OFELIA-FLORICA HARANGUS

2011-04-26T10:49:00.000-07:00

= GANDURI- VASILICA GHITA - ENE -

http://forum.apiardeal.ro/index.php?PHPSESSID=9861e21d1e6ad407de570...

*-Vasilica Ghita-Ene - spunea deunazi: "Exista o calitate a ţăranului român pe care boierii neamului, vechi sau noi, (că tot un drac par a fi), o numesc înţelepciune, străinii - mămăligă ce nu face bum, iar eu, reporterul cârcotaş, o consider scârbă naţională."

*-Ene Vasilica-"Plouă peste rănile mele deschise/,Mă spală de vise, croieşte drumuri închise./ Lângă mine îşi aşterne sălaş,/Pustnicul,/Fără chip şi urmaş !"

*- Ene Vasilica -,,Sunt tristă, ca tristeţea însăşi...tânjesc după sinceritate, mi-e silă de-atâta făţărnicie...şi în general, mi-am pierdut încrederea în om ! Mi-este ruşine de animale, îmi vine să plâng când mă uit în ochiii lor : îmi doresc să am bani că pot lucra pentru ele fără să le cer nimic , doar să mă lase în prejma lor!''

*-Ene Vasilica-,,Ca Dumnezeu are dreptate mare cand ne da de nu putem duce. Omul este o creatie inteligenta dar extrem de lipsita de umanism. Parca scapa din mainile Creatorului !''

*- Ene Vasilica -Din roşu, maro/Din verde, galbui/Fructele toamnei, pe geamuri haihui./Gutuie răscoaptă,/O prind, o miros,/O simt până la os !

*-Ene Vasilica- La mine mă gândesc ; faptul că timpul trece şi nu întodeauna în favoarea mea, mă face să intru în panică pe 11 septembrie !

* -Ene Vasilica -Prietenia, spun unii, e floare rară,In primăvara vieţii ne-nfăşoară,La bătrîneţe rezistă doar aceea care,S-a înălţat pe adevăr şi renunţare !

-INTREBARE- :
-Ce detesta Ene Vasilica cel mai mult la tine?

-RASPUNS-:
* -Ene Vasilica - E prea mult spus...detest ! Cuvântul acesta îl foloseşti când este vorba de duşmani ; la aceştia defectele sunt detestate. La prieteni, defectele sunt calităţi care mai au nevoie de îmbunătăţiri !

* - Ene Vasilica- Mă gândesc la sufletul cărţii mele viitoare care încă nu s-a aşezat total . Se află în stare de zbucium, şi deşi este gata, se agită, încă. Aşteaptă un semn de la timp şi de la realitatea pe care o oglindeşte . Poetul, e-n clocot !

* -Ene Vasilica- Când eram mai tânără, scriam poezii de dragoste, Chiar şi când luptam ,mă avântam pe altarul iubirii ; Acum mă împotrivesc precum o pacoste, Mânată de ură de parcă aş trăi , obligatoriu, pe jar. Aştept aplauze, ca şi ceilalţi adulţi ! În jurul meu, tinerii se sărută !

* -Ene Vasilica -Ce să zic ..., cosmogonia ca cosmogonia, induce absolutul charismatic al oului care poate fi şi lună şi noapte, şi soare , şi zi, de unde şi dilema ..."care a fost întâi , oul sau găina ?!"

* -Ene Vasilica -Mă gândesc la câte vorbe despre SFÂRŞIT consumă muritorul..., este frica aceasta dorinţa omului de a stăpîni DESTINUL ?! Eu zic...da ? Descoperă, însă, la finalul cel mic, adică cel numai al lui, că s-a zbătut, ca peştele pe uscat, tot timpul, în loc să înoate în direcţia pe care a obţinut-o chinuitor !

*-Ene Vasilica- Am revenit dintr-o zonă aproape ireal de frumoasă ; Dumnezeu mă iubeşte , dacă m-a trimis pe acolo ! Varlam de Buzău este numele unui ţinut care trebuie reţinut !

*-Ene Vasilica- Mai degrabă , un personaj misterios care ştie tot despre lumea din jur, şi cea la vedere, dar mai ales cea bănuită a păstra secretele omenirii ! Varlaam, aşa îmi place să scriu cuvântul, cu doi de a, zona asta a Buzăului, arată precum ar arăta personajul ! Fericiţi cei care trăiesc pe acolo....au poluare, ZERO !

*-Ene Vasilica -Aş vrea să pot să-mi îmbrăţişez duşmanii, declaraţi sau nu,...ar fi o victorie pentru sufletul mau chinuit de o vină asumată, fără să mă simt , însă,vinovată; mi-este frică de să declar direct celor vizaţi gândul meu, pentru a nu crea o altă reprezentare , nereală a mea , cum că, neapărat, am nevoie de iertare pentru a mă prezenta, în faţa lumii mai curată decât sunt !

*-Ene Vasilica -Am avut o revelaţie...copilul meu se coace într-un ritm care-mi scapă...nu l-am avut niciodată...,ritmul acesta,...nici nu ştiu dacă să mă bucur,la fel nu ştiu dacă să disper,ştiu doar că timpul îl aduce înaintea mea...va deveni, încet, încet, înaintaşul meu, va începe, dacă nu o face deja, să mă educe, ca un părinte ce se dovedeşte a fi grijuliu cu fiul lui ! Îmi place ?!

*-Ene Vasilica- Mă doare o pierderea unor sentimente, fie ele şi ale altora !Oamenii nu merită dragostea, pentru că atunci când o au o duc la târgul de amintiri şi-o vând ieftin celor care se amuză cumpărând sentimentele altora ! Sunt colecţii întregi depozitate aiurea!

*-Ene Vasilica- La cât de greu îmi este să plec de acasă , pe teren,prin ţară, la cât de bine mă simt pe acolo pe unde ajung şi la cât de fericită mă întorc la cuibul meu chiar dacă , uneori, nu are tot ce-i trebuie ! Obişnuinţa naşte statornicie, chiar dacă-i monotonă !

*-Ene Vasilica- Mă gândesc la cât e de frumos afară / Şi cât de mult a cheltuit al nostru Dumnezeu / Să şteargă din natură, acum, că-i primăvară / Păcatul Omului Ales ca Semizeu !

*-Ene Vasilica- Mă gândesc la cât de mare mi-a crescut băiatul, la cât de mult m-am încărcat, eu , cu timp, nu cu bătrâneţe...şi că, în general, învăţăm , noi, bătrânii, de la generaţiile acestea de tineri, curajul, libertatea ...este extraordinar şi is

*-Ene Vasilica- Mă gândesc la câtă agitaţie am avut, de ceva vreme, şi la ce repede s-a consumat sărbătoarea...,prima zi...am avut o oboseală plăcută, sem că, doar muncind din greu simţi viaţa. Apoi, ca răsplată, am zărit caisul de la poartă...ÎNFLORIT !

*-Ene Vasilica -E primăvară iar, am totu-n buzunar / Şi-o iau haihui prin lume / Va iau pe toti cu mine. / Avem de insemnat o cale, /De-mpodobit si de pictat o-ntreaga vale. / Iar zvonul de natura inebuneste , iara / Din moarte Invierea , lumina o strecoara.../ Si ne inunda viata, din somnul greu, pornita / Tipam de bucurie, departe de ispita ! Vasilica Ghita Ene

*-Ene Vasilica- De dor sunt pline stelele, Şi de lehamite surcelele. Când omul a atins o stea, Nemuritor se-nscrie pe-orbită ca şi ea ! Doar că nu ştie că se moare şi în cer, Căci nestatornic omul e-ndrăgostit numai de el !

*-Vasilica Ghita-Ene -Realizator emisiunea REPERELE ZILEI -proiect personal-la Societarea Romana de Radiodifuziune -Bucuresti -Romania .De 31 de ani , in acelasi loc de munca ,la Radio Antena Satelor .

*-Vasilica Ghita - Ene afirma ca realizeaza - ,,O emisiune de doua ore de informatii la zi , comentate , prezentate , muzica si dezbateri pe teme prioritare pentru lumea satului .

*-Nu pot sa spun ca sunt total multumita ,sau tot timpul , sau ca am toata libertatea editoriala din lume ,dar ma simt in miezul vietii! Ma ajuta si muzica mea preferata , cea populara si faptul ca fac ceea ce imi place ,adica , presa !''-

-In delegatie ..... BRAZILIA ....

-Brazilia.....

= BIOGRAFIA =VASILICA GHITA ENE =

2011-04-26T10:34:00.000-07:00

Opera poetică

Cunoscută pentru emisiunile sale radiofonice dedicate satului românesc, Vasilica Ghiţă Ene devine celebră şi ca poetă, fiind chiar supranumită Poeta Bărăganului în urma publicării volumui: -Desteapta Familiei -

* Vasilica Ghiţă Ene, 2008, Deşteapta Familiei. Prefaţă: George Grigore; Postfaţă: Floarea Calotă. Bucureşti: Editura Kriterion.

Floarea Calota & Vasilica Ghita -Ene
lansare de carte -Desteapta Familiei -Sala Radio -Bucuresti-11 -Sept- 2008-
Marturii despre poetă

Vasilica Ghita Ene s-a nascut pe 11 semtembrie 1954,la Facaieni,sat aflat undeva prin marele Baragan de care a ramas iremediabil indragostita,purtandu-l in inima oriunde s-a dus si vorbind bucuroasa de el tuturor.Candva,de mult,pe cand eram student,am cunoscut-o pe Vasilica in timp ce le povestea unor studente palestiniene despre frumusetile Baraganului...Desi nascut si crescut in Baragan,ascultand-o mi se parea ca vorbeste despre o lume de basm,o lume pe care o vedeam cu alti ochi si de care brusc mi se facu dor.De atunci,ori de cate ori o vad pe Vasilica mi se face dor de Baragan.Nu am mai auzit pe nimeni vorbind cu atata entuziasm de Baragan cu zapuseala amiezilor de vara,cu vifornita pagana zilelor de iarna,cu vartejurile iscate din senin pe miristile nesfarsite,cu cumpenele fantanilor itindu-se trist pe cerul toamnei,cu oameni aspri la chip insa buni la suflet...Am intrebat-o atunci pe Vasilica daca nu scrie poezie.A ras fara sa raspunda.Intr-o zi,la ea acasa,la o ciorba "ca la noi",aduse o cutie de carton din care incepu sa scoata poezii scrise pe te miri ce,de la foi rupte din carnete de insemnari,la facturi,margini de ziar,si altele,caci Vasilica scria atunci cand o vizita muza,pe ce avea la indemana,in calatoriile ei nesfarsite prin satele acestei tari,de unde isi aduna si isi aduna inca,fara de preget,povestile cu tarani si depsre tarani pentru emisiunile sale radiofonice. In treacat fie zis,Vasilica este vocea care de mai bine de treizeci de ani este cautata,asteptata,ascultata,admirata de oamenii de la tara pe care nu i-a dezamagit niciodata...Chiar si in deserturile arabe,unde lucram candva,muncitorii romani, proveniti de prin sate,se sculau de dimineata si se chinuiau,tot sucind cate o antena improvizata,s-o prinda pe "doamna Vasilica,caci bine le mai spune". I-am citit poeziile si am indemnat-o sa le publice.Din prea mult bun simn,nici nu se gandise la asa ceva...a fost nevoie de un sfert de secol,ca prietenii,cei apropiati,care au avut norocul sa-i cunoasca poezia,s-o convinga sa dea lumii aceste nestemate pe care au avut norocul sa-i cunoasca poezia,s-o convinga sa dea lumii aceste nestemate pe care le-a tot slefuit, le-a tot aranjat cu spaima celui ce nu ar vrea sa deranjeze pe cineva cu un lucru prost facut.Incet,precum borangicul,volumul de poezii a prins contur,dupa ce versuri din el au fost gazduite de reviste literare de inalta tinuta."Desteapta familiei",asa cum autoironic si-a botezat volumul,este o oda adusa Baraganului(cum s-ar fi putut altfel!),satului stravechi cu viata,cu obiceiurile,cu bunele si cu relele,toata zugravite intr-o limba romana sanatoasa,viguroasa,de o rara frumusete,ce vine de undeva de departe:"Venea vartejul iscat din senin/Plin de praful intunecat/Si ma inalta ca pe un ciulin/Sa vad ce-i dincolo de sat./Ani in sir,vartejul m-a rasucit/Mi-au ramasa in priviri nebunii/In ranile lumii fata-mi clatii/Soarta cu ele mi-am impretit." Dupa ce am citit si ultima poezie din volum,am avut dintr-odata convingerea ca Vasilica poate fi numita,fara nici o retinere "poeta Baraganului". George Grigore

Legături externe

Vasilica Ghiţă Ene pe site-ul Poetas del Mundo (Poeţii Lumii) [2]

Interviu realizat de TVR prilejuit de lansarea de carte -Desteapta Familiei -

Interviu realizat de TVRM prilejuit de lansarea de carte -Desteapta Familiei -

Un moment de la lansarea de carte -Desteapta Familiei - autor Vasilica Ghita-Ene

Nota: Articol preluat din Wikipedia( enciclopedia libera)

Realizatorul Antenei Satelor, Vasilica Ghita Ene - premiata la concursul „Reporter European 2009�

ImageReprezentanta Comisiei Europene si Biroul de Informare al Parlamentului European in Romania au anuntat castigatorii concursului „Reporter European 2009”, editiile de primavara si toamna.

Vasilica Ghita Ene realizator al Radio Romania - postul Antena Satelor este unul dintre castigatorii concursului. Aceasta a fost premiata pentru umanizarea subiectului european si aducerea in dezbatere a unor voci care, de regula, nu se fac auzite in spatiul public.

Criteriile de selectie care au stat la baza jurizarii au fost acuratetea informatiei, originalitatea perspectivei din care a fost tratat subiectul, obiectivitatea abordarii si capacitatea temei alese de a genera dezbatere publica.

Juriul a fost format din specialistii mass-media Ioana Avadanei, Cristina Guseth si Luca Niculescu, precum si din coordonatorii birourilor de presa ale institutiilor europene din Romania (Madalina Mihalache din partea Biroului de Informare al Parlamentului European si Daniela Rosca din partea Reprezentantei Comisiei Europene).

Jurnalistii castigatori vor avea ocazia sa viziteze sediile institutiilor europene de la Bruxelles sau Strasbourg, unde vor avea intalniri si oportunitati de interviuri cu membrii Parlamentului European si cu oficiali ai Comisiei Europene.

Bucuresti, 15.12.2009

NOTA : Articol preluat din PRwave

Comisia Europeana a anuntat castigatorii concursului "Reporter European 2009"

Reprezentanta Comisiei Europene si Biroul de Informare al Parlamentului European in Romania anunta castigatorii concursului "Reporter European 2009", editiile de primavara si toamna: Razvan Vintilescu (Cotidianul), Ovidiu Amalinei (Viata Libera Galati), Vasilica Ghita Ene (Societatea Romana de Radiodifuziune), Teodora Tompea si Andrei Cucu (Radio Nord-Est Iasi), Andreea Orosz (Radio France International), George Jiglau (Tribuna de Cluj).

Castigatorii vor fi recompensati cu cate un telefon Nokia E71. Jurnalistii castigatori vor avea posibilitatea efectuarii unei vizite la sediile institutiilor europene de la Bruxelles sau Strasbourg, unde vor avea intalniri si oportunitati de interviuri cu membri ai Parlamentului European si cu oficiali ai Comisiei Europene.

Lista castigatorilor

1. Razvan Vintilescu, pagina de internet www.cotidianul.ro – pentru unghiurile inedite de abordare in cele cinci comentarii publicate in ziua alegerilor europarlamentare;
2. Ovidiu Amalinei, Viata Libera Galati – pentru relatarea vie si plina de culoare a universului rural in prag de alegeri europarlamentare;
3. Vasilica Ghita Ene, Societatea Romana de Radiodifuziune, pentru umanizarea subiectului european si aducerea in dezbatere a unor voci care, de regula, nu se fac auzite in spatiul public;
4. Mona Scarisoreanu, Capital – pentru constanta in preocuparea referitoare la tematica europeana;
5 si 6. Teodora Tompea si Andrei Cucu, Radio Nord-Est Iasi – pentru stilul proaspat si tineresc din emisiunea: "Iesenii la alegerile europarlamentare";
7. Andreea Orosz, Radio France International – pentru claritatea stilului si acuratetea informatiei din reportajul pe tema previziunilor economice ale Uniunii Europene;
8. George Jiglau, Tribuna de Cluj – pentru spiritul critic din articolele publicate in Tribuna de Cluj.

Criteriile de selectie care au stat la baza jurizarii au fost: acuratetea informatiei, originalitatea perspectivei din care a fost tratat subiectul, obiectivitatea abordarii si capacitatea temei alese de a genera dezbatere publica.

Juriul a fost format din specialisti mass-media: Ioana Avadanei, Cristina Guseth si Luca Niculescu precum si coordonatorii birourilor de presa ale institutiilor europene din Romania (Madalina Mihalache, din partea Biroului de Informare al Parlamentului European si Daniela Rosca, din partea Reprezentantei Comisiei Europene).

Sursa: Comisia Europeana

Vasilica noastra – reporter european 2009
Miercuri, 23 Decembrie 2009 | publicat in - Eveniment | autor - Floarea Calota |

vasilica-ghita-ene-nouVasilica Ghiţă Ene face parte din familia noastră. Face parte din viaţa satului din ale căror probleme ne dezvăluie. Iar acum, suntem mândri că ne-a intrat în case, că ne-a păşit pragul şi că ne putem bucura alături de această Doamnă a Satului Românesc la acest ceas important, şi anume câştigarea titlului de „reporter european”. (Redacţia Mesagerul de Vâlcea)

Reporter: Vasilica, iată-te şi reporter european…!
Vasilica Ghiţă Ene: . Normal, dacă trăiesc în Europa şi meseria mea este cea de reporter, sunt reporter european.

R: Da, dar cu diplomă…”Concursul Reporter European, ediţia 2009, acordă diplomă doamnei Vasilica Ghiţă Ene pentru umanizarea subiectului european şi aducerea în dezbatere a unor voci care, de regulă, nu se fac auzite în spaţiul public.” Cum te simţi, acum, când chiar Comisia Europeană te recunoaşte printre reporterii din România, ca fiind aparte?
V: Sincer, bine… după ce mi-am mai revenit… şi poate că încep să mă vindec de modestie, ca de o boală indusă de o educaţie poate ceva mai exagerată pe care părinţii mei, ţăranii Tache şi Muşa Ghiţă din Făcăeni, Ialomiţa, mi-au dat-o atunci când au hotărât ca toţi copiii lor, cei nouă, să fie nu prea îndrăzneţi, căci, vorba aceea, capul plecat, sabia nu-l taie; aşa că toată viaţa mea de până acum am ieşit prea puţin în faţă, chiar şi atunci când faptele mele reclamau oarece recunoaştere… vezi şi-acum fug de afişare, când vorbesc cu tine!

R: Eu cred că până la urmă viaţa pune lucrurile la punct, şi după ce trăieşti după nişte principii care nu încalcă reguli nescrise dar necesare lumii acesteia în care valorile se aleg, până la urmă, ca grâul de neghină, ajungi să-ţi ocupi locul tău. Asta cred că s-a întâmplat şi în cazul tău… şi nu cred că prea târziu… noi, unii dintre interlocutorii tăi, chiar şi ţăranii care te recunosc, de mulţi ani, la radio, ca voce, ca spirit… deci noi, cei care te ştim, de peste 30, nu suntem surprinşi de recunoaşterea ta ca Reporter European… ne bucurăm pentru tine şi te întrebăm, este altfel în această calitate?
V: Din punct de vedere profesional, categoric, nu. Dar acest premiu m-a ridicat pe mine în faţa mea. Mi-am dovedit mie că n-am ruginit la minte; că la cei 55 de ani pe care îi am, pot să rămân alături de oamenii tineri ai acestei ţări, din domeniul în care lucrez, şi pot să merg mai departe. Să nu uităm că am beneficiat şi de o direcţionare socio-politică care m-ar fi împiedicat, cel puţin teoretic, să gândesc şi să rămân în realitatea de astăzi… numai să-ţi aduci aminte cât materialism dialectic şi cât socialism ştiinţific am fost nevoită să întind pe pâinea vieţii… nu spun că l-am şi mâncat! Aici, tot educaţia alor mei m-a ajutat, să pot să aleg calea cea dreaptă. La drept vorbind, eu sunt produsul unei generaţii care înainte de revoluţie era prea tânără să decidă ceva, ca apoi, după revoluţie să devină prea bătrână ca să mai conteze. De aceea, când am primit invitaţia Comisiei Europene din România, la redacţie, ca să participăm la un concurs de presă, într-un an al alegerilor parlamentare europene, am considerat că pot face un exerciţiu existenţial al vieţii mele. Şi l-am făcut, se pare, cu succes. Mă bucur că am participat… şi mă bucur tare de tot că am câştigat în formula asta în care sunt mai mulţi câştigători, opt mi se pare, fiecare pentru ceva… eu pentru” umanizarea subiectului european şi aducerea în dezbatere a unor voci care, de regulă, nu se fac auzite în spaţiul public. Păi ce mai vreau mai mult decât atât?! Toate demersurile mele publicistice au fost aşa… eu am susţinut cauza celor din mediul rural, la propriu, mai tot timpul; parcă satul şi destinul m-au trimis la oraş cu o treabă care, iată m-a ţinut ocupată peste 30 de ani! Şi să-ţi mai spun ceva… toată lumea care a auzit de premiu m-a întrebat ce primesc la chestia asta; sincer, tuturor le-am răspuns că cel mai important este că am câştigat. Am amuţit când am primit telefonul cu pricina… este o recunoaştere de care aveam, psihic, nevoie în lumea asta care aleargă numai după bani!

