "Joile după Paşti până la Înălţare se ţin, că-i rău de piatră, bate piatra lanurile. ♦ Cine lucrează în joile după Paşti şi în zilele de Filipi, Dumnezeu porunceşte lui Sf. Petru să trimită din căţeii săi (lupi) să le ia câte o vită din curte. ♦ Când începe ploaia de joi, ţine două săptămâni."
...............................................................................
Calendarul tradiţiilor populare - 16 aprilie -
Tradiţii: "Sfânta Vineri e închipuită ca o bătrână, ţinând într‑o mână toiagul cu care loveşte în timpul somnului mai ales pe cei care îndrăznesc a mânca de dulce vinerea, iar în mâna dreaptă ţine o cupă cu apă vie, spre a stropi pe acei care o respectă şi a‑i orândui astfel să fie fericiţi. Ea este aceea care, în chip de femeie, se arată omului în vis, certând pe toţi aceia care, lucrând sau mâncând dulce, n‑au respectat ziua ei. Aşa, unuia care greşise şi mâncase către vineri, peste noapte, în vis, i s‑a arătat o femeie care venea spre el, ţinând în mâini o bucată enormă de slănină. Ajungând lângă el, l‑a izbit cu slănina peste ochi, strigându‑i cu necaz: „Na, satură‑te de carne!“ Păţitul s‑a deşteptat, tremurând şi durându‑l ochii şi capul. Un altul, care mâncase peşte vinerea, a visat că ducea din greu un car încărcat cu peşte, la care era înjugat, şi pe care sta o femeie ce‑l lovea cu biciul."
...............................................................................
Calendarul tradiţiilor populare - 17 aprilie -
Tradiţii: "Dacă luna lui prier e frumoasă şi călduroasă, se aşteaptă ca luna mai să fie rece, chiar îngheţuri; dacă e posomorâtă şi friguroasă, atunci e semn că luna mai va fi călduroasă şi frumoasă. ♦ Prier frumos, mai viforos. ♦ Negura din aprilie la răsărit şi miazăzi e semn bun. ♦ De tună în aprilie, nu te mai teme de ger. ♦ Prier frumos, vară furtunoasă. ♦ De vor fi flori multe de vişine şi bune, trage nădejde de vii."
................................................................................
Calendarul tradiţiilor populare - 18 aprilie -
Tradiţii: "Când se face ziuă, e într-un fel că se ridică lumina; e aşa ca la început. Când e amiază, e vremea în inima ei aşa, parcă e coaptă. Pe seară e altfel, ştii, că amurgeşte, şi atunci se liniştesc toate; păsările în pădure şi lighioanele, şi omu. ♦ Vânturile cari încep ziua sunt mai mari şi ţin mai mult decât acele care încep noaptea. ♦ Sunt semne că va ploua când cântă cocoşii ziua. ♦ Dacă huiesc albinele ziua şi noaptea la prisacă însemnează că timpul cel frumos se va schimba în posomorât, ploios şi furtunos."
.................................................................................
Calendarul tradiţiilor populare - 19 aprilie -
Tradiţii: "Când se porneşte primăvara plugul la arat, se înconjură el de trei ori mai înainte de a ieşi pe poartă, cu tămâie, busuioc şi apă sfinţită, cu care se stropeşte el şi vitele, ca să nu se prindă deochiul de vite. ♦ Primăvara, când scot întâi vacile în cireadă, oamenii le leagă ceva roşu de coadă, că pe vita care are roşu nu o poate nici deochea, şi nici cel rău nu se poate apropia de ea. ♦ Se crede că este bine a pune, primăvara, când se trage cu plugul prima brazdă de arătură, pe brazdă pâne şi sare, ca câmpul să aducă mult rod. ♦ Din seminţuri să nu dai primăvara nimănui până ce nu‑i pune tu întâi din ele, că‑ţi dai norocul la roade şi nu se fac."
................................................................................
Calendarul tradiţiilor populare - 20 aprilie -
Tradiţii: "Trei marţi şi trei joi după Paşti se sărbătoresc ca să nu bată piatra. Cele trei marţi se numesc Ropotinii sau Marţea Mânioasă. ♦ Marţile după Duminica Tomei – se ţin trei marţi. Se zice că cine lucrează în aceste zile se bolnăveşte de epilepsie. Se povesteşte că o fată, dacă a spălat rufe într‑o marţi după Duminica Tomei, s‑a îmbolnăvit de epilepsie, din care cauză a şi murit."
.................................................................................
Calendarul tradiţiilor populare - 21 aprilie -
Tradiţii: "În noaptea de 21 spre 22 ies femeile care ştiu farmece spre a lua sporul laptelui şi mana holdelor. Ele sunt cu totul dezbrăcate şi poartă un ţest în cap (spre a lua sporul mâncării), pe umăr unelte agricole (spre a lua sporul holdelor), iar în mână o găleată (spre a lua sporul laptelui), iar în spate un sul (spre a lua sporul ţesutului). Oamenii, spre a se apăra de farmece, suflă din bucium în noaptea aceea."
...............................................................................
Calendarul tradiţiilor populare - 22 aprilie -
Tradiţii: "În preseara de Sf. Gheorghe, după ce pun la fereşti salce şi rug, ca să nu intre strigoii în casă, precum şi la poartă, adună poloage vechi de opinci de prin gunoaie, zdrenţe părăsite şi, aprinzându‑le, le ard; cenuşa lor o amestecă cu untură râncedă şi cu acest amestec ung uşa şi obloanele grajdurilor, ca să nu intre strigoii la vaci şi să le ia laptele. ♦ Dacă la cel dintâi şarpe pe care l‑ai văzut înainte de Sf. Gheoghe, îi vei tăia capul cu un ban de argint, şi îndată să‑i pui în gură un căţel de ai, în ziua de Sf. Gheorghe vei putea vedea cu ochii pe strigoi când iau laptele de la vacile oamenilor."
.....................................................................................
Calendarul tradiţiilor populare - 23 aprilie -
Tradiţii: "Sfântul Gheorghe e capul primăverii. El goneşte iarna şi aduce primăvara. ♦ Sf. Gheorghe şi Sf. Dumitru au cai. Sf. Gheorghe vine vara şi Sf. Dumitru iarna. Sf. Gheorghe, când aleargă cu calul său împrejurul pământului, iarba înverzeşte, codrul înfrunzeşte, pământul se deschide şi primăvara vine, dar Sf. Dumitru, când aleargă împrejurul pământului, frunzele cad şi omăt şi iarna vine. ♦ Între ei ar exista un legământ pe viaţă şi pe moarte: dacă pădurea nu este înfrunzită pe data de 23 aprilie, Sâmedru îl omoară pe Sângeorz. Aceeaşi soartă o va avea şi Sâmedru dacă de ziua lui, 26 octombrie, Sângiorzul va găsi frunze pe arbori."
sursa http://antenasatelor.ro
...............................................................................
Abonați-vă la:
Postări (Atom)