R: Dar ce emisiune ai trimis în concurs ?
V: „Sat românesc, sat european”, o emisiune în care, s-o spunem pe cea dreaptă, ( am văzut tematica asta dezbătută pe la tot felul de emisiuni de televiziune… plictiseală curată… vin tot felul de indivizi care vorbesc, vorbesc, şi-atât), poţi să eşuezi în prezentarea, prin vorbe cât mai de neînţeles, în încercarea de a face cunoscute proiectele europene privind ruralul românesc… de aceea am ales pentru că tema discuţiei erau alegerile parlamentare europene, locul dezbaterii, o comună din judeţul Braşov, Vama Buzăului, nivel de poluare zero, rezervaţie de zimbrii în dotare, ocupaţia principală a oamenilor de aici creşterea animalelor şi turismul. Tradus totul publicistic… cum se pot implica oamenii din Vama Buzăului în treburile Europei, primul pas fiind, pe bune, participarea la alegerile marelui continent. Şi am deschis o „Poiană a lui Iocan” din” Moromeţii” lui Marin Preda la Vama Buzăului! Restul muncă şi talent, na! Cine naiba, mai aduce astfel de voci în emisiunile cu mare audienţă unde sunt invitaţi, în nici-un caz astfel de interlocutori, ci doar „senzuale, blonde suave, negricioase planturoase etc.” Dar tu ştii foarte bine că eu am făcut multe emisiuni de acest gen, unele, zic eu mai bune decât cea cu care am câştigat, dar să remarcăm meritul celor de la Comisia Europeană din România.
Vasilica Ghiţă Ene, dragi prieteni, şi-a îndeplinit visul, acela de a lucra la Radio România, redacţia pentru agricultură şi sate. Asta îşi dorea ea când era mică ; a ajuns să lucreze cu oamenii-reporteri pe care îi asculta la difuzorul acela de demult, Ion Marinca, Liviu Negreanu, Gheorghe Baciu, Claudiu Udescu, Maria Cosmina Doboşciuc, unii dintre ei plecaţi dintre noi demult. A continuat să lucreze aici şi după 1989, la postul de radio „Antena Satelor” din Societatea Română de Radiodifuziune unde a făcut şi face emisiuni de toate felurile. Iubeşte satul şi-l apără cu microfonul,acum şi cu creionul, iubeşte şi apără valorile satului care a creat-o; cea mai frumoasă muzică , pentru ea, este muzica populară. Vasilica suferă când aude apelativul „bă, ţăranule”, atribuit oricărui nesimţit, se necăjeşte când observă cât de nebăgat în seamă este ţăranul român, de asemeni se sperie cât de adânci sunt nevoile rurale şi cât de greu sunt asumate de politicul românesc.
Vasilica Ghiţă Ene are satul cu ea, are omul cu ea ,are responsabilitatea cu ea… scrie poezii pentru cel care simte nevoia de poezie, anul trecut a publicat volumul „Deşteapta familiei”, anul viitor va publica altul… între timp o recunosc ca valoare toţi cei care au cunoscut-o prin ceea ce face, presă, emisiuni de radio… unii au premiat-o cu diplome, alţii şi-o doresc aproape când au ceva de rezolvat… anul acesta a luat premiul „Reporter European”, la 55 de ani ai ei, şi spune ea, este premiul acesta, un cadou pentru satul din inima ei care a înălţat-o printre alţi merituoşi ai lumii acesteia. Nu-i puţin lucru, chiar şi pentru un om!

P.S. Vasilicăi Ghiţă Ene, prietena mea de demult, îi doresc cu puţin timp înainte de ziua numelui ei, sănătate, bucurii multe pentru ea şi cei care o înconjoară, sărbători fericite, cărţi noi de poezie, emisiuni radio rupte din rădăcina faptelor, presărate cu cântec aşa cum numai ea ştie s-o facă.
Dumneavoastră, cititorilor ‘’Mesagerului de Vâlcea’’ vă doresc un Crăciun fericit şi un an nou plin de belşug.

Cu drag, a dumneavoastră, Floarea Calotă.

-Seară reuşită de muzică şi poezie la Nürnberg (4-iulie-2008-)

2011-04-11T10:41:00.000-07:00

-Seară reuşită de muzică şi poezie la Nürnberg (4-iulie-2008-)

Articol preluat din revista ASI ROMANI http://www.radior.eu/evenimente/seara-reusita-de-muzica-si-poezie-la-nurnberg

Platforma culturală AŞII ROMÂNI e.V., împreună cu Asociaţia Casa Românească e.V., ambele din Nürnberg, au organizat în data de 4 iulie a.c. începând cu orele 18 la restaurantul românesc Volkswohl din Nürnberg o seară culturală de muzică românească şi poezie, unde cunoscutul interpret de muzică folk Săndel Spânu şi interpreta de muzică populară Ofelia Florica Haranguş, alături de actorul Hari Gromoşteanu vau întreţinut versurile poeţilor: Ionela van Rees- Zota, Felicia Feldiorean, Elena Cesar von Sachse şi Alina Arbajter.

Cu această ocazie s-au lansat mai multe cărţi, printre care: volumul antologic de versuri IZVOARELE VIEŢII care reprezintă una dintre cele mai ample lucrări de creaţie literară aparţinând unor generaţii poetice de diferite vârste, atât din ţară, cât şi din străinătate, CELOR FĂRĂ VINĂ”- poet Dr. Felicia Feldiorean, ŢARA FERICIRII – poveşti pentru copii, scrisă de Elena Cesar von Sachse şi „cărticica”- VISUL UNEI FEMEI- autoare Alina Arbajter.

Seara s-a dovedit a fi una de succes, iar creaţiile din aceste volume demonstrează, cu argumente convingătoare, că în poezia şi proza românească există oameni care ştiu să aprecieze calitatea şi frumuseţea condeiului străbun.
Cu adevărat dotaţi, stăpâni pe tainele creaţiei, semnatarii din aceste volume, cu stiluri şi forme de creaţie diferite, uneori foarte modeste, au făcut ca seara de 4 iulie să rămână una de neuitat pentru cei care au avut fericita ocazie de a fi prezenţi la acest eveniment.

Muzică şi poezie, o îmbinare perfectă, iar acest lucru nu-l poate contesta nimeni...

I v R- Z

TITIANA MIHALI SI URMASII EI

2011-01-22T07:01:00.004-08:00

=TITIANA MIHALI =( nepotica )

= VIOLETA MIHALI= ( SORA )

= VALENTINA MIHALI =

= AMALIA MIHALI=

= LA CAMPINA A CURS MIEREA =

2011-01-21T08:28:00.001-08:00

Ofelia -Florica HARANGUS & Mladite Campinene

La Câmpina a curs mierea...
- Februarie -2009-

Week-end-ul trecut a însemnat pentru Câmpina organizarea celei de-a treia ediţii a Târgului Mierii, realizat de Asociaţia Apicolă “Valea Prahovei”, în colaborare cu administraţia locală.În prima zi, în afara prezentării produselor de către membrii asociaţiei organizatoare, au avut loc şi câteva concursuri - pentru cei mici, dar şi pentru cei mari. Au fost testate cunoştinţele celor mici în domeniul apicol, iar cei mari au participat la concursul “Cel mai bun degustător”. Au mai fost momente artistice, cu formaţia “Mlădiţe câmpinene” şi Ofelia Florica Haranguş, toate în prezenţa mai multor oficialităţi locale. Invitat de onoare a fost antrenorul campionului mondial la box Leonard Doroftei, Titi Tudor, care i-a oferit preşedintelui Asociaţiei Apicole, Mihai Apostolache, o pereche de mănuşi de box.Ziua a doua a fost rezervată unei expoziţii de utilaje şi echipamente specifice domeniului apicol, încununând o nouă ediţie de succes a Târgului Mierii.

Publicat de Oglinda Campina -Prahova

Ofelia -Florica HARANGUS & Mladite Campinene

=MARIANA STANESCU = o interpreta vesela si inimoasa -

2011-01-20T12:01:00.000-08:00

- Biografie-
In 1975, devine interpreta de muzica populara in Ansamblul Tineretului Lioara din Oradea

In 1979, a absolvit studiile liceale la Oradea - profil Filologie Istorie

Incepand din 1980, participa la festivalurile si concursurile folclorice si de arta traditionala populara, castigand numeroase premii de-alungul timpului

In 1982, a absolvit Scoala Populara de Arta din Oradea, clasa Silvia Pop D. Popa

In 1996, a absolvit Facultatea de Arta, sectia Etnomuzicologie si Folclor, din cadrul Universitatii Hyperion din Bucuresti

In 1996 devine membra a Asociatiei Creatorilor Populari din Balcani
In prezent, redactor muzical la Radio Antena Satelor

Mariana Stanescu“O mână de om”…mică la trup dar mare la suflet, gata să-şi ofere ajutorul, să dea un sfat bun oricui are nevoie, veselă şi inimoasă…aşa am cunoscut-o prima dată pe Mariana Stănescu. Am aflat apoi că face parte din breasla radiofoniştilor şi, mai mult, e pasionată de folclor. Pasiunea ei cuprinde şi latura artistică, aduce aproape de inima omului minunatul cântec bihorean din ţinutul natal. L-a purtat ani de-a rândul acasă, in Bihor şi îi este, ca şi sufletul, deschis, limpede şi curat ca un izvor de munte.

Mariana trece cu multă uşurinţă şi sinceritate prin diverse stări emoţionale pe care le transmite pe scenă sau prin inregistrări. Şi-a imbogăţit de curând lada de zestre cu acest album in care îşi etalează experienţa acumulată în ani, preferinţa pentru melodia de joc sau pentru cea satirică. I-am admirat textele proprii, inspirate, în dialectul specific zonei de obîrşie…fiecare cântec are o poveste spusă de bunici, de părinţi sau de bătrânii rapsozi ai satului bihorean. Imaginile sunt captivante…dorul de casă, hora satului, tradiţia şezătorii sau a secerişului, pitorescul portului popular, obiceiuri de nuntă, sentimentul dragostei imbinat deseori cu texte umoristice, ritmuri viguroase de joc, urări, petrecere şi bună dispoziţie. Cu toţii avem nevoie de clipe de destindere, de bucurie iar cântecele Marianei Stănescu crează această stare, o oază de speranţă in credinţa că folclorul adevărat va dăinui peste vreme. Şi să ştiţi că acesta este doar un alt inceput căci Mariana ne pregăteşte multe alte surprize muzicale. Pentru drumul ei artistic m-am oprit la două cuvinte: respect şi preţuire, fără a uita succesul, de care are atâta nevoie.

Marina Pătrănoiu Realizator – radio romania

Mariana Stănescu
Informaţii generale
Nume naştere Mariana Stănescu
Data şi locul naşterii 12 septembrie 1959 (1959-09-12) (50 de ani)
Beius, judeţul Bihor
România
Origine Română
Gen muzical Folclor
Ocupaţie Cântăreaţă, compozitoare
Ani de activitate 1975 - prezent
Case de discuri Oltenia Star Music
Website marianastanescu.ro

Mariana Stanescu invitata de catre Mihai Hagiu la o emisiune de folclor la Antena Satelor

Mariana Stanescu participa activ alaturi de colegi de cantec la manifastatiile artistice la care este invitata .

Mariana Stanescu in redactia Radio Antena Satelor - locul de munca al interpretei ...

= ELENA LEFESCU - BREAZU = mesager al cantecului Mariei Lătăreţu =

2011-01-20T11:26:00.001-08:00

......................................................................
..............................................................

Elena Lefescu Breazu cântă din copilărie, moştenind acest har de la tatăl său. De altfel, ea este recunoscută pentru antrenul pe care îl creează în spectacolele la care este invitată. În astfel de ocazii Elena cântă toate genurile muzicale populare - de la cântece de petrecere şi cântece de joc, până la romanţele şi cântecele vechi cântate de lăutarii de altădată.

- Hai , hai neicut-al meu ;

ELENA LEFESCU BREAZU-INIMIOARA , INIMIARA

Asculta mai multe audio diverse

Elena Lefescu Breazu s-a născut în comuna Zâmbreasca din judeţul Teleorman. La 16 ani a câştigat Concursul Interjudeţean „Dialog la distanţă“, după care a fost invitată într-un turneu al Orchestrei Profesioniste „Orzişorul“, ocazie cu care a cunoscut-o pe Maria Lătăreţu. Aşa a început drumul său în muzica populară românească!

-Inimioara , inimioara ;

ELENA LEFESCU BREAZU - Puisor de la Novaci

Asculta mai multe audio diverse

Rep: Elena, de ani buni încerc să găsesc un răspuns la o întrebare care te priveşte: de ce specialiştii te-au lăsat să ieşi din umbră aşa de târziu?

E.L.B.: Nu ştiu ce să zic. Unii m-au acuzat că m-am limitat la cântecele Mariei Lătăreţu. Adevărul este că aceasta m-a plăcut şi mi-a încredinţat mie cântecele ei pentru a le înregistra…
Eu mă mândresc cu cântecele Mariei Lătăreţu, pentru că le-am dus mai departe aşa cum le-a cântat această mare interpretă, cu acordul ei şi fără să le alterez valoarea. Oare sunt singura care a preluat cântece ale unor mari interpreţi?! Îi întreb pe cei care au făcut carieră pe melodiile lui Ion Luican, Emil Gavriş, Ioana Radu, Maria Tănase. Gândiţi-vă că la 17 ani cântam într-o orchestră a lui Gheorghe Zamfir, alături de Ion Lăceanu. Oare ar fi cântat aceşti oameni cu mine dacă nu ar fi crezut în talentul meu?!

-Puisor de la Novaci ;

ELENA LEFESCU BREAZU - De la Targu Jiu la vale

Asculta mai multe audio diverse

Alaturi de Elena Lefescu Breazu , colegi de cantec ....

Eu mă consider o cântăreaţă a satului. Ani de zile am fost la horile satului, la serbări câmpeneşti, la nunţi, botezuri ... şi astăzi mă duc şi, dacă trebuie, cânt continuu. Ştiu toate cântecele neamului meu, peste 800 de piese şi nu fac niciodată play back. Am imprimat acestor cântece trăirile mele, trăirile oamenilor din jurul meu... dar repet, fără să pun în pericol textul sau linia melodică.

Alaturi de Elena Lefescu Breazu , colegi de cantec ....

Am înregistrat la radio, la televiziune, dar din păcate ani de zile eu şi colegii mei, reprezentanţii unei întregi generaţii, am fost trecuţi în plan secundar. Aveam nenumărate înregistrări Electrecord, dar nu a contat... aşa era modelul anilor ’80! Anii au trecut... eu i-am iertat, iar celor care au avut încredere în mine le mulţumesc şi le promit ceva! Voi cânta până în ultima clipă! Ce să fac?... acesta este felul meu de a fi .

-De la Tg.Jiu la vale ;

ELENA LEFESCU BREAZU - De la Targu Jiu la vale

Asculta mai multe audio diverse

LA GUTUIUL DINTRE VII
La gutuiul dintre vii
Găsii urma murgului,
Veriga căpăstrului.
Găsii şi-o crenguţă ruptă
De mândra mea azvârlită.
I-am cerut să-mi dea guriţă
Şi ea mi-a dat gutuiţă.
I-am cerut gutui din sân,
Ea le-a aruncat prin fân.
- Mândruliţă cu dor mult
Lasă-mă să te sărut
Să te sărut pe obraz
Să nu rămân cu necaz.
- De ţi-s dragi obrajii mei
Hai la maica să mă cei.
- Şi de n-o vrea maică-ta
Ce ne facem, mândra mea?
- Să vii deseară pe lună
Să mă furi din bătătură,
Să iei floarea din fereastră
Şi s-o duci la tine acasă.

- Ia mai zi mai din vioara ;

ELENA LEFESCU BREAZU - Ia mai canta din vioara

Asculta mai multe audio diverse

Tudor Ene, Aurora Dumitrescu
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.12, 16-30 IUNIE 2008

Actorii, artistii si cascadorii isi renegocieaza la sange drepturile de autor

2011-01-07T10:50:00.001-08:00

Sindicatul profesionistilor din industria de divertisment Artis a initiat un proiect de contract de munca pentru actori, artisti si cascadori, care sa inlocuiasca actualele contracte de cesiune a drepturilor de autor pe care acestia trebuie sa le semneze cand filmeaza pentru o casa de productie.
Prevederile contractului au fost facute publice, miercuri, intr-o conferinta de presa, la care au participat: Ion Homos, secretar general Cartel Alfa, Cristian Prisecaru, presedinte al Sindicatului Artis, Stefan Solcan, reprezentant al Departamentului cascadori din Sindicatul Artis, Calin Puia, actor si membru al Sindicatului Artis, Catalin Fartaes, actor si membru in Sindicatul Artis.
Potrivit lui Cristian Prisecaru, Sindicatul Artis a pus la punct un contract diferit de cele pe care actorii si artistii le semneaza in momentul de fata, respectiv contractele de cesiune a drepturilor de autor. "O problema care ne doare este cedarea drepturilor de autor. Artistul este generator de activitate cu drepturi de autor, drepturi pe care el este fortat de casele de productie sa si le cedeze. Primeste banii pentru aparitia lui atunci. Daca filmul respectiv va fi difuzat 30 de ani, el nu-si va mai incasa banii, care vor merge spre casele de film", a declarat Cristian Prisecaru.
El a precizat ca, in prezent, actorii, artistii si cascadorii isi cedeaza drepturile de autor pe o perioada de 50 de ani sau 99 de ani. "Este o situatie generala, nu este numai in Romania. Sindicatul american negociaza cu producatorii un alt model de contract prin care nu va mai autoriza in orice conditii, in orice fel si pe orice perioada utilizarea imaginii actorilor", a explicat Prisecaru.
O alta problema reclamata de presedintele Sindicatului Artis este plata "derizorie" pentru activitatea prestata. "Producatorul vine cu bani de afara sa plateasca un actor cu 300-400-500 de euro pe zi. Dar actorul roman este platit cu de cinci sau opt ori mai putini bani", a explicat Cristian Prisecaru.
O alta problema ridicata de artisti si cascadori in lipsa unor asigurari pe platourile de filmare.
Sindicatul Artis a depus, pe 31 ianuarie, un proiect de contract de munca pentru actori, artisti si cascadori la Ministerul Culturii si Cultelor, Ministerul Muncii si Ministerul Educatiei, fara a primi vreun raspuns. Totodata, potrivit lui Cristian Prisecaru, proiectul de contract a fost propus si angajatorilor - casele de productie -, Castel Film anuntand ca este dispusa sa negocieze.

nota :articol preluat din informatii google/ einformatii.ro /

Actorii, artistii si cascadorii isi renegocieaza la sange drepturile de autor

2011-01-07T10:50:00.000-08:00

- AFILIERI LA FEDERATIA NATIONALA CARTEL ALFA

2011-01-07T10:46:00.000-08:00

Federatia Nationala "Alfa ART"
organism sindical afiliat la Confederatia Nationala Sindicala "Cartel Alfa"

.

Se poate afilia federatiei noastre orice sindicat legal constituit ce reprezinta interesele angajatilor care isi desfasoara activitatea in ramura cultura-arte si care nu este afiliat unei alte confederatii sindicale. Avantajele afilierii la federatia noastra sunt multiple, drept care vom mentiona numai cateva:

- prezenta in mijlocul unei confederatii sindicale puternice, serioase si stabile

- sprijinul si consilierea juridica gratuita oferita sindicatelor membre, prin intermediul Serviciului Juridic al CNS "Cartel ALFA"

- promovarea propunerilor de imbunatatire a situatiei lucratorilor membri de sindicat si sustinerea solutionarii problemelor aparute in desfasurarea activitatii, atat la nivel local cat si la nivelul ministerelor

- permanenta informare a membrilor asupra initiativelor si modificarilor sustinute de partenerii de dialog social (sindicate, patronate, guvern)

Sindicate membre ale federatiei noastre:

Sindicatul Profesionistilor din Industria de Divertisment ARTIS

Sindicatul Liber din Complexul Muzeal National "Moldova" Iasi
Sindicatul Cineastilor

Sindicatul Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie Constanta

Sindicatul Liber din Teatrul "Tandarica" Bucuresti

Sindicatul Salariatilor din Muzee Botosani

Sindicatul Liber al Specialistilor din "Muzeul National Brukenthal" Sibiu

Sindicatul Muzeului National de Istorie a Romaniei

Sindicatul Liber RADEF "Romania Film"

Sindicatul Arhiva Nationala de Filme

Sindicatul Tehnic din "Teatrul Odeon" Bucuresti

Sindicatul ART-CULT-Mures

Sindicatul Filarmonicii Arad

FEDERATIA NATIONALA ALFA -ART ROMANIA - STATUT-

2011-01-07T10:45:00.001-08:00

FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART”
CAPITOLUL I
SCOPUL, DENUMIREA ŞI SEDIUL
Art. 1. FEDERAŢIA NAŢIONALĂ „Alfa ART” a salariaţilor şi lucrătorilor independenţi din
România din cadrul ramurii cultură şi artă, s-a constituit în scopul apărării drepturilor şi promovării
intereselor profesionale, economice, sociale, culturale şi sportive ale membrilor săi, prevăzute în
legislaţia muncii şi în contractul colectiv de muncă.
FEDERAŢIA NAŢIONALĂ „Alfa ART” s-a constituit în temeiul dreptului de liberă
asociere prevăzut de art. 9 şi art. 37 din Constituţia României şi funcţionează conform dispoziţiilor
Legii nr. 54/2003 privind sindicatele şi a prezentului Statut. Obiectivul final al FEDERAŢIEI
NAŢIONALĂ „Alfa ART” este obţinerea unor condiţii decente de muncă şi de viaţă pentru
membrii săi şi în general pentru salariaţi, care să le permită acestora realizarea deplină a
personalităţii lor, în acord cu demnitatea umană şi aspiraţiile proprii.
Pentru atingerea scopului propus FEDERAŢIA NAŢIONALĂ „Alfa ART” urmăreşte
următoarele obiective:
- Să asigure prin orice mijloc legal respectarea libertăţii sindicale şi garantarea dreptului
sindical tuturor sindicatelor afiliate şi membrilor;
- Să contribuie la structurarea şi dezvoltarea atât la nivel naţional cât şi în domeniul propriu
de cuprindere a unei mişcări sindicale coerente şi eficiente;
- Să sprijine prin mijloace specifice sindicatele membre şi să asigure o
colaborare permanentă a acestora în cadrul federaţiei;
- Să întreprindă acţiuni pentru impunerea respectării şi promovării drepturilor socioprofesionale de natură economică şi a demnităţii lucrătorilor, precum şi a ameliorării permanente a
condiţiilor de muncă şi viaţă;
- Să dezvolte continuu solidaritatea efectivă între organizaţiile afiliate şi să promoveze
colaborarea şi solidaritatea mişcării sindicale pe plan naţional şi internaţional.
Art. 2. Sediul FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART” este în Bucureşti, Splaiul Independenţei
202 A, cam. 22, Sector 6.
CAPITOLUL II
DOBÂNDIREA ŞI ÎNCETAREA CALITĂŢII DE MEMBRU
Art. 3. Poate dobândi calitatea de membru al FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART” oriice
sindicat legal constituit care are drept scop apărarea şi promovarea intereselor lucrătorilor din cadrul
ramurii cultură şi artă.
Cererea de afiliere se formulează în scris şi se depune la sediul FEDERAŢIEI NAŢIONALE
„Alfa ART” însoţită de următoarele documente:
a. Copii ale statutului şi regulamentelor sindicatului;
b. Copia hotărârii judecătoreşti prin care sindicatul a dobândit personalitate juridică;
c. Copia actului prin care s-a consemnat hotărârea de afiliere adoptată în conformitate
cu statutul sau regulamentele proprii;
d. Declaraţia privind numărul de membrii cotizanţi.
Art. 4. Calitatea de membru cu drepturi depline se dobândeşte de la data aprobării cererii de afiliere
şi după plata cotizaţiei.
Art. 5. Calitatea de membru al FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART” încetează la data:
a. depunerii cererii de retragere.
b. adoptării hotărârii de excludere.

CAPITOLUL III
DREPTURILE ŞI ÎNDATORIRILE MEMBRILOR.
Art. 6. Membrii FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART” au următoarele drepturi:
a. De a alege şi de a fi aleşi în organele de conducere ale FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa
ART”
b. De a-şi susţine punctele de vedere în faţa oricărui organ al FEDERAŢIEI
NAŢIONALĂ „Alfa ART”.
c. De a fi sprijiniţi de organizaţie în vederea apărării drepturilor lor legitime ce pot fi
apărate prin mijloace de luptă sindicală.
d. De a beneficia de sprijinul şi protecţia organizaţiei contra oricărui abuz sau limitări
exercitate din cauza sau în legătură cu activitatea lor sindicală.
e. De a critica activitatea şi de a cere sancţionarea membrilor care nu şi-au îndeplinit
ori şi-au îndeplinit necorespunzător mandatul primit din partea organizaţiei, indiferent de
durata şi importanţa mandatului,
f. De a beneficia de toate avantajele pe care organizaţia le va dobândi sau stabili în
favoarea membrilor săi.
Nici un membru al FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART” nu poate pretinde să-şi
exercite sau să beneficieze de aceste drepturi dacă nu a plătit cotizaţia la zi ori nu şi-a îndeplinit în
totalitate sarcinile sindicale primite din partea organizaţiei.
Art. 7. Membrii au următoarele îndatoriri:
a. De a cunoaşte şi respecta prevederile Statutului şi Regulamentelor FEDERAŢIEI
NAŢIONALE „Alfa ART”
b. De a cunoaşte Programul de acţiune al FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART”
şi de a contribui activ la realizarea acestuia.
c. De a îndeplini misiunile sindicale ce le-au fost încredinţate de Biroul Executiv.
d. De a respecta hotărârile adoptate statutar în oricare organ de conducere al
FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART” şi de a participa la toate acţiunile, chiar dacă
personal au votat împotriva ori s-au abţinut.
e. De a-şi îndeplini în totalitate şi la timp obligaţiile financiare faţă de organizaţie.

e.
CAPITOLUL IV
COTIZAŢIA
Art. 8. Membrii FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART” vor plăti organizaţiei o cotizaţie de 2
lei/membru de sindicat afiliat la respectiva organizaţie.
CAPITOLUL V
ORGANIZAREA FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART” şi ORGANELE DE
CONDUCERE
Art. 9. Organul suprem de conducere al FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART” este Adunarea
Generală a membrilor şi se compune din reprezentanţii sindicatelor componente. Fiecare sindicat va
desemna câte un reprezentant la 25 de membri de sindicat. Conducerea permanentă a FEDERAŢIEI
NAŢIONALE „Alfa ART” este încredinţată Biroului Executiv.
Adunarea Generală
Art. 10. Adunarea Generală se întruneşte anual şi are următoarele atribuţii:
a. Adoptarea şi modificarea Statutului şi a Declaraţiei de principii.
b. Alegerea şi revocarea membrilor Biroului Executiv.
c. Dezbaterea şi aprobarea Raportului de activitate al Biroului Executiv.

d. Aprobarea schimbării sediului FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART”.
e. Aprobarea nivelului cotizaţiei.
f. Adoptarea de hotărâri în privinţa oricăror alte probleme legate de activitatea
FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART”.
g. Aprobarea bugetului FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART” şi a execuţiei
bugetare.
h. Aprobarea cererilor de reînscriere în organizaţie.
i. Aprobarea afilierii sau dezafilierii la o organizaţie sindicală.
j. Modificarea Statutului.
k. Adoptarea de hotărâri urgente cu privire la Programul de activitate.
l. Revocarea membrilor Biroului Executiv şi excluderea membrilor FEDERAŢIEI
NAŢIONALE „Alfa ART”.
m. Aprobarea fuziunii sau dizolvării FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART”.
Adunarea Generală adoptă hotărâri valabile cu majoritatea simplă de voturi, dacă cel puţin
jumătate plus unu din reprezentanţi sunt prezenţi la adunare.
Hotărârile privind modificarea Statutului se adoptă cu majoritatea absolută a voturilor
exprimate, dacă la adunare sunt prezenţi cel puţin 2/3 din reprezentanţi.
Biroul Executiv
Art. 11. Conducerea activităţii curente a FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART” este
încredinţată Biroului Executiv, care reprezintă FEDERAŢIA NAŢIONALĂ ,Alfa ART” în toate
acţiunile sale juridice, conformându-se Statutului şi hotărârilor Adunării Generale.
Biroul Executiv se compune din Preşedinte, Primvicepreşedinte, 2 Vicepreşedinţi şi Secretar
General, aleşi de Adunarea Generală prin vot secret, direct pe funcţii.
Mandatul membrilor Biroului Executiv este de patru ani.
Membrii Biroului Executiv sunt reeligibili la sfârşitul mandatului.
Art. 12. Biroul Executiv are următoarele atribuţii:
a. Adoptă Regulamentul de Organizare şi Funcţionare precum şi Programul de
activitate.
b. Hotărăşte modificarea sediului.
c. Stabileşte poziţia de principiu a FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART” faţă de
evenimentele majore sociale şi economice, interesele legitime ale membrilor săi, atât
colective cât şi individuale.
d. Reprezentarea ori asistarea membrilor FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART”
în raporturile cu terţii.
e. Elaborarea proiectelor şi încheierea contractelor colective de muncă.
f. Aprobarea cererilor de aderare la FEDERAŢIA NAŢIONALĂ „Alfa ART”
g. Numirea comisiilor de constatare a existenţei motivelor care atrag excluderea
membrilor din FEDERAŢIA NAŢIONALĂ „Alfa ART”.
h. Adoptarea hotărârilor de excludere a membrilor din FEDERAŢIA NAŢIONALĂ „Alfa
ART”
i. Adoptarea oricăror hotărâri cât şi întreprinderea oricăror acţiuni necesare pentru
funcţionarea optimă a FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART” şi pentru apărarea eficientă a
intereselor membrilor săi.
j. Convocarea Adunării Generale din proprie iniţiativă sau la solicitarea scrisă şi motivată a
cel puţin 1/5 din numărul membrilor FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART”, stabilirea datei, a
locului şi a ordinii de zi a acestora.
k. Stabilirea Regulamentului de desfăşurare a Adunării Generale.

Împărţirea responsabilităţilor în cadrul Biroului Executiv se va face de comun acord între
membrii săi.
Pentru apărarea drepturilor şi promovarea intereselor colective ale membrilor FEDERAŢIEI
NAŢIONALE „Alfa ART”, Biroul Executiv poate folosi din proprie iniţiativă orice mijloc legal,
fără a fi nevoie de un mandat special din partea celor în cauză.
Apărarea drepturilor individuale ale membrilor FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART” se
face numai la cererea scrisă şi motivată a acestora.
Preşedintele
Art 13. Preşedintele angajează FEDERAŢIA NAŢIONALĂ „Alfa ART” în raporturi cu terţii şi îl
reprezintă în justiţie.
Preşedintele prezidează reuniunile Adunării Generale, ale Adunării Generale Extraordinare
şi ale Biroului Executiv şi are dreptul de a participa la orice reuniune a structurilor funcţionale ori a
comisiilor de lucru ale FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART”. Preşedintele poate delega o parte
din atribuţiile sale celorlalţi membrii ai Biroului Executiv.
Primvicepreşedintele
Art. 14. Primvicepreşedintele este locţiitorul de drept al Preşedintelui atunci când acesta nu-şi poate
îndeplini atribuţiunile.
Vicepreşedinţi
Art. 15. Doi Vicepreşedinţi, vor organiza reuniuni sindicale şi vor fi locţiitori de drept ai
primvicepreşedintelui atunci când acesta nu-şi va putea îndeplini atribuţiunile.
Secretarul General
Art. 16. Secretarul va asigura:
a. Organizarea reuniunilor sindicale.
b. Comunicarea ordinii de zi şi a documentelor supuse dezbaterii.
c. Consemnarea dezbaterilor, hotărârilor, deciziilor organelor deliberative ale
FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART”.
d. Ţinerea evidenţei hotărârilor, rezoluţiilor şi deciziilor FEDERAŢIEI NAŢIONALA
„Alfa ART” precum şi urmărirea modului lor de îndeplinire.
e. Organizarea desfăşurării acţiunilor colective revendicative sau de protest ale FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART” în conformitate cu prevederile statutare şi legale
în vigoare.
El este secretarul Adunărilor Generale.
Revocare, Suspendare si Demisie
Art. 17. Depăşirea competenţelor şi a limitelor de reprezentare stabilite prin Statutul şi
Regulamentele FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART” poate atrage revocarea persoanelor în
cauză şi răspunderea pentru prejudiciile aduse.
Nici o cerere de revocare nu va putea fi invocată dacă nu a fost depusă în scris şi motivată,
de către 1/5 din numărul membrilor FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART” sau de către membrii
Biroului Executiv.
Biroul Executiv are obligaţia de a convoca Adunarea Generală Extraordinară în termen de
10 zile de la data depunerii cererii. Convocarea Adunării Generale Extraordinare nu va putea fi
făcută pentru o dată ce ar depăşi 30 de zile de la data depunerii cererii de revocare.
În cazul în care Biroul Executiv nu convoacă Adunarea Generală Extraordinară sau nu
respectă termenele prevăzute în alineatul 3, deşi cererea de revocare este statutar formulată, 1/5 din
membrii FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART” pot convoca adunarea.
În perioada de 30 de zile de la depunerea statutară a cererii de revocare, cel împotriva căruia
s-a depus cererea este considerat suspendat din funcţie.
Suspendarea încetează la expirarea termenului de 30 de zile iar cererea de revocare se
consideră a nu fi depusă dacă Adunarea Generală Extraordinară nu a fost convocată în condiţiile
prevăzute în alineatele precedente.
Art. 18. Membrii Biroului Executiv pot demisiona din funcţie cu un preaviz scris de 30 de zile.
Pe perioada preavizului, la cererea sa, cel în cauză este considerat suspendat din funcţie,
atribuţiile sale fiind preluate de:
a. Preşedinte, dacă demisionarul este Primvicepreşedinte.
b. Vicepreşedinte, dacă demisionarul este Preşedintele sau Secretarul General.
Depunerea cererii de demisie fără preaviz atrage de drept excluderea din FEDERAŢIA
NAŢIONALĂ „Alfa ART” de la data depunerii cererii.
CAPITOLUL VI
RECOMPENSE SI SANCŢIUNI
Art. 19. Pentru îndeplinirea cu succes a unei sarcini sindicale, Biroul Executiv poate aproba
acordarea unor recompense membrilor FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART”.
Sistemul de recompense şi modalitatea de acordare a acestora se stabilesc de Biroul
Executiv, în limita bugetului alocat.
Art. 20. Pentru încălcarea prevederilor Statutului, Regulamentelor şi hotărârilor Adunării Generale
sau ale Biroului Executiv, membrilor organizaţiei li se pot aplica sancţiuni sindicale.
Sancţiunile sindicale aplicabile sunt:
a. Suspendarea acordării sprijinului şi a asistenţei organizaţiei, pe o perioada de până
la trei luni.
b. Suspendarea dreptului de vot.
c. Suspendarea din funcţie pe o perioadă de până la trei luni.
Sancţiunea suspendării dreptului de vot operează de drept pentru cei care nu şi-au îndeplinit
obligaţiile financiare faţă de organizaţie mai mult de trei luni consecutiv.
Sancţiunea suspendării şi a revocării din funcţie se aplică în baza hotărârii Adunării
Generale.
CAPITOLUL VII
PATRIMONIUL
Art. 21. Patrimoniul este indivizibil şi pe toată durata existenţei FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa
ART”.
Patrimoniul FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART” se constituie din:
a. Cotizaţiile membrilor
b. Veniturile întreprinderilor cu caracter lucrativ pe care le înfiinţează sau le
dobândeşte în mod legal.
c. Donaţii
d. Orice alte surse legale de venituri.
Nimeni nu poate dispune asupra patrimoniului organizaţiei, cu excepţia Adunării Generale
de dizolvare.
Art. 22. Politica financiară a organizaţiei intră în competenţa Biroului Executiv.
Exerciţiul financiar coincide cu anul civil.
Controlul gestiunii patrimoniului este exercitat de Comisia de Cenzori, formată din 3 6
persoane. Membrii comisiei de Cenzori vor fi aleşi şi numiţi de Adunarea Generală pe o perioadă de
doi ani.
Comisia de Cenzori îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu regulamentul de Organizarre
şi Funcţionare al Comisiei de Cenzori aprobat de Adunarea Generală.
CAPITOLUL VIII
DIZOLVAREA, COMASAREA SAU DIVIZAREA
Art. 23. FEDERAŢIA NAŢIONALĂ „Alfa ART” se poate comasa, diviza sau dizolva numai prin
Hotărârea Adunării Generale convocată special în acest scop. Hotărârea se ia prin vot secret, în
prezenţa a 2/3 din numărul membrilor.
Adunarea Generală care decide dizolvarea FEDERAŢIEI NAŢIONALE „Alfa ART” va
dispune obligatoriu şi asupra modului de lichidare a patrimoniului.
La stabilirea modului de lichidare a patrimoniului se va avea în vedere faptul că bunurile
date în folosinţă FEDERAŢIEI NAŢIONALĂ „Alfa ART” de către Statul Român vor fi restituite
acestuia din urmă.
Prezentul statut a fost adoptat în Adunarea Generală din data de 11.02.2008
PREŞEDINTE

FEDERATIA NATIONALA ALFA -ART ROMANIA - STATUT-

2011-01-07T10:45:00.000-08:00

2011-01-07T10:24:00.000-08:00

Ofelia-Florica HARANGUS - Biografie -2-

2011-01-03T15:16:00.002-08:00

================================================
===================================

Ofelia Florica Harangus - Cine-a zis dorului dor

Vezi mai multe video din muzica

=OPINII ALE SPECIALISTILOR =

Pe coperta Albumului -CINE-A ZIS DORULUI DOR - Eugenia Florea consemna (-4-Martie-2004-):

- DIN NOU IN LUMEA CANTECULUI POPULAR -

Pentru iubitoriimuzicii populare semnalam revenirea in prim-plan a unei interprete ce poarta cu sine valori de necontestat ale folclorului prahovean .
OFELIA-FLORICA HARANGUS impreuna cu 18 din cantecele sale culese de rapsozii locurilor natale- Comuna BREBU-Prahova si imprejurimi -retin din nou atentia melomanilor genului,prin aceleasi calitati pe care auditorii le-au remarcat si in urma cu 19 ani cand, tanara prahoveanca se incumeta sa porneasca pe drumul afirmarii artistice ca interpreta de cantec popular.
Vocea calda , cu inflexiuni ce -i conturau personalitatea artistica , acuratetea, sensibilitatea si profunzimea trairilor sufletesti in actul interpretativ o remarcau pe OFELIA-FLORICA HARANGUS ca pe un talent ce promite a deveni o interpreta de valoare .
Cu un bagaj repertorial pe masura - in mare parte mostenit de la mama sa ,vestit si valoros rapsod al zonei -OFELIA-FLORICA HARANGUS avea sa se impuna publicului chiar de la debut .
A cunoscut succesul prin evolutii in concerte de gen,in emisiuni radio si televiziune ,prin inregistrarile realizate si pastrate in fonoteca Radio.
Dupa aproximativ 8 ani de absenta de pe scena folclorica a tarii ,OFELIA-FLORICA HARANGUS a inteles insa ca locul cantecelor sale este langa inima iubitorilor de folclor din intreaga tara asa incat s-a hotarat sa aseze o parte dintre aceste cantece intr-un album.
Prestigioasa Casa de Discuri ELECTRECORD a deschis larg portile acestei talentate interprete ,oferindu-i posibilitatea inregistrarii unui numar de 18 cantece culese din vatra satelor prahovene.
Alaturi de formatia ,,FRUNZA VERDE'' dirijata de Marcel Parnica ,interpreta ne propune un repertoriu divers ca tematica , modelat pe structurile ritmico-melodice tipice zonei Prahova .
Aparitia acestui album ne ofera bucuria de a cunoaste si admira o particica din tezaurul folcloric prahovean iar in interpretarea sa redescoperim talentul si muzicalitatea unei cantarete pe care am fi dorit-o mult mai prezenta in viata folclorica romaneasca ...OFELIA-FLORICA HARANGUS .

EUGENIA FLOREA -Realizator Radio Romania .

- In imagine : Roxana Gibescu-red. muzical -ELECTRECORD- , Eugenia Florea-red. muzical RADIO ROMANIA - Lansare de album-CINE-A ZIS DORULUI, DOR - 4 Marite -2004- Casa Tineretului -Campina-Prahova -

Coperta albumului -Cine-a zis dorului, dor-

Ofelia Florica Harangus Eu iubesc pe prispă afară

Vezi mai multe video din muzica

- In anul 2986 ,Alexandru Fabian -redactor muzical Radio Romania Actualitati , dupa ce a audiat o inregistrare cu - Balada lui Radu Anghel din Greci-interpretata la finala Festivalului -CANTAREA ROMANIEI - , A AFIRMAT : ,, Ofelia-Florica Harangus are o voce aparte de Prahova , timbru vocal deosebit,cald , sensibil ce face sa vibreze si sa-i emotioneze pe ascultatori "

- In anul 1987 ,dupa obtinerea diplomei de onoare a juriului al Festivalului Concurs Interjudetean -MARIA LATARETU - Tg. Jiu ,presedinta juriului - Prof. univ. Emilia Comisel spunea : ,,Ofelia-Florica Harangus este o interpreta care , mai tarziu , ne va face cinste ."

Ofelia Florica Harangus - Doi voinici

Vezi mai multe video din muzica

-In anul 1988dupa evolutia in Concursul Interjudetea de Folclor -ROMANIE PLAI DE DOR - Buzau , lector universitar ,Gheorghe Oprea spunea ca : ,, Ofelia-Florica Harangus are calitati vocale de exceptie ,o voce didactica care te emotioneaza "

Ofelia Florica Harangus - Sunt fata de padurar

Vezi mai multe video din muzica

- La deschiderea spectacolului de la Muzeul Satului- DIMITRIE GUSTI-Bucuresti din data de 25 iunie 2004-Lia Cosma - dir. Muzeului a opiniat : ,, Cu o bogata colectie de cantece vine astazi la Muzeul Satului pentru asi lansa albumul cu un generic foarte frumos -CINE-A ZIS DORULUI , DOR - (....) Dupa cum bine stiti ,in Romania exista doua cuvinte dragi sufletului nostru -DOINA si DOR -(....) De data aceasta DORUL este alaturat de DOR si nu prin vorbe , ci prin cantec ,un cantec care este pregatit cu multa minutie de catre Ofelia-Florica Harangus ,o voce care o impune in folclorul muntean ."

-Cu acelasi prilej , dna Roxana Gibescu -redactor muzical al Casei de Discuri -ELECTRECORD- spunea : ,, Intro perioada in care calitatea indoielnica si vulgaritatea isi fac loc ,Ofelia-Florica Harangus , prin cantecul sau autentic, a ajuns la inima ascultatorilor . Ofelia este omul modest si sensibil pe care nu ai cum sa nu-l poti respecta si sa-l iubesti .
Prin cantecul , pe care l-a pregatit cu multa atentie si respect ,si prin harul dat de Dumnezeu ,iata o voce care o impune in folclorul muntean

Ofelia Florica Harangus - Cucule pasare mindra

Vezi mai multe video din muzica

-Despre Ofelia Florica Harangus s-a scris in multe publicatii locale -Oglinda , Zarva , Prahova , Telegraf de Prahova ,Viata Prahovei , etc...precum si in revista Lumea Satului editata la Bucuresti...

Ofelia Florica Harangus - Trandafir

Vezi mai multe video din muzica

Presa locala a consemnat -Ofelia-Florica HARANGUS- 20 DE ANI DE FOLCLOR AUTENTIC-26 - Sept. -2006-

Ofelia Florica Harangus - Niciodata nu e bine

Vezi mai multe video din muzica

Presa locala a consemnat evenimentul :Festival Folcloric HORA PRAHOVEANA -invitati in recital Sotii Lupu si Cornelia Retnic, Sofia Vicoveanca , Margareta Clipa si Ofelia- Florica Harangus .......

Ofelia Florica Harangus - Se aud cainii latrand

Vezi mai multe video din muzica

Un interviu legat de activitatea artistica de la debut pana in prezent.......

Presa locala a consemnat numirea Ofeliei -Florica Harangus in functia de Secretar General al Sindicatului Profesionistilor din Industria de Divertisment -ARTIS-Romania ...din Conducerea acestui sindicat a facut parte si maesrtul Radu Beligan- Presedintele de onoare al sindicatului ......

-TVR 2 i-a dedicat un -MEDALION-OFELIA FLORICA HARANGUS -realizator dr. Maria Tanase Marin ;

Ofelia Florica Harangus Mai, Ionele dintre lunci

Asculta mai multe audio diverse

-TVRM - FEMEIA ADEVAR SI POVESTE - realizator Ana -Maria Ghiur ;

-Radio Antena Satelor i-a dedicat frecvent spatiu pt interviuri inregistrate sau in direct cu ascultatorii ;

-Este difuzata pe mai toate posturile de Radio Online ;

VEDETELE SI FANII LOR -TVRM=

2010-11-26T00:59:00.000-08:00

Ma puteti devea la emisiunea = VEDETELE SI FANII LOR = realizata de Narcisa Tcaciuc

In data de 29 Nov. ora 21 - TVRM-Educational ;
In data de 2 Dec. ora 18,30 la TVRM -Cultural = reluare

Pe data de 6 dec. ora 21 la TVRM- Educational
Pe data de 9 dec. ora 18,30 TVRM-Cultural= reluare

TVRM se poate viziona si pe internet www.tvrm.ro

Ecouri -LANSARE DE CARTE =RITA DRUMES= = MA IARTA CA TE-AM IUBIT ==

2010-11-20T03:25:00.000-08:00

Rita Drumeş, autoarea sensibilului volum de versuri „Mă iartă că te-am iubit”
http://www.radiosoul.net/1_6_Rita-Drumes.html

http://ro.netlog.com/go/out/url=http://ritadrumesct.blogspot.com/2010/11/seara-poeziei-si-emotiilor-la-cenaclul.html

= TELEGRAFUL- Constanta =

http://us.mg4.mail.yahoo.com/dc/launch?.gx=1&.rand=dif8o46cj37iq

Sambata, 20 Noiembrie 2010
Seara poeziei si a emotiilor, la Cenaclul "Mihail Sadoveanu"
69

Intalnirea de lucru a cenaclului literar "Mihail Sadoveanu" din cadrul Cercului Militar Constanta s-a desfasurat, joi seara, sub semnul poeziei si al geniului protector al lui Adrian Paunescu, in memoria caruia omul de cultura Constantin Lamureanu a pregatit un emotionant moment poetic, sub genericul "Lumina, lupta, libertate. La Adio, Tu!".

Evenimentul, moderat de Aurel Lazaroiu, a continuat cu emotii intense pentru o tanara profesoara din localitatea Corbu, Daniela Varvara, care si-a facut debutul literar supunand criticii constructive a "seniorilor" de la "Mihail Sadoveanu" cateva dintre poeziile sale, ipostaze sensibile ale eului, proiectii ideatice ale spatiului de provenienta. De emotii a avut parte si autoarea volumului "Ma iarta ca te-am iubit", Rita Drumes, care, desi nu se afla la debut - volumul sau de proza "Staccato. Franturi de viata" a vazut lumina tiparului in urma cu doi ani - a trebuit sa faca fata provocarii de a aparea in fata noilor sai colegi de la Cenaclul "Mihail Sadoveanu". Prezentarea sensibilei carti de poezie, izvorata din preaplinul trairilor autoarei - iubire, fericire, speranta, tristete, dezamagire - a fost facuta de profesoara de limba romana si traducatoarea Gunner Akmola, cea care semneaza si prefata cartii, cuvantul redactorului de la "Moldova literara", Simina Silvia Scladan - cea care a scris postafata - fiind rostit de Maria Antonescu. Iar daca Danielei Varvara i s-a lansat invitatia de a scoate un volum la editura "Nelinisti metafizice", condusa de Constantin Lamureanu, Alexandru Birou i-a adresat Ritei Drumes invitatia de se alatura Ligii Scriitorilor din Romania (LSR), Filiala Constanta, la conducerea careia se afla.

Cu toate ca intalnirea de joi a debutat sub semnul poeziei, ea s-a incheiat cu muzica si cant, interpreta de muzica populara din Prahova, Ofelia-Florica Harangus, prietena "la distanta" a Ritei Drumes, oferind publicului cateva cantece populare emotionante.

In imagine : Nina Vizireanu -grafician , Rita Drumes -Poet ,subdemnata si Cristina Rusu -Constanta - 18-Nov.-2010-

Rita Drumeş, autoarea sensibilului volum de versuri „Mă iartă că te-am iubit”

Întâlnirea de lucru a cenaclului literar „Mihail Sadoveanu” din cadrul Cercului Militar Constanţa s-a desfăşurat, joi seară, sub semnul poeziei şi al geniului protector al lui Adrian Păunescu, în memoria căruia omul de cultură Constantin Lămureanu a pregătit un emoţionant moment poetic, sub genericul „Lumină, luptă, libertate. La Adio, Tu!”.
Evenimentul, moderat de Aurel Lăzăroiu, a continuat cu emoţii intense pentru o tânără profesoară din localitatea Corbu, Daniela Varvara, care şi-a făcut debutul literar supunând criticii constructive a „seniorilor” de la „Mihail Sadoveanu” câteva dintre poeziile sale, ipostaze sensibile ale eului, proiecţii ideatice ale spaţiului de provenienţă.

De emoţii a avut parte şi autoarea volumului „Mă iartă că te-am iubit”, Rita Drumeş, care, deşi nu se afla la debut - volumul său de proză „Staccato. Frânturi de viaţă” a văzut lumina tiparului în urmă cu doi ani - a trebuit să facă faţă provocării de a apărea în faţa noilor săi colegi de la Cenaclul „Mihail Sadoveanu”. Prezentarea sensibilei cărţi de poezie, izvorâtă din preaplinul trăirilor autoarei - iubire, fericire, speranţă, tristeţe, dezamăgire - a fost făcută de profesoara de limba română şi traducătoarea Gunner Akmola, cea care semnează şi prefaţa cărţii, cuvântul redactorului de la „Moldova literară”, Simina Silvia Şcladan - cea care a scris postafaţa - fiind rostit de Maria Antonescu. Iar dacă Danielei Varvara i s-a lansat invitaţia de a scoate un volum la editura „Nelinişti metafizice”, condusă de Constantin Lămureanu, Alexandru Birou i-a adresat Ritei Drumeş invitaţia de se alătura Ligii Scriitorilor din România (LSR), Filiala Constanţa, la conducerea căreia se află.
Cu toate că întâlnirea de joi a debutat sub semnul poeziei, ea s-a încheiat cu muzică şi cânt, interpreta de muzică populară din Prahova, Ofelia-Florica Haranguş, prietenă „la distanţă” a Ritei Drumeş, oferind publicului câteva cântece populare emoţionante.

= LANSARE DE CARTE - RITA DRUMES =

2010-11-12T09:04:00.000-08:00

Cenaclul literar "Mihail Sadoveanu" al Cercului Militar Constanta va invita, joi 18 noiembrie 2010, orele 17.00, la o intâlnire cu poezia. Din program: - IN MEMORIAM - Adrian Paunescu, moment prezentat de Liga Scriitorilor din România, filiala Dobrogea; - debut literar - prof. Daniela Varvara, Centrul Cultural Corbu, poezie; - lansare de carte: Rita Drumes - "Ma iarta ca te-am iubit!" , versuri. Intâlnirea va avea loc la sediul din str. Traian, nr.29. Va asteptam! Cu aleasa consideratie, Aurel Lazaroiu.

La aceasta lansare de carte o sa fiu si eu prezenta .( Ofelia-Florica Harangus )

Rita Drumes isi lanseaza cea de a doua carte

"După volumul I al romanului autobigrafic „Staccato – Frânturi de viaţă”, publicat în anul 2008, Rita Drumeş le-a pregătit cititorilor săi fideli o nouă carte. De data asta este o culegere de poezie – „Mă iartă că te-am iubit”, despre care autoarea spune că este izvorâtă „din iubire şi suferinţă”. „Cartea, care conţine 47 de poezii, a fost concepută într-o lună, dar am inclus în ea şi 11 poezii scrise de-a lungul anilor. Unele dintre ele sunt dedicate persoanelor reale, care au făcut şi fac parte din viaţa mea. Altele sunt izvorâte din trăirile mele, pentru că încep să scriu atunci când vreau să transmit ceva”, ne-a destăinuit Rita Drumeş. Cu toate că munca la un volum este asiduă şi implică multe cheltuieli financiare, autoarea ne spune că rămâne mulţumirea sufletească, atunci când ţii în mână roadele trudei tale. Volumul „Mă iartă că te-am iubit” va fi lansat în luna noiembrie, la Cercul Militar şi va fi distribuit în librăriile „Prăvălia cu cărţi” şi „Sophia”.

Nicoleta BACIU ziarul Replica

“Unui om i se poate lua totul, în viaţã, mai puţin exprimarea Sinelui!
Pentru mine, scrisul este revãrsarea preaplinului acumulat de Sine, ce se doreşte a fi oferit viitorului!”

Rita Drumeş

PREFAŢĂ

Pe aripile sufletului,
de la malul mării până la brazii umbroşi ai Bucovinei

"Pe fondul culorii galben-violet de pe creasta frunzei la fel de aurii ca şi în anul acesta, în toamna anului 2008, doamna Rita Drumeş marca lumea literară de la malul mării şi până la brazii umbroşi ai Bucovinei, cu un roman de proză de factură eminamente feministă, „STACCATO- Frânturi de viaţă”.Dacă în romanul de debut dramele eroinelor erau analizate ”la rece”, într-un cerc de trei, în care „banalul te iubesc se umple de multiple sensuri” prin izbucnirea Ellei: ”Ce să fac cu durerea ce-mi sfâşie inima în mii de bucăţi care nu vor să se recompună”, de această dată scriitoarea Rita Drumeş revine cu un volum de versuri.Versuri care izvorăsc din sentimentul etern uman al iubirii, fiind meritul autoarei de a fi o femeie deplină, în iubire ca şi în suferinţă.
Acest volum de versuri poate fi asemănat cu o dezlănţuire de forţe–emanaţii ale iubirii, ca o sublimă modalitate de a trăi.Dariana, Ella, David, sunt personajele din „STACCATO- Frânturi de viaţă”, dar noi le regăsim în scurgerea de o sinceritate dezarmantă a unor versuri ca ”Toamna mea” sau
„Fericirea pentru mine”.
Astfel, poezia şi evocarea în proză se regăsesc în opera literară creată şi dăruită nouă de această recentă dar persistentă şi originală prezenţă pe câmpul deschis al artelor, scriitoarea de faţă, doamna Rita Drumeş ! " ...

Profesor de limba şi literatura română
Güner Akmolla,
Director revista EMEL

Când poezia devine o sărbătoare a sufletului…

"Când norocul ne surâde, întâlnim oameni valoroşi, pe care căutăm să ni-i apropiem, să ni-i facem prieteni.
Am întâlnit mulţi oameni de-a lungul vieţii mele şi, de fiecare dată, m-am bucurat, când o parte dintre ei mi-au devenit prieteni. Ceea ce admir cel mai mult la prietenii mei este calitatea lor umană şi harul cu care Bunul Dumnezeu i-a înzestrat. Sunt o norocoasă, pentru că am asemenea prieteni, dar şi pentru că am reuşit să-i descopăr. Unul dintre aceşti prieteni este autoarea romanului "Staccato-Frânturi de viaţă", scriitoarea Rita Drumeş.
Pe Rita Drumeş am descoperit-o în căutările mele pe internet şi mă bucur mult pentru norocul de a o fi găsit, cât şi pentru faptul că am devenit prietene. Rita Drumeş este o fiinţă deosebită şi o admir foarte mult!
Alexandru Philippide definea admiraţia ca fiind:
" un sentiment luminos care, când apare în toată puritatea lui, reprezintă negreşit o pornire înaltă a sufletului uman!"
Dacă vă întrebaţi de ce am această admiraţie, am să vă răspund, pentru că Rita Drumeş este omul sensibil la frumosul lumii înconjurătoare, iubeşte oamenii aşa cum sunt, "cu bune şi mai puţin bune", cum îi place să spună, apreciindu-i pe fiecare în parte şi căutând să-i facă să se accepte aşa cum sunt, ...

"Mă iartă că te-am iubit" este ca un cântec pe care după ce l-ai ascultat o dată ai vrea să-l mai asculţi, de fiecare dată descoperind în el noi şi noi valenţe.Poeziile Ritei Drumeş sunt balsam pentru sufletele greu încercate, pentru că ele ne trimit către meditaţie!Sunt fericită că-mi este prietenă şi aştept cu nerăbdare clipa când am s-o pot întâlni faţă în faţă!"...

Cu înaltă preţuire ,
Interpret de muzică populară,
Ofelia-Florica Haranguş
Secretar general al
Sindicatului Profesioniştilor
din Industria de Divertisment - ARTIS

POSTFAŢĂ
Simfonia sufletului care iubeşte

"Invitaţia de a deschide această carte vine ca o mare provocare învăluită în curiozitate. “Mă iartă că te-am iubit!” este un volum plin de versuri misterioase, care îndeamnă la meditaţie şi dă alinare sufletelor aflate în căutarea adevăratei iubiri.
Din versurile scrise cu delicateţe pe aripile timpului, poeta Rita Drumeş reuşeşete să îşi exprime cele mai sincere trăiri prin intermediul cuvântului, pentru că însăşi poezia este un zbor spre eternitate. ...

De la prima poezie şi până la ultima, versurile stau mărturie neclintită a unei sensibilităţi deosebite, confruntată neîncetat cu sentimentul profund al iubirii care apare ca o tainică incursiune în universul interior:....

Creaţia sa este o poezie exclusiv cu resurse interioare, mărginită de domeniul emoţiei sentimentale. Etalând o trăire sinceră a sentimentelor, cartea poetei Rita Drumeş poate fi văzută ca o călătorie magică spre locuinţa interioară a inimii care încântă mintea, sufletul şi... auzul cititorului....

“Mă iartă că te-am iubit!” ne invită să-i desluşim taina cuvintelor pentru a dărui zborului nostru, noi petale din lumina creaţiei, pentru că poezia autoarei Rita Drumeş se aseamănă uneori cu susurul apei din izvoarele cristaline de munte, alteori cu zborul unui fluture pe un câmp înflorit ajungând până la cugetări care pot fi de folos cititorului indiferent de vârstă, cultură sau profesie.

Prof. Ing.Simina Silvia Şcladan
Redactor la revista “Moldova literară”

=FESTIVAL INTERNATIONAL DE FOLCLOR- BOLU-TURCIA -6-12- Oct.-2010-

2010-11-02T10:15:00.000-07:00

In perioada 6-12-Oct.-2010- Ansamblul Folcloric -GHIOCELUL- al Casei de Cultura Campina a participat la un Festival International de Folclor de la Bolu-Turcia .

Orasul BOLU -Turcia

Va las aici cateva marturii ale participarii noastre la acest festival.

La acest Festival au participat Romania , Grecia , Bulgaria , Serbia .
A fost festivalul COCOSULUI asa cum la romani sarbatorim - Festivalul Cascavelei- de la Valea Doftanei-Prahova ; Festivalul Tuicii de la Valenii de Munte -Prahova ; Festivalul Catinei -Sotrile-Prahova ...etc...

In data de 8 Oct. 2010, delegatia Romaniei ( din care am facut si eu parte ) am fost invitati de catre primarul din Bolu pt a ne ura - bun venit -, ne-a multumit ca le-am onorat invitatia de a participa la prima editie a Festivalului ....

-Primarul orasului BOLU- Turcia

- Delegatia Romaniei & primarul orasului Bolu -

-Primarul Or. Bolu-Turcia ,Puiu Tarba -coregraf & Ofelia

-Alaturi de mine dl Cengin Veznikl-presedintele fundatiei -ANATOLIAN FOLKLORE FOUNDATION EDIRNE PRESIDENCY-Turcia - Festival International de Folclor -BOLU-Turcia -

-Festivalul a avut ca mascota -COCOSUL-

- Dupa amiaza a urmat Parada portului popular ....

-Ansamblurile Folclorice din Romania , Serbia , Grecia , Bulgaria s-au intalnit la Bolu pt a aduce in fata spectatorilor momente din frumusetea folclorului lor....

-M-am alaturat tinerilor din Serbia ...

-Ghidul delegatiei romane - MELIK -

- M-am p[regatit de spectacol...

Seara a fost primul spectacol sustinut in prezenta unei multimi de oameni prezenti la acest festival....

-Dansatorii GHIOCELULUI ...

9-Oct. -2010 -
.....................
A fost o zi plina , am vizitat o statiune montana aflata la 30 Km de Bolu ... o zi friguroasa unde iarna si-a aratat ,, coltii,,prin cateva petice de zapada ....

Seara a urmat un alt spectacol.... frumos a fost dar foarte frig... spectacolele s-au tinut in aer liber....

Alaturi de mine au fost Mladite Campinene si dansatorii de la GHIOCELUL-

10-Oct.-2010-

Am avut program de voie ... s-a stat mai mult la hotel ... a ploua. a nins... dupa aceea spre seara ,ne-a zambit timid, soarele ....

Pe la ora 17,30 ne-a venit randul sa ne sustinem programul artistic ...

-O taranca din zona Bolu in lupta pt existenta ....

P.S.- O sa revin si cu alte imagini de la acest Festival ....( astept fotografiile de la membrii ansamblului...)

=FESTIVAL INTERNATIONAL DE FOLCLOR- BOLU-TURCIA -6-12- Oct.-2010-

2010-10-18T11:09:00.000-07:00

http://casa-gandului.ning.com/group/lCLEOPATRA/forum/topics/festival-international-de

In perioada 6-12-Oct.-2010- Ansamblul Folcloric -GHIOCELUL- al Casei de Cultura Campina a participat la un Festival International de Folclor de la Bolu-Turcia .
Va las aici cateva marturii ale participarii noastre la acest festival.

-Primarul orasului BOLU- Turcia

- Delegatia Romaniei & primarul orasului Bolu -

-Primarul Or. Bolu-Turcia ,Puiu Tarba -coregraf & Ofelia

- -Alaturi de mine dl Cengin Veznikl-presedintele fundatiei -ANATOLIAN FOLKLORE FOUNDATION EDIRNE PRESIDENCY-Turcia - Festival International de Folclor -BOLU-Turcia -

-Festivalul a avut ca mascota -COCOSUL-

- Dupa amiaza a urmat Parada portului popular ....

-Ansamblurile Folclorice din Romania , Serbia Grecia , Bulgaria s-au intalnit la Bolu pt a aduce in fata spectatorilor momente din frumusetea folclorului lor....

-M-am alaturat tinerilor din Serbia ...

-Ghidul delegatiei romane - MELIK -

- M-am pregatit de spectacol...

Seara a fost primul spectacol sustinut in prezenta unei multimi de oameni prezenti la acest festival....

-Dansatorii GHIOCELULUI ...

9-Oct. -2010 -
.....................
A fost o zi plina , am vizitat o statiune montana aflata la 30 Km de Bolu ... o zi friguroasa unde iarna si-a aratat ,, coltii,,prin cateva petice de zapada ....

Seara a urmat un alt spectacol.... frumos a fost dar foarte frig... spectacolele s-au tinut in aer liber....

Alaturi de mine au fost Mladite Campinene si dansatorii de la GHIOCELUL-

10-Oct.-2010-

Am avut program de voie ... s-a stat mai mult la hotel ... a ploua. a nins... dupa aceea spre seara ,ne-a zambit timid, soarele ....

Pe la ora 17,30 ne-a venit randul sa ne sustinem programul artistic ...

-O taranca din zona Bolu in lupta pt existenta ....

P.S.- O sa revin si cu alte imagini de la acest Festival ....( astept fotografiile de la membrii ansamblului...)

=NICULINA MERCEANU = O viata in slujba cantecului popular autentic !

2010-10-16T23:16:00.000-07:00

NICULINA MERCEANU - Amarata turturica
Asculta mai multe audio diverse

O prima doamna a TVR-ului, realizator a nenumarate emisiuni de folclor si traditie romaneasca, fondatoarea Asociatiei Culturale, "La noi, la romani"-Niculina Merceau -

NICULINA MERCEANU - Cucule, frumos mai canti
Asculta mai multe audio diverse

Intr-un interviu acordat la = ANTENA -1-EVENIMENTE = ,dna Niculina Merceanu marturisea citez : ,,
"Cu ceva timp in urma, mi-am propus sa nu mai iau in seama anii care trec. Luandu-ma la intrecere cu timpul, n-am observat ca totusi anii zboara! Sa fie adevarat ca timpul s-a comprimat, ca nu ne mai ajunge sa ne indeplinim obiectivele sau noi ne dorim mai mult decat putem realiza? Pe cat de simplu si usor imi este sa vorbesc despre oamenii pe care ii cunosc si cu care colaborez, pe atat de greu imi este sa vorbesc despre mine!

NICULINA MERCEANU - Spune mi floare si ghiceste
Asculta mai multe audio diverse

Venirea mea pe lume este legata de un orasel cu nume de legenda: Corabia. Doamne, ce mult i-am mai «trambitat» numele in emisiunile si filmele realizate de mine, la TVR sau oriunde pasii m-au purtat in lume. Iubesc mult acest loc, desi azi se spune ca este «localitatea care cade de pe harta». Eu am numit-o «o perla in siragul de perle al tarii»... Ceea ce stiu este ca provin dintr-o familie in care am fost crescuta dupa randuielile stramosesti si asta m-a facut sa le pretuiesc, sa nu le las sa se piarda, purtandu-mi pasii spre Televiziunea Romana. Dar timpul a venit ca tavalugul si incearca sa strice tot. Muzica traditionala nu mai avem, exista prin glasul si scrierile specialistilor. Avem muzica populara, care nu-i totuna. Obiceiuri? Am importat, ca de altfel tot ce tine de existenta noastra. Efectul? Ne fac rau, ca si alimentele pe care le mancam, toate sunt cu efect intarziat!

NICULINA MERCEANU - Mai zi mi verde fir de iarba
Asculta mai multe audio diverse

Se spune ca lumea evolueaza. Am impresia ca traim o involutie in evolutie, desi sunt un om foarte receptiv la nou. Dar noul acesta este daunator noua, romanilor.

NICULINA MERCEANU - Uite neica trece dealul (doina)
Asculta mai multe audio diverse

Am pomenit la mine acasa ca familia este ceva sfant. Acum, la moda este casatoria de proba sau concubinajul. Se nasc copii care-si asteapta mult si bine tatal. Notiunea de familie este luata in deradere, desi aceste vremuri sunt specifice familiei. Privind «retro», am deschis ochii intr-o perioada cand incepea reconstructia tarii dupa eliberare. A fost greu atunci parintilor - azi se pare ca traim o noua reconstructie -, dar trebuie sa ne trezim din bajbaiala celor 20 de ani care au trecut, sa privim lucrurile cu seriozitate si sa reinvatam sa pretuim munca, nu banul. Banul este «ochiul diavolului», ne duce la pierzanie si acest lucru l-am invatat tot acasa. In familie am deprins ca trebuie sa respecti, sa pretuiesti si sa iubesti oamenii, fiecare asa cum este. Ca fiecare lucru, «facut din inima», iti aduce satisfactii.

NICULINA MERCEANU - Cand aud cucul cantand (doina)
Asculta mai multe audio diverse

NICULINA MERCEANU - La rascruci langa fantana
Asculta mai multe audio diverse

Gandind la timpul care a trecut... m-as opri pentru o clipa la varsta de 20 de ani - studenta, o fata involburata si iubitoare precum Dunarea iubeste Oltul cand il intampina la varsare. Iubeam muzica, cu ea a inceput viata mea, din pantecele mamei. Apoi, o pauza de partitura (cum spunem noi, muzicienii), la 35 de ani - o femeie implinita (frumoasa, mi se spunea), cu o familie frumoasa, copii frumosi, profesor recunoscut, artist. La 40 de ani... culmea, a inceput competitia, pentru ca asa am perceput si a fost televiziunea, pentru mine! Privesc cu condescendenta tinerii de azi, care nu vad in aceasta institutie decat o rampa de lansare - ii orbeste «sticla», nu percep esenta lucrurilor, vor bani. Rezultatul se vede! Poate ca ar fi timpul sa se revina la o triere riguroasa a celor care vor sa lucreze in acest domeniu. Sunt necesare cunostinte, talent, pasiune - asta a insemnat pentru mine Televiziunea Romana. Datorita ei n-am mai luat in seama anii care au trecut.

NICULINA MERCEANU - Verde foi, si o fraga
Asculta mai multe audio diverse

NICULINA MERCEANU - Drag mi a fost ziua de vara
Asculta mai multe audio diverse

LA NOI, LA ROMANI (asa se numeste Asociatia Culturala pe care am infiintat-o, o conduc si realizez evenimente la nivel national si nu numai, de sase ani), pana-n ultimul moment mai ai cate ceva de facut, insa imi vine in minte unul dintre cantecele mele: «Cate boale le-am bolit/ Pe toate le-am ispravit/ Dar de asta de acu'/ Nu stiu de-oi scapa ori nu!».

Ce-mi doresc? Un vechi slagar romanesc spune: «As vrea iar anii tineretii/ Si mintea mea de-acum...».

Acum scriu si fac naveta intre Bucuresti-Corabia-New York si doresc tuturor romanilor si oamenilor sa le fie bine. Daca pot, sa-i ajut.".

NICULINA MERCEANU - Vorbii cu neica aseara
Asculta mai multe audio diverse

"Lucrurile vechi sunt cele mai valoroase... traditiile noastre, principiile, dragostea fata de tot ceea ce inseamna romanesc ne-au invatat sa fim unici"

NICULINA MERCEANU - Neica din Corabia
Asculta mai multe audio diverse

,,Muzica traditionala este muzica în care ne-am identificat în lume si înca o facem. Jocul românesc ne-a facut cunoscuti în lume. Haina, costumul ne-au deosebit de restul lumii. Astazi, când granitele sunt deschise în aceasta europenizare, suntem o picatura în oceanul international. Consider România ca fiind cea mai pretioasa piatra: o perla",, - Niculina Merceanu.-

NICULINA MERCEANU - Coboara neica pe vale
Asculta mai multe audio diverse

NOTA Articol preluat din jurnalul.ro

La 1 Dec.-2009- Niculina Merceanu a fost declarata de catre Jurnalul National - OMUL ZILEI -

Toate florile pamantului vi le daruiesc cu drag si respect !
Ofelia-Florica HARANGUS

=RITA DRUMES =

2010-09-25T01:56:00.000-07:00

Despre autor

Când norocul ne surâde, întâlnim oameni valoroşi, pe care căutăm să ni-i apropiem, să ni-i facem prieteni.
Am întâlnit mulţi oameni de-a lungul vieţii mele şi, de fiecare dată, m-am bucurat, când o parte dintre ei mi-au devenit prieteni.
Ceea ce admir cel mai mult la prietenii mei este calitatea lor umană şi harul cu care bunul Dumnezeu i-a înzestrat .
Sunt o norocoasă, pentru că am asemenea prieteni, dar şi pentru că am reuşit să-i descopăr.
Unul dintre aceşti prieteni este autoarea romanului "Staccato-Frânturi de viaţă", Rita Drumeş.

Pe Rita Drumeş am descoperit-o în căutările mele pe internet şi mă bucur mult pentru norocul de a o fi găsit, cât şi pentru faptul că am devenit prietene.
Rita Drumeş este o fiinţă deosebită şi o admir foarte mult!
Alexandru Philippiade definea admiraţia ca fiind un "sentiment luminos care, când apare în toată puritatea lui, reprezintă negreşit o pornire înaltă a sufletului uman!"
Şi dacă vă întrebaţi de ce am această admiraţie, am să vă răspund, pentru că Rita Drumeş este omul sensibil la frumosul lumii înconjurătoare, iubeşte oamenii aşa cum sunt, "cu bune şi mai puţin bune",

cum îi place să spună, aprecindu-i pe fiecare în parte şi căutând să-i facă să se accepte aşa cum sunt, călăuză fiindu-i citatul lui Sigmund Freud
care spunea că "un om nu trebuie să încerce să scape de complexe, ci să înveţe să le accepte, pentru că ele îi conduc comportamentul în lume".
De aceea o admir sincer, pe Rita Drumeş!

Pentru Rita Drumeş scrisul este un foc vital aprins în sufletul ei.
Ea iubeşte viaţa pe care o trăieşte pentru alţii, lăsând ca mărturie scrieri care te impresionează prin sensibilitate şi profunzime.
M-am bucurat nespus să văd că, după "Staccato-Frânturi de viaţă", Rita Drumeş a revenit cu un volum de poezii, "Mă iartă că te am iubit".
Acest volum de poezii este ca o sărbătoare la care Rita Drumeş ne invită să-i fim părtaşi, pentru că fiecare are ceva de luat, pentru a-şi împlini sufletul, aşa cum se întâmplă şi în cazul sărbătorilor.

"Mă iartă că te am iubit" este ca un cântec pe care după ce l-ai ascultat o dată ai vrea să-l mai asculţi, de fiecare dată descoperind noi şi noi valenţe.

Poeziile Ritei Drumeş sunt balsam pentru sufletele greu încercate, ele ne trimit către meditaţie!

Sunt fericită că-mi este prietenă şi aştept cu nerăbdare clipa când am s-o pot întâlni faţă în faţă!

Cu preţuire ,
Ofelia-Florica Haranguş

LINCKURI RETELE -OFELIA-

2010-08-28T04:31:00.000-07:00

..........................................................................................................................................................

http://lucianblaga-sebes.ning.com/profile/ofelia

http://radiosilverfm.ning.com/profile/OfeliaFloricaHarangus

http://www.antenasatelor.ro/
http://carteatineri.ning.com/profile/ofelia
http://www.antenasatelor.ro/galerie2.html?page=inline&gid=18&limit=1

RADIO PHOENIX
http://www.radio-phoenix.ro/

http://www.filmoteca.ro/profil/ofeliaflorica
...............................................................
http://truicart.ning.com/profile/ofelia

http://fundatiadostoievski.ning.com/profile/harangusofeliaflorica

http://www.ziarulprahova.ro/stiri/valea-prahovei/45739/la-campina-program-bogat-de-sarbatori

www.ziarulinfomontan.ro/tag/ofelia-florica-harangus/

http://www.lumeasatului.ro/vizualizare.php?articol=1026

Visit Cititor de Proză http://minunatulunivers.ning.com/profile/ofelia?xg_source=msg_mod_comment http://dinumbraflacarii.ning.com/profile/ofelia http://artistisenzafrontiere.ning.com/profile/ofelia http://rossellodamiano.ning.com/profile/ofelia http://orlandoserpietri.ning.com/profile/ofelia http://harangus.blogspot.com/ http://sufletbun.ning.com/profile/ofelia
http://nicustancu48.ning.com/profile/ofelia

http://dinumbraflacarii.ning.com/profile/ofelia

http://reteaualiterara.ning.com/profile/ofelia67
http://teoflor.ning.com/profile/ofelia?xg_source=msg_mod_comment

http://taramul.ning.com/profile/ofelia

http://cuvintele.ning.com/profile/ofelia

http://cititordepoezie.net/
http://elena-florenta.ning.com/profile/ofelia

FESTIVAL CONCURS TRADITIONAL -EDITIA -I- BUZAU

2010-08-21T22:57:00.000-07:00

Home Festival
Regulament
Scris de Administrator
Miercuri, 18 August 2010 03:24

„Prin muzică, la Obârşii”, Buzău 2010

Un altfel de festival-concurs DE MUZICĂ TRADIŢIONALĂ:

- EDIŢIA I -

Organizator: Asociația Literară RA-LIBRIS, Primăria municipiului Buzău

Cu sprijinul:Consiliul Județean Buzău, Direcția Județeană pentru Tineret Buzău, Centrul județean de Conservare și Promovare a Creaţie Tradiționale Cluj, Centrul județean de Conservare și Promovare a Creaţie Tradiționale Dolj, Centrul județean de Conservare și Promovare a Creaţie Tradiționale Hunedoara, Centrul județean de Conservare și Promovare a Creaţie Tradiționale Ialomița, Centrul județean de Conservare și Promovare a Creaţie Tradiționale Suceava.

Parteneri media: Societatea Română de Radiodifuziune, Televiziunea Română, Jurnalul Naţional

PARTENERI CONSULTANȚI: INSTITUTUL DE ETNOGRAFIE ȘI FOLCLOR; MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI, ASOCIAŢIA CULTURALĂ „GRIGORE LEŞE”

Perioada și locul de desfășurare.
În a doua sîmbăta și duminică din luna noiembrie (13-14 nov. 2010) CONCURSUL și GALA LAUREAȚILOR - sala TEATRULUI MUNICIPAL GEORGE CIPRIAN Buzău.

Scopul concursului
- Promovarea culegerii și interpretării muzicii tradiţionale dar și reactualizarea unor piese vechi, de mare valoare şi rerprezentativitate, prin interpretarea acestora de către tineri.

- Conştientizarea de către tineri a faptului că muzica tradiţională, reprezentând o valoare identitară fundamentală, formează un patrimoniu şi - ca orice patrimoniu - trebuie conservat şi expus doar de către profesionişti.

- Conservarea elementelor arhaice din muzica tradiţională (ritualică, de ceremonial, etc.) şi valorificarea acestora în abordări interpretative şi scenice contemporane.

- Stimularea profesorilor şi instructorilor acestor tineri care de multe ori sunt ignorați, neapreciindu-se aşa cum se cuvine activitatea instructivă a lor.

IMPORTANT! Toate piesele valoroase, selectate de juriu, vor fi tipărite într-un album-colecție.

Condiții.
Concursul este deschis tinerilor cu vârsta cuprinsă între 11 – 18 ani (împliniți până la 31 decembrie, anul concursului) pe grupele de vârstă: 11-14, 15-18.

Înscrierea la concurs

Regulamentul Concursului și modelul fișei de concurs se pot descărca de pe site-ul Asociatiei http://www.ralibris.ro și site-urile partenere, pot fi găsite la afișierele Caselor județene al Corpului Didactic, Centrelor județene de Conservare și Promovare a Creației Tradiționale, Palatelor Școlarilor, Inspectoratelor Școlare Județene .

Înscrierea se face în baza dosarului de înscriere, depus direct sau va fi trimis prin poșta, sau cureirat, cu AR, până în data de 15 sept., pe adresa Asociației Literare RA-LIBRIS, Bdl. Unirii, bl. H1, ap. 6, mun. Buzău, cp 120046, jud Buzău.

Dosarul de înscriere va conține:

- Un dosar cu șină;

- Copie xerox după certificatul de naștere sau cartea de identitate;

- FIȘA DE CONCURS completată;

- 2 fotografii artistice color, pe suport digital, în ipostaze diferite și costum tradiţional;

- Partiturile și textele înscrise pentru preselecție pe suport digital și pe hârtie:

- CD cu vocea înregistrată fără acompaniament (piesele propuse la preselecție).

Preselecția preliminară
Se va face în prima jumătate a lunii septembrie, anul concursului, prin interpretarea pieselor propuse pentru concurs. Astfel (pentru anul 2010):

20 sept. 2010 Suceava, concurenții din județele: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui;
22 sept. 2010 Cluj-Napoca, concurenții din județele: Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Covasna, Harghita, Maramureș, Mureș, Satu Mare, Sălaj.
24 sept. 2010 Deva concurenții din județele: Alba, Arad, Caraș Severin, Hunedoara, Sibiu, Timiș
27 sept 2010 Craiova, concurenții din județele: Argeș, Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt Teleorman, Vâlcea.

29 sept. 2010 Slobozia, concurenții din județele Călărași, Constanța, Giurgiu, Ialomița, Ilfov și mun. București.

2 oct. 2010 Buzău, concurenții din județele Brașov,Brăila, Buzău, Dâmbovița, Galați, Prahova, Tulcea, Vrancea. Opțional pot participa concurenți și din alte județe.

Centrele Județene de Conservarea și Promovarea Culturii Județene vor stabili locul unde se vor desfăşura preselecțiile preliminare.

Ora de începere a preselecției va fi ora 10,00 și se va ține până la ora 16,00.

Se va ține cont ca din fiecare județ, la preselecția preliminară, să fie promovat cel puţin câte un concurent.

Preselecția finală se va ține la Buzău în data de 9 -10 oct. în prezența juriului festivalului în baza CD-urilor candidaților. Se acceptă și prezentarea personală a pieselor propuse pentru concurs. Rezultatele preselecției finale se vor comunica direct concurenților admisi, dar și pe www.ralibris.ro și site-urile parenenre până în data de 20 oct .

Neparticiparea concurenților soliști instrumentali și vocali la preselecție, conform paragrafului precedent, atrage după sine neparticiparea la concurs.

Interpreții vocali vor prezenta la preselecție cel puțin trei piese folclorice, o poveste (snoavă, fabulă, legendă, descântec sau cântece şi jocuri din folclorul copiilor. A se consulta şi Emilia Comişel „Folclorul copiilor”). Interpreții instrumentiști vor prezenta cel puțin trei piese instrumentale, fără acompaniament.

Taxa de înscriere:

Taxa de înscriere are dublul rol: se va face o autopreselecție a candidaților, iar din sumele colectate se va mari valoarea premiilor acordate.

Taxa de înscriere la preselecție este:

-Pentru grupa 11-14 este de 60 lei, nerambursabilă.

-Pentru grupa 15-18 este de 80 lei, nerambursabilă.

Toți concurenții, care fac dovada unui venit, pe cap de membru de familie, mai mic de 200 lei, printr-un document emis de organele competente, vor plăti o taxă simbolică de 5 lei.

Toți concurenții, pentru confruntare, vor prezenta, la intrarea la preselecția preliminară, ordinul de plată sau recipisa de plată a taxei în original.

La preselecția preliminara se accepta înscrieri direct la juriul de preselecţie preliminară, iar taxa de înscriere este de 100 lei, indiferent de grupa de vârstă.

Desfășurarea concursului
În urma preselecției vor rămâne în concurs 30 concurenți interpreţi stabiliți de juriu, câte 15 pentru fiecare grupă de vârstă.

Ordinea intrării în concurs se decide prin tragere la sorți pentru fiecare grupă. Concurenții vor respecta întocmai precizările organizatorilor cu privire la intrarea în concurs.

Concursul se va ține în a doua sâmbătă din luna noiembrie, orele 17,00 - 22,30.

Premierea și gala laureațiilor și invitaților se va ține în a doua duminică din luna noiembrie, între orele 18,00-19,30.

Repertoriul

Concurenții vor interpreta două piese şi o poveste. Acolo unde piesa presupune acompaniament, se va apela la instrumentele specifice zonei etnofolclorice de provenienţă (cobză, fluier, ţambal mic, trio transilvan, etc.). Este de preferat ca acompaniatorii să aparţină grupei de vârsta a concurenţilor interpreţi). În cazul în care concurentul provine dintr-o familie de lăutari, poate fi acompaniat de aceştia.

Se va ţine cont de calitatea repertoriului, de selectarea acestuia în funcţie de vârstă şi de specificul zonei de provenienţă a concurentului. Se vor puncta îndeosebi calităţile vocale native şi posibilităţile de dezvoltare a vocii în spiritul stilisticii tradiţionale.

ATENȚIE! Nu sunt admise piese tip etno, manele și nici cele cu acompaniament la orgă electronică.

Fiecare concurent trebuie să-şi prezinte programul în maximum 10 minute.

Obligațiile participanților
Să respecte clauzele regulamentului festivalului;

Să semneze contractul de cesionare a drepturilor de difuzare stabilite de organizatori;

Laureații care nu sunt prezenți la Gala de decenare a premiilor sunt descalificați.

Orice abatere de la oricare dintre aceste obligații, duce automat la eliminarea din concurs, fără drept de apel.

Obligațiile organizatorilor
Organizează și pune la dispoziție sala de spectacole și spațiile de repetiție necesare desfășurării festivalului;

Asigură buna desfășurare a preselecțiilor și imparțialitatea acestora;

Asigură paza și protecția pe toată durata festivalului, inclusiv pe timpul repetițiilor;

Asigură liniștea desfășurării concursului prin interzicerea totală a presei și a fotoreporterilor în culisele scenei cu excepția televiziunilor și radiourilor partenere media;

Asigură corectitudinea centralizării voturilor pentru clasamentele finale;

Asigură premiile, diplomele, brevetele și medaliile;

Emitem documente recunoscute MECTS, care să puncteze la dosarele profesionale ale cadrelor didactice ce s-au ocupat de îndrumarea și instruirea concurenților, inclusiv pentru cei prezenți la preselecție.

Juriul
Juriul preselecției preliminare se compune din personalități din domeniul culturii tradiţionale, din fiecare județ, propuși de CJCPCT din județele arondate. Membrul juriului de preselecție preliminară care regăsește în lista concurenților elevi de a căror formare artistică se ocupă sau s-a ocupat, se va abține de la notare. Pentru o mai bună departajare se vor acorda note întregi dar și fracțiuni de note.

Fiecare membru al juriului va prezenta un CV selectiv din care să reiasă competenţa acestuia.

Juriul festivalului va avea în componența sa un preşedinte, trei membri (specialiști din domeniul culturii tradiţionale) precum şi un reprezentant media. Deciziile juriului sunt inatacabile. Pentru o mai bună departajare se vor acorda note întregi dar și fracțiuni de note.

Notele și clasamentele finale sunt confidențiale și sunt făcute publice, de președintele juriului, numai pe scenă la festivitatea de premierei și gala laureaților și invitaților.

Fiecare membru al juriului festivalului va primi o fișă de jurizare unde va nota cu puncte între 0 și 15, sau fracțiuni de notă, fiecare piesă în parte, conform baremului de jurizare. Nu va acorda acelaşi punctaj, la mai mult de trei concurenți.

Jurizarea se va face în baza următoarelor bareme:

1-autenticitatea și ineditul pieselor (astfel: piesă cunoscută în interpretare personală, 5-10 puncte; piesă din stratul vechi 5-12 puncte; piesă necunoscută 8-15 puncte).

2- reprezentativitate zonei folclorică (1-5 puncte).

3- autenticitatea costumului popular, specificitatea acestuia pe categoria de vârstă şi reprezentativitatea pentru zona de provenienţă (1-5 puncte).

4- calităţile vocale native şi calitatea interpretării în concurs (1-15 puncte).

Fiecare membru al juriului va acorda câte o notă, sau fracțiune de notă, pentru fiecare barem de jurizare la fiecare piesă înscrisă în concurs.

Fiecare membru al juriului, la sfârșitul concursului, va comunica președintelui juriului, în plic sigilat și fără vreun semn de identificare, fișa de jurizare. Numele membrului juriului este confidențial și nu se vor face publice notările acestuia.

Președintele juriului va primi fișele de jurizare și, fără asistență, singur, va face clasamentul în baza punctajelor, pe care-l va înmâna, în plic sigilat și contra semnat de toți membrii juriului, secretarului festivalului, care-l va păstra în contiții de maximă siguranță pâna la desigilare, în prezența membrilor juriilor pe scena galei laureaților.

La gala laureaților primii șase concurenți vor intra în scenă în ordine descrescătoare și vor interpreta un fragment din programul de concurs, la alegerea juriului.

Trofeul, premiile şi medaliile

Primii trei clasați la fiecare grupă vor primi premii, iar instructorii-îndrumători vor primi brevete și medalii de bronz PROTECTOR AL ARTELOR.

Clasamentul final se va face în ordinea descrescătoare a punctajelor obținute, iar trofeul și premiile vor fi conform grile alăturate:

Premii – concurenți
Medalii - îndrumători

Marele premiu 800 lei+trofeul
Brevet și medalia de aur

Premiul întâi 600 lei
Brevet și medalia de aur

Premiul doi 500 lei
Brevet și medalie de argint

Premiul trei 400 lei
Brevet și medalie de argint

Mențiuni 2 x 250 lei
Brevet și medalie de bronz

5 premii de excelență acordate de parteneri, sponsori etc., cu acordul juriului.
Brevet și medalie de bronz

Sumele corespunzătoare premiilor și mențiunilor sunt impozabile conf. Legii 8/1996 privind drepturile de autor și conexe.

La solicitarea unor sponsori, de a oferi premii, și a sumei colectate din taxa de înscriere, organizatorii își rezervă dreptul de a modifica numărul și valoarea premiilor.

Toți concurenții și îndrumătorii vor primi diplome de excelență acreditate de M.E.C.T.S. și catalogul cu piesele selecționate.

Date de contact organizator:

Asociația Literară RA-LIBRIS

Buzău, bld.Unirii, bl. H1, ap. 6, cp 120046, jud. Buzău

email rad.marian@yahoo.comAceastă adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza , ra.libris@yahoo.comAceastă adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza

Cont IBAN RO55 BTRL 0100 1205 G983 19XX

BANCA TRANSILVANIA, sucursala Buzău, Agenția Unirii Nord

Rădulescu Marian Președinte festival

Președinte Asociație prof.univ. dr. Grigore Leșe

0756040580

Ultima actualizare în Miercuri, 18 August 2010 03:28

=VERSURI ALE PRIETENILOR POETI =

2010-08-18T05:48:00.000-07:00

-DANDES-
poet Dr.Tr. Severin

IUBESC

Iubesc numele tău,
Nume de zănă bună.
Tu ai făcut mereu,
Să am inima bună.

De cănd te-am întâlnit,
Viaţa mi-ai schimbat.
De atunci eu te-am iubit
Şi te-oi iubi neâncetat.

Iubesc numele tău,
Mă-nchin în faţa ta,
...Te voi iubi mereu,
Mărită doamnă...Muzica.

28 iulie 2010

OFELIA-FLORICA HARANGUS la TvRM -11-aug.-Reluare 13 aug.

2010-08-09T00:32:00.000-07:00

Miercuri , 11-aug. ora 17 , la TvRM Cultural , emisiunea -FEMEIA -ADEVAR SI POVESTE - realizator Ana Maria Ghiur ;
Vineri , 13 aug. la ora 17 la TvRM Educational -Reluare ... ma puteti vedea timp de o ora ... sper sa va placa emisiunea... TvRM Cultural si Educational se poate prinde si pe internet...http://www.tvrm.ro/

Alaturi de mine Ana Maria Ghiur -realizatoarea emisiunii FEMEIE -ADEVAR SI POVESTE -

Mama mea si titera

lumea lui Vanghelis

2010-05-12T15:43:00.000-07:00

Poezie / Frunza verde lamaita,

Frunza verde lamaita,
Iese mandra la portita,
Si vrea ca sa-i dau gurita,
De-aia plange si e trista,
Cu lacrimele-n batista,

Plange mandra si suspina,
Ca am luat fata straina,
-Urca-n deal, Marie-n vie,
Ca barbatul o sa-ti vie,
-Las sa vina ca nu-mi pasa,
I-am facut mancare-aleasa,
Zece oale cu urzici,
Tot atatea mamaligi.
-Scoate-o sticla de rachie,
Din camara, mai Marie,
Ca iubitul o sa-ti vie,
-Las’ sa vie ca nu-mi pasa,
Ii facui mancare proasta,
O paine si un curcan
O oala cu vin de-un an,
Si apoi un vin pelin,
In sura sa ne iubim…

.........................................

Cantec Oltenesc

Frunza verde foi de nalba,
Rasari luna-n ceruri alba,
Hai mandruto in zavoi,
Sa-ti dau dragostea-napoi

Dragostea de porumbita,
Gurita langa gurita,
Lucerna sa infloreasca,
Trifoiul sa ne iubeasca.

Mandro sprancenele tăle
Le-a uns maica-ta cu miere,
Le-a uns cu pene de cuci,
Sa fii draga und’te duci,

Le-a uns maica-ta cu flori
Sa fii draga la feciori,
Cu pene de randunica,
Sa-i fii draga lui Ionica,

Eu iubindu-te-n livada,
Am cosit pelin si iarba,
Desfa draga ce-ai facut,
Domn din cer ca ne-a vazut,

Si-au secat izvoarele,
Numarand pacatele,
Da-mi mandro drumul din brate,
C-am sa-ti dau un leu jumate,

-Bade sa-mi dai zece lei,
Ca nu ti-am facut sa piei,
Bate vantul iarba-ncurca,
Dorului ii e de duca,

Trece noaptea jumatate,
Trec iubiri pe desalate,
Cu voinicii tot in spate
Si iubitul sus pe cal,
Mandru ca un capitan..
.....................................................
Suie mandru-n codru verde / Poezie populara.

12/05/2010 by vanghelis008

Suie mandru-n codru verde,
Cu pusca tinuta-n spete,
Pusca-i batuta-n argint,
Cum nu-i alta pe pamant.

-Codrule, coadre batran,
Peste dorul meu stapan,
Spune-acum ce ai patit,
De varfuri ti-or galbenit,
Frunzele le-or parasit?
Ori toamna te-a urgisit…

-Mai voinice voinicele,
Cu trupul de floricele,
Iubi-s-ar mandra cu ele,
Florile ca stelele,
Sa o arda noptile,
Si s-o lase-n zori plangand,
Dupa dragoste oftand,
Dupa ochii tai ca mura,
Saruti-ar mandra gura,
Pleoapele sprancenele,
Ca sa moara fetele,
Frunzele sa-ngalbeneasca,
Pe carari sa imi doineasca.

.......................................

Poezii populare
11/05/2010 by vanghelis008

Cantec de singuratate.

Maicuta cu brau de lana,
M-ai pierdut de mult de mana
Si-ai lasat ca urmele
Sa le-astupe frunzele.

Si-ai lasat cucul sa cante,
Dorul zilelor marunte,
Si pustiul codrului,
La poalele Muntelui.

Maica maiculita mea,
Cucu-mi fura dragostea,
Si o duce-n departari,
Prin desisul de carari,

Si-o azvarle-ntr-un tarziu,
Pe o margine de rau,
Si-o arunca-n val de apa,
Dragostea-n adanc se-neaca.

Si-o lasa-ntre balarii,
S-o muste serpii de vii,
S-o-nghita serpoaicele
Cu dintii ca acele,

Frunza verde mar rotat,
Maicuta tu m-ai uitat,
Dragostele s-au rascopt,
Si s-au scuturat de tot…
..........................................................

Poezii
11/05/2010 by vanghelis008

Iubirea ta cu grau ma impresoara
Pe drumul marginit seara cu maci,
Si noaptea parca toata se-nfioara,
Cand iia ta din snururi o desfaci.

Si tremura de dor marunt faptura,
La pieptul meu cand aprig te cuprind,
Si te parcurg apoi flamand cu gura,
Si ma agat de farmece pe rand,

Nici Dumnezeu de dorul tau nu rabda,
Si ma loveste cu iubirea-n piept,
Iar noaptea peste noi se scurge calda.
Sa vina zorii eu nu mai astept.

Si rugul arde-n noi cu flacari vaste,
Cu pumnii de cenusa risipiti,
Doua gramezi de jar ca doua astre,
In vesnicie astazi praznuiti.

......................................................

Poezii
11/05/2010 by vanghelis008

Cand ma strigai, unde eram eu oare?
Prin ce gradina rataceam grabit,
Furand uimit miresmele de floare
Ca sa le duc cu mine-n asfintit.

Iar tu veneai gonind pe desalate,
Sub luna, pe atatia munti si vai,
Cu stelele privirii aruncate
Abandonate-acum, ochilor mei.

Si alergai bolnava sapte nouri,
Ca un priveghi al visului tacut,
Cu dragoste acum sa ma inrouri,
Ca un poem aflat la inceput.

Si asteptai somnul sa ma rastoarne,
Sa ne imbratisam in mod fatal,
O goana printr-o ploaie care doarme,
Pe-o ulita cu nechezat de cal.

Si urca-n noi, zorii cu ochi albastri,
Cu despletite, lungile carari,
Ce le-mpartim apoi ca doi sihastri,
Tie un dor, eu umbra unei mari.

......................................................

Ma uit noptile la stele
Unde-s mandrutele mele
Am ramas sa-mi plang necazu
Ca nu sar ele parleazu

Si nu mai deschid portita,
Ca sa le sarut gurita.
Mandro, din dragostea noastra,
Au rasarit flori pe coasta,

Luna-n cer cand a urcat
Florile s-au scuturat
Si-au ramas doar stelele
Sa imi plang pacatele.

(Degeaba-i cerul senin,
Eu merg singurel pe drum.)

...............................................

Trece dorul prin valcea,
Calare poe-o pasarea
Mierla canta a iubire,
Cucul despre despartire,

Pe craca alunului,
Din mijlocul crangului,
Unde macii-au inflorit
Si mandrele s-au iubit.

Taci cuce nu mai canta,
Dragostea n-o blestema,
Ca ai sa imbatranesti
Si de loc sa mai iubesti.
..........................................
Trecu dorul prin valcea,
Calare pe-o pasarea,
Mierla canta a iubire,
Cucul despre despartire,

Pe craca alunului,
In mijlocul crangului,
Unde macii-au inflorit,
Si fetele s-au iubit.

(varianta: " unde-i bine de iubit")
.............................................

Padure, padure verde,
Ia-mi cantecul si mi-l pierde,
Prin frunzis si dealuri multe,
Unde doar vantul patrunde,

Si mi-l du din zare-n zare,
Pe a codrului carare,
Pe aripa vantului,
Capatul pamantului.

De-ar avea fetele minte,
Serile or sa ma cante,
Dorul si cu dragostea,
Ce sfasie inima...

Variante de vers:
Serile or sa imi cante.
Dorul si cu dragostea,
Inflorite-n viata mea.
...................................

Si simt uneori un dor,
Ca mireasma florilor,
Cand copacii isi aduna,
Umbre vinete sub luna,
Si pasi alergand de cerbi,
Prin somnul tacutei ierbi.

Trece Leana pe colnic,
Cu papucii ei, lip, lip,
Si cu iia, lic, lic. lic,
Toata numai borangic.

Foaie verde salba moale,
De trei ani umblu calare,
Sa ii ies Leanei in cale,
Sa-i rup o floare din poale,
O floare de pe catrinta,
Sa imi dea Leana gurita.

Dar mi-e calul cam nebun,
Nu vrea ca sa iasa-n drum
De ofteaza branistea,
Si mandra mea saraca..,
.....................................................
Mai mandruto, nu mai pierde,
Dorul tau in codru verde,
Nu-ti fa dorul ratacit,
Sa nu mai ai de iubit.
Frunza verde de secara,
Dorul bate-n poarta iara,
Ziulica , inspre seara,
Cand se-aprind luminile,
Si pe bolta stelele,
Si cand mandrul vine-alearga,
Pentru ca tu ii esti draga,
Toata noaptea nu te lasa,
Fiindca esti fata frumoasa,
Cine are ibovnica,
I se pare noaptea mica, mai, mai…

Foaie verde maracine,
Mandra mea ce ai cu mine
De fac dragoste cu tine,
Cine naiba ti-a soptit,
Rochie neagra ti-ai facut,
Ti-ai lasat bratele goale,
Seara ca ma bagi in boale.
Frumos canta cucu-n tine,
Si mai gros si mai subtire,
De arde inima-n mine…
Eu zic cucului: Taci, taci,
El se muta pe-alti copaci,
Canta de ma baga-n draci.
Eu zic cucului sa taca,
El se muta pe-alta craca,
Si ii zice de ma seaca,
Fir-ai tu mai ursitoare
Eu in deal, mandra pe vale,
Frica mi-e c-o sa ma-nsale,
N-am cremene la pistoale,
Ca sa o opresc din cale,
Sa-i rup o floare din poale,
O floare de pe catrinta,
Mandra sa-mi deie gurita…
...............................................

02/06/2010 by vanghelis008

Desenata tot cu fragi
Este gura celei dragi
Mandra-i perla de sidef
Care canta la gherghef

Canta si se veseleste
Si pe mine ma iubeste
Floarea albului destin
Cand mai mult, cand mai putin.

Vreau iubito sa te gust
Ca pe un ulcior cu must
Vreau sa beau sa ma imbat
Ca o iarna, de omat

Pe aleea ta ma plimb
Nu mai vreau nimic in schimb,
Numai doua turturele
Ca sa ma iubesc ca ele.
......................................................

02/06/2010 by vanghelis008

Ne strangem la piept intr-un cer de matase,
Si strig si astept durerea ta-n oase,
Ce urca celesta, tacuta-n calcaie,
In umbrele stelei cu miros de tamaie.

Si-mprastie zidul cu verdele iederi
Umplandu-ne ziua cu albe-neincrederi,
Se scurge nisipul somnolent in clepsidra,
Si ingerul plange rastignit in firida.

Iubirea cu maci intre noi infloreste,
Si nucul spre seara din fluier doineste,
Iar dorul isi sparge pe tarm scoica verde,
In freamat de suflet tacerea o pierde.

Ramane cuvantul sa sangere seara
Cand timpul isi frange in frunze vioara.
.......................................................................

Cantec popular

Du, du, du si iarasi du,
Foaie verde petecu,
Daca mai oftez odata,
S-or strange stelele roata,

Fir-ai mandra blestemata,
Cu cine te tine-n vatra,
Eu te-astept seara la poarta,
Si tu stai tot bosumflata,

Puiculita pentru tine,
As da haina de pe mine,
Si camasa de pe culme,
Si-as fugi cu calu-n lume.

Ca ti-e vorba lipitoare,
Ma face sa sar din toale,
Sa sar de sub asternut,
Tot cu gandul la iubit.

Mandruta asa zicea:
-Arda camasuta ta,
Cum arde si iia mea,
Arza camasa pe tine,
Cum arde iia pe mine,

Ca trei zile n-ai mai dat,
Gura nu mi-ai sarutat,
N-ai venit noaptea incoace,
Sa ma strangi cu dor in brate...

Du, du, du si iarasi du,
Pe unde umbli acu,
Mi-ai luat inima cu totul,
Te-ai purtat mai rau ca lotrul

Frunzulita trei granate,
Mi-ai dus dragostea departe,
Sau poate ca m-ai mintit,
Cand mi-ai spus ca m-ai iubit.

Au trecut atatea zile,
Eu cu gandu-s tot la tine,
Si in bordeiasul meu,
Plang de ochii tai mereu

Foaie verde siminic,
Plang de dor, cantarea zic,
Du, du, du si iarasi du,
Pe-unde umbli bade-acu...
.......................................................

Foaie verde ca aluna

Foaie verde ca aluna,
A trecut prin ceruri luna,
Fiindca este zi de targ,
A fugit noaptea in crang.

A venit si imi aduce,
Dorul, vorba ta cea dulce,
Eu i-am dat trei ramurele,
Cantecel de turturele,
Cantecul lor te rapune,
Face inima carbune.

La visinul dintre vii,
Te astept mandro sa vii,
Dar tu draga n-ai venit,
Florile s-au ofilit.

Zboara pasare, hai zboara,
Ca un cantec de vioara,
Zboara, sus pe cer sa stai,
Ca un cantecel de nai

Florile au prins sa cada,
Calul meu pe iarba calca,
Unde-i mandra, unde-i oare,
Sa-i rup garoafe din poale,
S-o iubesc seara pe vale,
Mandra sa nu ma insale.

Fir-ai mandra blestemata,
Cu-a ta mama, cu-al tau tata,
Cine ma puse pe mine,
Ca sa te iubesc pe tine,

Dragostea e ca o floare
Noaptea creste, ziua moare,
Fir-ar dorul cat de lung,
Eu din urma-l tot ajung,

Ca de nu, el ma gaseste
Pe mine ma prapadeste,
Ma scoate din sanatate,
Ca poarta coade pe spate.
Ca poarta coade pe spate.
.........................................................

Potecuta potecea,
Astazi e Dumineca,
O intalnesc pe mandra,
Foaie verde flori marunte,
Mandra este de la munte,
Si e femeie frumoasa,
Cum e luna peste casa,
Are ochii ca perla,
Gura dulce ca mierea,
Toarce serile din furca,
Cu dragostea ma usuca,
Fa-ma Doamne porumbel,
Sa o ciugul de cercel,
Fa-ma Doamne porumbita,
Sa o ciugul de gurita,
Fa-ma Doamne spic de grau,
S-o cuprind noaptea de brau,
S-o cuprind noaptea in brate,
S-o iubesc sa nu-i dau pace...
...............................................................
Bate vantul potecuta.

Bate vantul potecuta,
Ce-o mai face azi mandruta,
Nu vine sa-mi dea gurita,
-Mai Ionele Dumneata,
Nu-ti mai dau gurita mea,
De aseara pentru tine,
Ma bate maicuta bine,
Ma bate de ma omoara,
Ca ti-am dat gurit-aseara,
Ma bate de ma usuca,
Ca ti-am dat gurita-n lunca...
Dar oricat ma va batea,
De tine nu m-oi lasa,
Sa ma bata ziua toata
De tine nu ma las moarta,
Sa ma bata zi de zi,
La tine tot as veni.
Pune-ma bade calare,
-Nu te sui, mai fata mare,
Ca mi-e murgul crud de sale,
Mi-e murgul nepotcovit,
Nu ii pasa de iubit.
-Murgul duce doi si trei,
Dara pe noi amandoi,
Murgu duce trei si sase,
Dar pe tine cu-o mireasa?
Cum sare murgul parleazul,
Uite-asa urca si dealul,
Tot cu mersul leganat,
Cu dragoste-amestecat,
Tot cu mersul potrivit,
Buna-i mandra de iubit.

.....................................................

Foaie verde si-un pelin,
Ada-mi o vadra cu vin
Sa beau sa ma prapadesc
Pacatele sa-mi vorbesc.

Mandrele imi ies in cale,
Cu ochii ma baga-n boale,
Ma cauta de parale,
Eu le mangai pe la poale.

Canta cucul sus pe craca,
Eu i-am poruncit sa taca,
Canta cucul suparat,
Eu mandra am sarutat,

Cand ma iubesc cu mandra,
Se vestejeste iarba,
Se usuca, canepa,
N-are cucul ce manca
Pe ce craca mai canta.

-Ia mai canta cucule...
-Nu mai pot voinicule,
Am cantat in frunze sus,
Doru-n cantece s-a dus,

Casa mi s-a daramat,
Tu pe mandr-ai sarutat,
I-ai cerut paine cu sare,
Ea ti-a dat o sarutare,

I-ai cerut paine cu vin,
Ea ti-a dat mere din san,
Ca mandruta-i tinerea,
Si faci pacate cu ea,
..................................
Zilele-s bolnave, noptile batrane,
Din parga iubirii, umbra doar ramane,
Zambetul e-o frunza, toamna a cazut,
Scormonind tacerea vremilor de lut.

Plante scuturate, cad pe tarm de ape,
Umbrele de doruri, de iubiri sa-ngroape,
Se mai zbate ziua, seara sangerata,
De o luna moarta,in ceruri uitata.

Pasarea din palme, are-aripa rupta,
Plange-n cer un inger, glas de alauta,
Cand iubirea doarme, sufletul tau geme,
Ratacind prin iarba, alungat de vreme,

Unde e sarutul ce voiai sa-mi dai,
Incercam tacerea s-o preschimb in rai,
Dar iubirea noastra, prefacuta-n ghimp,
A murit in casa ingropata-n timp.
..............................................
Trec noptile ca niste cimitire
In care iarna cade viforos,
Prin cerul gri de-atata plasmuire,
Peste paduri urland rautacios.

Zapada se intinde ravasita,
De pasii mortilor din cimitir,
Tipa un clopot limba ragusita,
Ca schingiuirile unui martir,

Plang crengile bocind ca o colinda,
Zapada moare vanat pe trotuar,
Si ziua prinde rece sa-si intinda,
Tacerile de sobru osuar.

Ne-afurisesc blestemele din luna,
Si ingerii din cer neadormiti,
Tremura toti in groapa lor comuna,
De ger si de zapezi acoperiti,

Mai scanteie iluzii trecatoare,
Cararile ducand spre infinit,
Si lupii trec cu spaima lor calare,
Gonindu-ne somnul din asfintit.
..................................................
Noaptea-n noi se prabuseste
Cu nesomnul ei etern,
Cu taceri ne insoteste,
Noaptea umbrelor de lemn,

Visele bat impotriva,
Cu iluzii deformate,
Vechi imagini de arhiva,
Trec prin ceruri instelate,

Ne imbratiseaza luna,
Cu prezentul ei cel rece,
Asa trece saptamana,
Si-o lasam incet sa plece,

Ne iubim arzand de patimi,
Inundati de primavara,
Noptile din noi le clatini,
Si-asta nu e prima oara,

Parca lunec iar cu lacul,
Printre albii nuferi mici,
Si in umbra doarme parcul,
Iar noi ratacim pe-aici.

Chipesi macii-si lasa floarea,
Ca sa arda in apus,
Eu simt calda rasuflarea
Ingerului ce s-a dus.
..........................................
Va cadea din nou prima ninsoare
Vantu-n noi mereu s-o ostoi,
In paduri pe-o umbra de carare,
Soarele nu va mai rasari.

De zapada scartai-va talpa,
Pomii-or sta in versuri ingropati,
Ziua-n noi isi va gusta agapa,
Ingerilor albi abandonati

Ratacim prin labirint de-a valma,
Intr-un infinit cazut pe branci,
Daca nu ai aripi, sa iei seama,
Cum in vesnicie te arunci?

Geaba plangi, degeaba razi de viata,
Vorbele doar lutul il strapung,
Mastile ce s-au vandut la piata,
Se sfarsesc in propriul lor amurg.

Spanzurandu-se in cer cararea,
Trece ispasind un veac surpat,
Cu flori rosii infloreste zarea,
De-unde ai venit si ai plecat,

Soarele e negru si ne doare,
Caii aripile si-au pierdut,
Printre ghimpii morti din fiecare,
Noi istorii urca de-nceput.

Si cadem scancind lungiti pe pietre,
Fiecare cu tacerea lui,
Ca un foc ce mistuie pe vetre,
Dorul si iubirea nimanui.
....................................................

Linkuri ARTICOLE - DESPRE OFELIA-FLORICA HARANGUS

2010-04-23T13:55:00.000-07:00

http://www.ziarulprahova.ro/stiri/valea-prahovei/45739/la-campina-program-bogat-de-sarbatori

www.ziarulinfomontan.ro/tag/ofelia-florica-harangus/

http://www.lumeasatului.ro/vizualizare.php?articol=1026

http://www.pricesne.ro/register.php

http://www.radior.eu/index.php?option=com_content&view=category&layout=blog&id=10&Itemid=6

http://www.rumaenischeasse.eu/

http://www.romani.co.uk/index.php?option=com_fireboard&func=view&catid=4&id=92226&Itemid=126

http://www.asiiromani.eu/index.php/component/content/article/1-editoriale/1645-sear-de-muzic-i-poezie-la-nuernberg.html

http://www.evz.ro/index.php?zone=dmain&task=article&item=857446&page=Seara-de-muzica-si-poezie-la-Nrnberg&title=arhiva¤t_date=2009-07-12&id_domain=64

http://www.ziarulinfomontan.ro/tag/ofelia-florica-harangus

http://www.sindicatulartis.ro/Despre.htm

http://natimeirpresedinte.ro/contact/

http://www.informal.ro/2009/02/mai-sunt-doar-3-zile-pana-la-sfantul-valentin/

http://radior.eu/index.php?option=com_content&view=article&id=150:sear-reuit-de-muzic-i-poezie-la-nuernberg-&catid=10:evenimente&Itemid=6

http://marc.toubiana.free.fr/roumanie_k7_musique_vocale.htm

http://www.lumeasatului.ro/nr22_2007.php?articol=ro

http://dochia.bravepages.com/prieteni.htm

http://www.prodiaspora.de/index.php?option=com_content&view=article&id=213:festivalul-romanesc-open-air-nurnberg-germania-saufestivalul-din-parcareo-parcare-am-fost-mereu-pentru-multipoate-o-sa-realizam-candva-o-parcare-cu-plata&catid=42:evenimente&Itemid=85

http://2008.rgnpress.ro/component/option,com_ab_calendar/month,01/year,2008/day,21/Itemid,99999999/

http://reginastupului.blogspot.com/2009_03_01_archive.html

http://www.prodiaspora.de/index.php?option=com_content&view=article&id=48:lansare-carte-qcelor-fara-vinaq-&catid=35:news&Itemid=55

http://www.radiovio-net.at.ua/news/2009-02-07-5

http://ziaruloglinda.blogspot.com/2008_12_14_archive.html

http://www.ziarulinfomontan.ro/tag/ofelia-florica-harangus/

= OFELIA- FLORICA HARANGUS LA TvRM =

2010-04-23T13:48:00.000-07:00

Timpul : Martie 26, 2010 de la 4:30pm până la5:30pm
Locaţie : TVRM -CULTURAL-
Strada : Berceni
Oraşul : Bucuresi -Romania
Pagina web sau harta : http://www.sindicatulartis.ro
Telefon: xxxxxxxxx
Tipul evenimentului : emisiune, tv, =, vedetele, si, fanii, lor
Organizat de : TVRM -CULTURAL
Activitatea Recentă : cu 20 ore în urmă

........................................................................

Comentariu publicat de ofelia cu 21 ore în urmă Frumoase versuri , Mihaela.... multumesc mult !!! Comentariu publicat de dumitriu mihaela Cu 1 zi în urmă Colo sus pe-un plai curat
unde Vodă îi împărat
trei cete de flăcăiași
merg cu toții la arat,
și ară din zori în seară
că a sosit astă primăvara
cu iarbă verde pe cămp
și deasupra galben nimb.
......................................

PACE ȘI IUBIRE! Comentariu publicat de dumitriu mihaela Cu 1 zi în urmă Iertare draga mea prietenă. Am sărit peste ziua de ieri, dar răspund astăzi.
La mulți ani cu dragoste!
...............................................
masha Comentariu publicat de Ionescu Ion pe Martie 28, 2010 la 7:50am De Florii toate florile din lume pentru o FLOARE- OFELIA FLORICA! LA MULTI ANI! Comentariu publicat de Petre Violetta pe Martie 27, 2010 la 7:07pm un buchet de flori pentru tine, plin de iubire si admiratie! Cu drag, Violetta
............................................................

Comentariu publicat de ofelia pe Martie 27, 2010 la 6:29pm Va multumesc tuturor !!!!!!!!
..................................................
Comentariu publicat de Ionescu Ion pe Martie 27, 2010 la 8:27am Te vom urmări! Comentariu publicat de Stancu nicolae pe Martie 27, 2010 la 7:21am Vom fi alături de tine Finuţă.
Wekend minunat

..................................................
Comentariu publicat de Paduraru pe Martie 27, 2010 la 6:52am Voi fi în faţa televizorului! Mă bucur că-ţi voi reauzi vocea!
Mult succes şi la mai multe emisiuni!
Elena Comentariu publicat de Gordan Mircea pe Martie 27, 2010 la 1:19am Dacă se "prinde" pe net, cu toată dragostea voi fi alături. Ne-au scos de pe cablu TVRM.
Week-end plăcut!
Cu drag,
Mircea

................................................
Comentariu publicat de ofelia pe Martie 26, 2010 la 11:02pm Multumesc Violetta , draga mea prietena !!! Si tie iti doresc sa ai sanatate , sa te bucuri de aceasta sarbatoare a FLORILI pt ca si tu esti o flore , o violeta draga sufletului meu !!! La multi ani si fericiti , Violeta !!!
....................................................

Comentariu publicat de ofelia pe Martie 26, 2010 la 11:01pm Multumesc Petrica !!! Ti-as face semn cu mana in timpul emisiunii dar.......... emisinea deja este filmata inca de saptamana trecuta ....
Multumesc inca o data ca vei fi in fata micului ecran pt a ma vedea .....kiisssseeeessss......
........................................

Comentariu publicat de petru fagaras pe Martie 26, 2010 la 10:56pm O sa particip cu toata fiinta mea la eveniment in fata micului ecran si am deja emotii !...
sper ca tu sa nu ai emotii !....Noapte buna !!!!!!
.............................................................

Comentariu publicat de Petre Violetta pe Martie 26, 2010 la 10:54pm Multumesc, draga mea! O să fiu în faţa tv-ului sa t evad! Îţi doresc succes maxim si sa fii asa cum te stiu...vesela, frumoasa , plina de viaţă! Te îmbrăţişez cu drag! Vio-Dor
................................................................

Comentariu publicat de petru fagaras pe Martie 26, 2010 la 10:52pm Sunt incantat sa te pot vedea si sper ca o sa ne faci cu mana si o sa amintesti de noi prietenii buni si dragi din reteaua artistica!(Am glumit) !Mult succes draga Ofelia,iar sarbatoarea floriilor sa-ti aduca numai flori ,bucuri si multa ,multa iubire ! E cea mai importanta !...Cum sufletul iti e atat de cald ,e firesc ca toata lumea sa te iubeasca ...
Noapte buna ,draga prietena si multumesc pentru faptul ca ai contribuit la postarea poemelor mele pe prima pagina !...Eu cred asta ...tu imi confirmi sau nu?...Raman dator !...
...................................................

Comentariu publicat de ofelia pe Martie 26, 2010 la 10:50pm Multumesc d-le Iuga !!!!!!!!!!!! Comentariu publicat de IUGA NICOLAE pe Martie 26, 2010 la 10:37pm Ma bucur. Felicitari sincere ! O ma uit la dvs si o sa va tin pumnii.
..........................................................

VERSURI -autor Daniel Dumitru Darie

2010-04-23T13:33:00.000-07:00

= AMNEZIC PRIN DESTIN= autor Daniel Dumitru Darie

Aproape nu mai ştiu nimic... Mi-e viaţa
Doar un imens deşert... Plutesc în gol,
Aştept mereu să vină dimineaţa...
Mă simt doar un actor jucând un rol.

Sunt poate dur, mereu neînţeles
Când lupt, şi lupt, şi nici un pact nu fac,
Nu fac alegeri, nu mai am de-ales,
Şi petec pun chiar unui fund de sac.

Cuvintele mi-s luate la-ntâmplare,
Puţini mă cred că viaţa-mi povestesc,
Spun doar ce simt şi spun doar ce mă doare,
Dar uneori mă tem să mai vorbesc.

Alerg spre moarte, unii asta-mi spun,
Când pun accentul grav şi răspicat,
Când aritmetic minusu-l adun
S-arăt că infinitu-i limitat.

Cu toate cele bune, ori mai rele,
Aş vrea să mă vedeţi ca om, real,
Sunt lângă voi, privesc şi eu spre stele,
Nu sus, nu-s jos, eu simt că vi-s egal.

Demonstrativ, din întrebari şi haos,
Conjug un verb la modul ireal,
Iar înţelesu-l las într-un adaos
Ce uneori e un cuvânt banal.

Mă mai întreb, în nopţi de insomnie,
Daca sunt eu acel care am fost,
Sau, dacă-ntr-un moment de amnezie
Mi-a fost schimbat normalul vieţii rost.

Din ruguri stinse şi din necuprins
Redau înaltul norilor de foc,
Şi pot să râd când parcă dinadins
Mizez pe viaţa mea şi am noroc.

Şi-mi caut drum în orişice trăire,
Prin întuneric, chiar şi prin noroi,
Remodelându-mi propria gândire
Privind şi înainte şi-napoi.
...............................................

= HOTIE ELIBERATOARE = autor Daniel Dumitru Darie
Te voi fura şi-n taină te voi duce
Acolo unde vântul e stăpân
Şi cerul cu pământu-s la răscruce,
Să-ţi spun ce astăzi abia pot să-ngân.

Şi ne vom fi, aşa, la ceas de seară,
Spunând pe nume tot ce e de spus,
Să nu simţim ideea ca povară,
Uitând că zorii zilei au apus.

La miez de zi, fugari mereu de lume,
Plutind în şoapte către zări de vis,
Voi fi un val ce-n mal se sparge-n spume,
Şi mal vei fi... şi drum spre paradis.

Urcuşuri mari şi creste-nzăpezite
Ne vor păzi de cei ce ne pândesc,
Şi, liberi, contra falselor ursite
Ne vom reda al vieţii sens firesc.

Atunci mă vei cuprinde tot în tine
Şi ai să fii cu mine peste tot,
Fiindu-ţi bine ştiu că-mi va fi bine
Aşa cum ştiu că rău să-ţi fac nu pot.

Şi-am să te fur o dată şi-ncă-o dată,
De câte ori ascunsă vei mai fi,
Să poţi să vezi că viaţa-i minunată
Când eşti iubită şi când poţi iubi.
..................................................

= ECOU DE GAND PRIGONIT = autor D.D. Darie

Sunt un om prigonit
de sperante deşarte,
Cumpăr umbre pierdute
şi rănite de ziduri,
Azi, când totul se vinde
şi nimic nu se-mparte,
Eu plătesc pân’ la sânge...
şi mi-e teamă de riduri.

Drumul nervilor iată
stă să-şi frângă-mpietrirea,
Urlă parcă ecoul
izvorând din pereţi:
Eşti soldatul ce-şi neagă
între fronturi menirea?
Astăzi lumea, nebună,
iar ucide poeţi...

Tăvălugul de ură
care-şi spală în valuri
Circumstanţa obeză
pe al morţii altar,
Scuipă-n sângele tihnei,
săvârşind ritualuri,
Încercând să ne vândă
existenţa-n bazar.

Sunt un om prigonit
de speranţe deşarte,
Înfiez câte-o umbră
priponită de friguri,
Mă aplec... şi mai scriu
cu Manole o carte,
Despre Ana şi pruncu-i,
înzidindu-ne singuri.
..............................................

= APROAPE TOTUL=autor Daniel Dumitru Darie

Te iubesc în gândul înnoptării,
Lângă tine fac un pas spre cer,
Simt în gandu-ţi rostul întâmplării,
Totul e normal şi e mister.

Te-aş iubi în pragul dimineţii
Să uităm de tot ce mai e rău,
Să rămânem laitmotivul vieţii,
Tu mereu a mea şi eu al tău.

Te iubesc privind spre depărtare,
Lângă tine vreau să tot rămân,
Simt că am din nou un loc sub soare,
Şi finalul pot să mi-l amân.

Te-aş iubi mereu ca-n orice clipă
Să fim noi perechea de-nceput,
Să uităm de pierderea-n risipă,
Totul să devină absolut.

Te iubesc în orişice trăire,
Te iubesc oricând, oricum ar fi,
Fii a mea să-mi fii ca împlinire,
Fără tine viaţa mi-aş minţi.

.....................................................

IUBITO-MI ESTE TARE DOR ..... autor D.D.Darie

Iubito-mi este tare dor
Şi vântul suflă-ngrozitor...

Privesc în juru-mi, gol imens
Dar vieţii nu-i găsesc un sens...
Mi-e dor de visurile noastre,
De umbra zărilor albastre!

Şi vântul suflă îngheţat
Şi corzile s-au încurcat.

Mi-e dor şi te iubesc şi-n vis,
Sub mine însă-i un abis...

Am îngheţat şi nu mai ştiu
Dacă nu-i totuşi prea târziu...
Mi-e dor de serile senine,
De adevărul vieţii-n sine,

Mi-e dor... dar totul a-ncetat
Şi-n rămăşiţe-am îngheţat.

Va fi senin mâine în zori...
Acum pe cer sunt numai nori...

De-ai să mă vezi să plângi râzând
Şi să mă porţi mereu în gând,
Prin norii nopţii eu trăiesc
Şi drumul vieţii-ţi ocrotesc.

E frig... dar mie imi convine...
Te mai gândeşti cumva la mine?
........................................................

-IN OCHII MEI - autor Daniel Dumitru Darie
În ochii mei stau licurici de strajă
Şi-şi povestesc de iernile de foc,
Un foc m-adoarme în târzia-i vrajă
Şi-n trecere şi timpul e un joc.

Miraje sfinte-mi zugrăvesc obrazul
Şi tâmplele iau foc de-atâta nins,
Mă vede prin ferestre doar pervazul
Când stau privind al lumii necuprins.

A opta artă-i furtul de destine,
Împerecheate-n alburi de voal,
Şi arde-n sobă tot ce aparţine
Trecutului ce-a fost cândva real...

O stea e-un amanet de amănunte
Metamorfoză de la os la lut,
Privesc, în zări, să văd, de-s nori pe munte
Şi înţeleg că nu mai am trecut.

Corăbii albe trec pe cerul nopţii
Deasupra de stindardele de fum,
Schimbări majore definesc proporţii
Definitorii pentru noul drum.

În Carul Mare umbra e o vrajă,
Când toate către cer se pribegesc,
În ochii mei stau licurici de strajă,
Eu obidit, în taină, te iubesc.
......................................................

TRAG CU OCHIUL INSPRE STELE - autor Daniel -Dumitru Darie

Trag cu ochiul înspre stele
Şi te-aştept, te-aştept să vii,
Gândurile-mi sunt rebele,
Tu eşti tot ce vreau să-mi fii...

Simt lumina că m-atinge,
Cerul parcă-l pumni îl prind,
Fii a mea să pot învinge,
Focul vieţii să-l aprind.

Şi-ţi astept, aştept, venirea
De o viaţă şi mai mult,
Tu să-mi dărui nemurirea,
Eu doar vorba-ţi să ascult.

Înca mă grabesc în toate,
Aş vrea toate să fi fost,
Pot orice, orice se poate
Cât îmi eşti şi sens şi rost.

Drumul dus întors spre stele
Cândva îmi părea enorm,
Trag cu ochiul azi spre ele
Şi în linişte adorm.
.........................................

==== LIVI BATAIOSU ====
Adu-ti aminte ce ti-am spus.
Ca firu-ntins se poate rupe.
Iar nodu-n viata se va simte,
Oricat de bine tu l-ai prinde.

O haina rupta , peticita
Nu va mai fi nicicand ca noua.
Oricat de bine e cusuta,
Se va vedea ca-i rupta-n doua.

Candva ti-am spus, adu-ti aminte.
Ca pot ierta orice pacat.
Dar totul va ramane-n minte,
Nimic din rau nu poate fi uitat.

O sticla dac-o spargi si o lipesti,
Ciobul din ea il vei vedea mereu.
La fel si inima de-o nimicesti,
Va sangera de raul tau.

Sufletul. Da. Sufletul de l-ai ranit,
Nicicand nu-l vei mai vindeca.
Oricat de mult el te-a iubit,
Va suferi…nu va uita.

Nu-mi cere mie acum sa uit.
Adu-ti aminte c-ai gresit.
Ciobul ma taie, nodu-l simt.
Sufletu-i rece, l-ai ranit.

Lvia BATAIOSU

,..........................................................................

= LASA-MA SA VIN LA TINE =autor Daniel Dumitru Darie

De eşti singură, iubito,
lasă-mă să vin la tine
Pe la miezul nopţii, poate,
şi-ai să vezi că totu-i bine,
Vom pluti spre orizonturi,
cu al gândurilor zbor,
Făuri-vom din trecuturi
drum spre timpul viitor.

Adevărul lumii totuşi
pune un accent ciudat
Pe-o altă realitate,
pe tot ce s-a întâmplat
Voi veni în vis la tine,
voi veni când n-ai să ştii,
Să nu dormi în astă noapte
ca să poţi din nou să

....................................................

=FOCUL SACRU= Autor D.D.Darie

Mă opresc mereu în faptul serii
Şi-amintiri, deodată-mi dau năvală,
Când ucid un pas al primăverii,
Nimeni nu îmi cere socoteală.
Caut veşnic un miracol sfânt,
Vreau să înţeleg ce mă îndeamnă
Să adun cuvânt lângă cuvânt,
Ca să uit că vine-a vieţii toamnă.

Norii negri vor din cer să cadă,
Amintiri îmi dau, mereu, bineţe,
Paşii mei sunt urme prin zăpadă
Şi înving un gând din tinereţe.
Eu, nebun, rămân doar eu, mereu,
Un copil cu inima senină...
Pot iubi şi eu, un derbedeu,
Ca o lacrimă de suflet plină.

Am uitat ce-nseamnă nebunia,
Gândul meu e fapt şi răbufnire,
Îmi dă iar târcoale sărăcia,
Dar mă-nalţ plângând cu-a ta iubire.
Până-acum trăiam doar în desfrâu,
Viaţa mea murea fără tăgadă,
Căutam izvoarelor pârâu
Şi striveam troiene de zăpadă.

Mă adun din şanţ, de prin noroaie,
Mă înec în lacrimi şi suspine,
Azi adun a ploilor şiroaie
Să rezist pe drumul pân’ la tine.
M-am robit mereu atâţia ani,
Mi-am purtat viaţă plin de teamă,
Am dormit sub pâlcuri de castani
Dar acum eşti visul cel de seamă.

Focul sacru arde iar în vânturi,
Azi dau foc la fapte şi regrete,
Şi mai scot din ultimele gânduri
Pasul răzvrătirilor secrete.
Glasul tău în iarnă mă trezeşte
Şi plutesc tăcut şi revanşard,
Te cuprind în braţe nebuneşte
Şi în focul Demonilor ard.
......................................................

=AMNEZIC PRIN DESTIN = D.D.Darie
Aproape nu mai ştiu nimic... Mi-e viaţa
Doar un imens deşert... Plutesc în gol,
Aştept mereu să vină dimineaţa...
Mă simt doar un actor jucând un rol.

Sunt poate dur, mereu neînţeles
Când lupt, şi lupt, şi nici un pact nu fac,
Nu fac alegeri, nu mai am de-ales,
Şi petec pun chiar unui fund de sac.

Cuvintele mi-s luate la-ntâmplare,
Puţini mă cred că viaţa-mi povestesc,
Spun doar ce simt şi spun doar ce mă doare,
Dar uneori mă tem să mai vorbesc.

Alerg spre moarte, unii asta-mi spun,
Când pun accentul grav şi răspicat,
Când aritmetic minusu-l adun
S-arăt că infinitu-i limitat.

Cu toate cele bune, ori mai rele,
Aş vrea să mă vedeţi ca om, real,
Sunt lângă voi, privesc şi eu spre stele,
Nu sus, nu-s jos, eu simt că vi-s egal.

Demonstrativ, din întrebari şi haos,
Conjug un verb la modul ireal,
Iar înţelesu-l las într-un adaos
Ce uneori e un cuvânt banal.

Mă mai întreb, în nopţi de insomnie,
Daca sunt eu acel care am fost,
Sau, dacă-ntr-un moment de amnezie
Mi-a fost schimbat normalul vieţii rost.

Din ruguri stinse şi din necuprins
Redau înaltul norilor de foc,
Şi pot să râd când parcă dinadins
Mizez pe viaţa mea şi am noroc.

Şi-mi caut drum în orişice trăire,
Prin întuneric, chiar şi prin noroi,
Remodelându-mi propria gândire
Privind şi înainte şi-napoi.

....................................................

= Ireversibilul absurd=autor D.D.Darie

Când multora le pare prea târziu,
Eu redeschid dosare din trecut,
Că am trecut pe cumpene şi ştiu
Cât de absurd e pasul absolut.

De câte ori am fost interogat,
Alte-ntrebări absurde mi s-au pus,
Şi m-am văzut deodată condamnat,
Spunându-se că-s, în sfârşit, supus...

Ferestrele speranţei le deschid,
Al clipei har îl regăsesc subit,
Sentinţe fără sens m-au pus la zid,
Doar cei tâmpiţi cu piatra au lovit.

Dar a venit şi timpul să vorbesc,
Pe faţă un verdict real să pun,
Pe cei făţarnici să îi prevestesc
Că eu şi din cenuşă mă adun.

Ceea ce-a fost începe a se şti,
Apare ca un tir încrucişat,
Spre creste pot acum, din nou, privi,
Şi pot schimba tot ce s-a întâmplat:

Judecătorii au uitat de legi,
Validă-i legea bunului lor plac,
Dau părţilor mereu pedepse-ntregi
Prin hotărâri ce cinste lor le fac.

Demisii de faţadă s-au tot dat
Ca totul să se creadă înţeles,
Cum însă nimeni nu s-a vrut plecat,
A fost mai clar că-s oameni de succes.

Rupând întregul, simplu şi banal,
Valuri beţive creierul supun,
Şi măturat mă vor de primul val,
Dar eu, la valul lor, mă ştiu imun.

Căci pietrele rămân când valul trece,
Iar ei sunt beţi de-atâta apă rece.
.....................................................

=Reali, cu lux de amănunte =

Te-aştept să vii la mine-n astă seară
Să vezi şi tu cum poţi pluti pe nori,
Să dăm contur acestei nopţi de vară
Ce nu vei vrea să se sfârşească-n zori.

Când cei mai mulţi se-adună pe acasă,
Eu fug de norii ce m-adăpostesc,
Dar tot mai cred că ai să-mi fii mireasă
Palate de cleştar să-ţi dăruiesc.

Şi plouă mult să ni se facă-n ciudă,
Sunt tot mai mulţi ce vor să fim văzuţi,
Şi stau pitiţi doar, doar o să audă
Cum au pierit cei doi necunoscuţi.

Dar noi ascunşi de aure stelare,
Suntem un început fără sfârşit,
Un val imens şi-un ţărmure de mare,
De neînvins şi chiar de neoprit.

Ne vom clădi o casă-n vârf de munte,
Acolo unde-i soare şi nu-s nori,
Iubindu-ne cu lux de amănunte,
Şi neştiuti, ca doi nemuritori
..............................................

= Răspunsul prin chemare =

Te-am simţit, chemându-mă, azi noapte,
Te vedeam aievea, nu în vis,
Îmi spuneai ce îţi doreşti... Prin şoapte
Îmi jurai că-n veci mi te-ai promis...

Şi veneai... În razele de lună
Îţi vedeam în ochi gândul senin
Şi dorinţa de a fi-mpreună
Să robim frumoşii ani ce vin...

Cu-n însemn al clipei viitoare
Ce, încet, se transformă-n trecut,
Mi-arătai că-n noaptea următoare
Vom păşi, în doi, spre absolut.

Cu un sens de ţel ce conturează
Harta lumii ce mi-o dai în dar,
Mă chemai spunându-mi ca urmează
Viaţa să mă doară tot mai rar.

Şi-ai venit, chemându-mă la tine
Într-al nopţii vis cu ochi deschişi
Să-mi aduci aminte că ştiu bine
Câţi sau sinucis fiind ucişi.

Te-am simţit chemându-mă-n chemarea
Paşilor ce se tot vor perechi,
Şi ştiu azi răspunsul la-ntrebarea
Ce-o aud venind din timpuri vechi.

Sunt cu tine,-n tine, lângă tine
Şi mă porţi cu tine unde-ai fi,
Eşti aici şi eşti mereu cu mine,
Şi în miez de nopţi şi-n zori de zi.
.......................................................

= Fragment din "Sunt om, vreau să fiu liber" =

Pentru că, din motive independente de mine, voi lipsi pentru o perioada de cca 2 saptamani, va las sa cititi un fragment din cartea "Sunt om, vreau să fiu liber". Ma iertati daca mai apar unde si unde cratime, dar imi mai scapa si mie... Pe curand, dragii mei!

Adevărul şi realitatea
Adevărul este o relaţie de concordanţă între cunoştinţe şi realitatea obiectivă; o reflectare fidelă a acesteia în gândire, conştiinţa omului; ceea ce corespunde realităţii, ceea ce există sau s-a întâmplat în realitate.
Adevărul obiectiv cuprinde conţinutul obiectiv al reprezentărilor omului, care corespunde realităţii, lumii obiective, independent de subiectul cunoscător, reflectare a realităţii existente, independent de conştinţa omului.
Adevăr relativ este reflectarea justă, însă aproximativă, limitată, a realităţii.
În polul opus, ca antonime : eroare, minciună, fals, falsitate, neadevăr.
Un lucru poate fi adevărat sau fals, urmărind sensul care se ataşează cuvintelor. De aceea cele mai mari adevăruri pot părea absurde când nu se priveşte decât forma şi când se ia alegoria ca realitate.
În esenţă, adevărul este ceea ce este, ce există, iar minciuna (neadevărul, falsul), reprezintă ceea ce este, dar nu aici, nu acum, privind situaţia în discuţie, şi ceea ce nu poate fi, nu poate exista, nicăieri, niciodată...
Ştiinţa gândirii corecte este Logica, ştiință a demonstrației, al cărei obiect este stabilirea condițiilor corectitudinii gândirii, a formelor și a legilor generale ale raționării corecte; ea operează cu două valori: 1 – Adevăr şi 0 – Fals, aplicându-i-se toţi operatorii logici, matematici.
Orice lucru există prin opusul lui, oponenţii fiind, în fapt, complementari, două aspecte ale aceluiaşi lucru!
Nu se poate vorbi despre adevăr, fără să se ia în considerare şi falsul. Nu se poate vorbi despre adevăr şi fals cu detaşare completă de ceea ce exprimă, amândouă, în fapt: realitatea, ceea ce există, ceea ce este şi irealul, ceea ce nu există şi nu poate fi!
Ceea ce este rupt din contextul său natural, îşi pierde semnificaţia originară, tinzând sau devenind, în esenţă un neadevăr!
Realitatea este definită ca fiind existența obiectivă; stare reală, lucru concret, care există în mod real, caracter real, lumea înconjurătoare, materia, existentă în afara conștiinței umane și independent de ea.
Testarea adevărului se face prin dovedirea existenţei realităţii la care se referă el, falsul dovedindu-se prin inexistenţa realităţii, sau altfel spus a unei irealităţi! Din această necesară testare a adevărului se iveşte acea capcană a respingerii marilor adevăruri care, par a se baza pe irealităţi, deoarece probabilitatea obiectivităţii în aprecierea stărilor reale este foarte mică, capcană definibilă prin antagonismul ideilor “Cercetează şi apoi crede”, respectiv “Crede şi nu cerceta”, idei care nu sunt, la orice om, prezente în egală măsură. Şi tocmai de aici mulţi aşa-zişi realişti cad în ideea a doua (1).
Posibil, şi probabil se referă la adevăruri „virtuale”, la credinţe, convingerea bazându-se pe adevărul demonstrat, pe existenţa reală, percepută.
Falsul este un concept, ceva virtual, ce nu există acum sau aici sau deloc nicăieri, niciodată...
Datorită faptului că omul nu poate percepe întreaga realitate, gândirea trebuie să lucreze cu "bucăţi" ale realităţii, cu imaginarul, cu posibilul, cu probabilul, cu ceea ce i-a fost indus, cu ceea ce a învăţat... cu ceea ce nu poate percepe, deşi există...
Gândirea umană, în fapt "tatonează" realitatea, la fel cum un orb tatonează terenul cu un baston, pentru a se orientă după sunetul emis, şi după forma reliefului percepută prin intermediul acelui baston. Gândirea umană nu poate opera fără o „bază de date”, aceasta fiind constituită de reprezentări - imaginile lucrurilor ce nu sunt percepute în mod direct, ceea ce este „înmagazinat” în memorie, informaţii la care trebuie să se raporteze, în permanenţă şi foarte rar din ceea ce “simte” cu altceva decât organele de simţ ale palpabilului.
Viaţa omului, experienţa sa, trecutul, prezentul şi viitorul, sunt, în esenţa lor, tot reprezentări, asemănătoare reveriei şi viselor din timpul somnului.
Spiritul este factorul ideal al existenței (opus materiei); element considerat ca factor de bază al universului, opus materiei, identificat cu divinitatea sau cu spiritul
Spiritul este un spectator al vieţii, a desfăşurării activităţii Universului într-un plan mental.
”Totul este Spirit, Universul este Mental. Ceea ce există, există pe un plan mental, la fel ca şi ceea ce nu există!
Unele lucruri le înţelegi, altele depăşesc puterea de înţelegere, iar altele pot şoca. Pătrunde înţelesul adevărului ca realitate existenţială !"

Atitudinea faţă de Adevăr
Atitudinea faţă de Adevăr exprimă, în esenţă, modul personal în care se face raportarea la Realitate.
Ce înseamnă acest lucru? Atitudinea, manifestată prin acceptări şi respingeri, prin implicare sau evitare, prin apropiere sau îndepărtare, prin permeabilitate sau impermeabilitate, prin transparenţă sau opacitate etc., ca procese energetice manifestate în plan psihic, vor influenţa relaţia cu mediul ambiental şi social, cât şi modul de percepţie a informaţiei senzoriale şi extrasenzoriale.
Este deosebit de important sa se poată manifesta în mod constant o atitudine relaxată şi deschisă faţă de tot ceea ce constituie informaţie, tot ceea ce poate fi perceput pe plan mental, stimuli de provenienţă senzorială sau extrasenzorială, căci tot ceea se manifestă în diferite planuri energetice ca şi cauze generatoare de efecte asupra fiinţei, tot ce poate fi perceput prin diverse metode şi mijloace pe plan mental, are o anumită semnificaţie, şi o anumită importanţă privind procesul adaptării la condiţiile de viaţă în care se desfăşoară existenţa.
Cel ce crede, sau este convins că el deţine adevărul, că el cunoaşte adevărul, că el nu greşeşte, că el gândeşte corect, că el are dreptate, că el nu se poate înşela etc, nu face altceva decât să se închidă în plan mental faţă de dinamica proceselor energetice ce stau la baza manifestării transformărilor permanente a ceea ce este perceput ca Realitate în planul uman existenţial. "Totul este Spirit, Universul este Mental", şi, dacă se pătrunde semnificaţia acestei afirmaţii, atunci se poate intui, probabil, şi faptul că Realitatea nu reprezintă ceva exterior fiinţei tale spirituale, ci ceva ce se "desfăşoară" într-un plan mental interior, adică în interiorul a ceea ce poate fi conceput ca fiind propria Fiinţă, propriul Suflet.
Realitatea fizică, materială, poate fi înţeleasă ca fiind iluzorie, ca fiind o manifestare imaginativă, datorită faptului că Realitatea este doar aparent desfăşurată într-un plan exterior fiinţei, însă acest fapt nu ajuta cu aproape nimic, ba chiar poate bulversa, dacă încă nu există capabilitatea de a percepe Realitatea în mod global, şi prin alte căi decât cele ale analizatorilor corpului fizic.
Astfel, devine, deosebit de importantă atitudinea manifestată faţă de ceea ce putem numi Adevăr, Realitate globală, faţă de ceea ce se poate cunoaşte doar pe căi extrasenzoriale, faţă de ceea ce se poate releva doar în mod "direct", nemijlocit prin organele de simţ corporale. Această percepţie se poate manifesta şi dezvolta doar în condiţiile în care se adoptă o atitudine deschisă, permeabilă, permisivă, faţă de tot ceea ce impresionează sufletul şi ratiunea, pe diferite şi multiple căi. O stare de receptivitate crescută, o atenţie distributivă, o permanentă curiozitate, un interes constant, o voinţă susţinută, menţinerea unei stări de relaxare şi confort fizic şi psihic, sunt factori care contribuie la manifestarea capacităţii de percepţie conştientă a domeniului extrasenzorial. Realitatea imperceptibilă în starea de conştienţă obişnuită, devine perceptibilă în stări modificate ale conştinţei, relevandu-se, astfel, Adevărul, ca Realitate Mentală, psihică, sau cum se doreşte să se denumească aceasta. Atitudinea este uşa sufletului şi raţiunii, putându-se lua decizia de a o deschide, cu puţin efort, sau să fie menţinută închisă, blocată, prin convingerile de nezdruncinat despre... un singur Adevar şi o singură Realitate...

Gândirea “Sferică”
Pentru a se putea înţelege ceea ce se poate numi "Gândire Sferică", neliniară, este necesară putinţa detaşării mentale de concepţia clasică, populară, privind relaţia liniară spaţiu-timp. Renunţând o clipă la ideea că există în spatele trecutul şi în faţă viitorul, “observatorul” se afă plasat în centrul unei sfere, cu tot ce a existat, şi tot ce va exista, în jur. Dedesubt este anul 1601, deasupra 1999, la stânga, 44 î.Ch., la dreapta 2012. Tot ce a fost vreodată, şi tot ce va fi vreodată, există chiar acum!
În structura de gândire liniară, mişcarea sau călătoria în timp, în mod conştient, deoarece există legătura, prinderea, de spaţiu, de materie, printr-un corp spaţial şi material. Singura mişcare posibilă este, aşadar, în spaţiu.
Spaţiul nu se "desfăşoară" în realitate instantaneu, doar pe măsură ce se înaintează în el - deşi se percepe doar o infimă porţiune din el, aceea care "înconjoară" şi este perceptibilă în limita conferită de organele de simţ; cu toate că el se află, în realitate, "gata desfăşurat", este imposibilă perceperea pe întreaga sa desfăşurare, care există, este insesizabilă.
Luând în discuţie timpul, organizat ca spaţiu temporal şi nu liniar, poate fi considerat ca fiind "gata desfăşurat", deşi percepţia are consistenţă doar ca "prezent" - o infimă porţiune din această desfăşurare – şi posibilitate de relaţionare către “trecut” şi “viitor”.
Cum arată traiectoria evenimentelor legate de spaţiul terestru. Dar privită la nivel global ?
Orice punct de pe suprafaţa Pământului a descris în spaţiu şi timp o traiectorie circulară, atât în jurul axei Pământului, cât şi în jurul Soarelui, dar şi în jurul centrului galaxiei ş.a.m.d... Raportat la memoria magnetică a Terrei, toate acţiunile, tot ce s-a mişcat vreodată în acest câmp, a lăsat impregnat un orizont sferic al evenimentelor.
Combinând cele două spaţii, rezultă că posibila modificare a spaţiului permite şi modificări în spaţiul temporal. Ce reprezintă asta la nivelul experienţei personale? Dar la nivelul Universului, şi al Timpului? Acestă sferă spaţio-temporală dă aceeşi libertate de mişcare corporală, mental, în spaţiul universal ca şi în timpul universal. Pentru o modificarea în spaţiu este necesară deplasarea în acel punct în care se face modificarea. Cât de mare, de extinsă, poate fi această mişcare dă dimensiunea sferei spaţiale. Pentru o modificare în timp, în mod similar, este necesară deplasarea în acel punct temporal. Mărimea, extensia, deplasării, fără intermediul corpului material, dă dimensiunea sferei temporale.
Unificarea celor două deplasări, în timp şi spaţiu, a corpului material, dă posibilitatea percepţiei dimensiunii sferei spaţio-temporale.
Universul se dezvoltă dincolo de el însuşi în ceva nou. Şi aici este cheia acestui paradox: Realitatea, aşa cum poate fi concepută, există iniţial pe două nivele, nivelul Creatorului, si nivelul Creaţiei.
La nivelul Creatorului, totul este cunoscut. La nivelul Creaţiei, totul este experimentat.
La nivelul Creatorului, totul este perfect. La nivelul Creaţiei, totul se perfectează, fiind distrus şi perfecţionat , din nou, într-un număr infinit al posibilitaţilor.
Aceasta sugerează complicitatea şi armonia ...universului spiritual.

(1)
“Crede si nu cerceta” este una din sintagmele aşa-zis creştine care nu se regăseşte în Biblie, în ciuda părerii marei mase de credincioşi.
Cereţi şi vi se va da; căutaţi şi veţi afla; bateţi şi vi se va deschide. Că oricine cere ia, cel care caută află, şi celui ce bate i se va deschide. (Matei 7, 7-8)
În schimb formula “crede şi nu cerceta” are cu totul alte origini, fiind atribuită filozofului grec Celsus, ce a trait în secolul al II-lea după Cristos, un opozant al religiei creştine. Filozofia sa a fost combătută ani mai târziu de teologul creştin Origen Adamantius în lucrarea “Contra Celsus”, mijloc prin care numeroase citate din opera lui Celsus s-au păs-trat, deoarece scrierile sale nu s-au păstrat. Celsus dorea să ridiculizeze modul în care oamenii simpli erau convertiţi la creştinism, fiindu-le băgată pe gât o religie nouă cum era creştinismul.
.....................................................................................

= Drumuri fara post-control =

Vin iubito către tine,
paşii-mi sunt deja pe drum,
Nu există bariere,
totu-i dat pentru acum,
Îmi dai dreptul de a trece
neoprit la post-control,
De-a fi omul, nu actorul
care a ieşit din rol.

Vin aşa precum zisesem,
vin când nici nu ştii că vin
Să te duc undeva-n munte
unde ceru-i doar senin,
Ca privirea-ţi să refacă
drumul către absolut,
Necesara ta schimbare,
dezrobită de trecut.

Vom fi noi întreaga lume,
vom trăi o noapte-n doi,
Fără să ne fie teamă,
fără să avem nevoi,
Şi când vei privi spre stele
vei putea să înţelegi
Că putem prin timp răzbate,
fără acte, fără legi.

Orişicum, restricţii sobre,
se vor vrea a-ncetini
Drumul meu venind spre tine
paşii tăi când vrei veni,
Dar ne ştim în pasul sorţii
fără a juca un rol,
Hai să ridicăm cortina,
chiar dacă decoru-i gol!

Vin iubito către tine,
nici de oră nu ţin cont,
M-a atras cândva mirajul,
ce-l ştiam ca orizont,
Sus, pe crestele ascunse,
numai noi, noi doi vom fi,
Nici contrale, nici blocaje
n-au să poată-a ne opri.
............................................................................

= Ordinul de seară =

Astă seară, îţi ordon, nu-i joacă,
Să mă faci să uit că-mbătrânesc,
S-arătăm la toţi că piatra seacă
Stinge focuri într-un mod firesc.

Astă seară, cand se înnoptează,
Îţi ordon să laşi ce-ai de făcut,
Ca să vezi că doar dacă eşti trează
Poţi uita că ai avut trecut.

Astă seară, pe la miez de noapte,
Îţi ordon să nu te mai opreşti
Poţi să strigi ceea ce-mi spui în şoapte,
Teama-ţi de urmările fireşti.

Îţi ordon să uiţi că mai există
Alte ganduri, alte treburi mari,
Chiar şi-atunci când crezi că eşti prea tristă,
În lumina nopţii să tresari.

Şi-ţi ordon: privirea înainte,
Şi-ai să vezi şi tu ce văd şi eu,
Să-nţelegi că şi fără cuvinte
Eu îţi spun ce spui şi tu mereu.

Iar apoi, când mă priveşti pe mine,
Ai să vezi în ochii-mi ceru-ntreg
Şi-ţi ordon, să-ţi iei ce-ţi aparţine
Când odgonul clipei îl dezleg.

Şi îţi mai ordon ca astă seară
Şi apoi când zorii vor veni,
Ce-ţi doreşti cuvintele să ceară,
Căci ceea ce ceri se va-mplini.

Iar când toate fi-vor repetare,
Să-nţelegi că ordinu-i firesc,
Şi, firesc, ca o continuare,
Am să dau decret că... te iubesc!
.....................................................................

=SI PLOUA IAR....versuri D.D.D ( cantec de anti-departare )

Şi plouă iar, iubita mea, şi plouă,
Şi viaţa parcă-şi cauta un drum,
Şi fulgerul se rupe parcă-n două,
Şi zările sunt învelite-n fum.

Te caut pe o margine de lume,
Şi norii negri încă te ascund,
Dar jur acum, pe tot ce am, pe nume,
Veni-voi la chemare să-ţi răspund.

Şi dacă diguri vor cădea sub ape,
O punte de lumină am să fac
Şi am să vin să fiu cât mai aproape,
Cu depărtarea nu pot să mă-mpac.

Când valurile încerca-vor trece
Pe dedesuptul porţilor fireşti,
Vei şti că voi veni când noaptea-i rece
Să poţi, în palma mea, să te-ncălzeşti.

Şi umbre trec, şi umbre or să treacă,
În fulgere mai bine se zăresc,
Nu te gândi că pot vreun rău să-ţi facă,
Reaminteşti doar că te iubesc.
........................................................................

=CANTEC DE ANTIDEPARTARE = D.D.D

Şi plouă iar, iubita mea, şi plouă,
Şi viaţa parcă-şi cauta un drum,
Şi fulgerul se rupe parcă-n două,
Şi zările sunt învelite-n fum.

Te caut pe o margine de lume,
Şi norii negri încă te ascund,
Dar jur acum, pe tot ce am, pe nume,
Veni-voi la chemare să-ţi răspund.

Şi dacă diguri vor cădea sub ape,
O punte de lumină am să fac
Şi am să vin să fiu cât mai aproape,
Cu depărtarea nu pot să mă-mpac.
.............................................................

= PASAPORT = autor- D.D.D

E cald pe continentele uscate
şi toată miza e un paşaport,
iar drumurile-s veşnic exilate,
cuprinse-ntre dosare şi raport.

Şi doar fotografii şi semne negre
sub datele de rost şi contrasemn
şi nimeni nu mai poate sta de veghe
la vama dintre şoaptă şi îndemn.

Acum tu ţii un paşaport în mînă
şi-aştepţi să pleci în cursa ce-o pleca
către o lume ce o simt hapsînă
şi-n care toate pot a se-ntîmpla.

Te vei răni pe flori de mărăcine,
şi semne ai să porţi pe fruntea ta,
cum toată frumuseţea-i în ruine
în timp vei şi începe a uita.

Prin gardul înconjurului de lagăr
o umbră-a amintirii-ai să rămîi
te va tăia ca pe un lemn, un joagăr,
tu, emigranta mea iubită-ntîi.

Şi vor rămîne datele la mine,
cu actele ce le-ai depus de mult

şi cum nu te mai pot acum reţine,
mă regăsesc în taină şi te-ascult.

Dar tot mă vor lovi direct în faţă
ca pe boxeoru-ngenunchiat în ring
şi-aproape cu întreaga mea viaţă
va trebui să plîng ca să înving.

Voi cere paşaport spre a te vede,
ascunsă pe la rude, dacă ai,
dar nu mă vei convinge să pot crede
că-mi poţi vorbi prin semne, fără grai.

Eu tot te voi iubi ca pe scînteia
ce-ţi încălzeşte încă noaptea ta,
şi-mi biciuieşte-n noapea mea ideea
şi gîndul meu, că nu te pot uita.

Şi-n vizita pe care ţi-o voi face
te voi găsi în tainicul fiord
în care te-ai ascuns pentru a zace
iubito, emigranta mea spre nord!

Dar umbra mea rămasă-aici, în vamă
va vrea să ştie locu-n care stai
şi-am să încerc să caut fără teamă,
să te găsesc strivită de alai.

Şi nu ştiu de atunci voi recunoaşte
pe cea care ai fost aici, prin tot
şi dacă ai dorinţa de-a renaşte,
şi dacă eu să te iubesc mai pot.

Din umbra aurorei boreale
un gînd de vei putea să îl mai scrii
vei plînge drumul urmelor pe cale
dar n-ai să poţi nicicînd să mai revii.

Te vor cuprinde, nu mai ştiu, de toate
şi fiinţa mea-i o umbră şi ocol,
de cîndva ai să poţi zbura, socoate,
cum ai plecat, călătorind spre pol.

Regretul ai să-l simţi cu-ntreaga fiinţă,
ascunsă-n gîndul trist împrăştiat,
doar paşaportu-ţi este o credinţă
iar sufletul, în taină, zbuciumat.

Eu ochii îi închid spre a te vede,
te strîng pentru etern în mîna mea,
dar datele din paşaportul verde,
mă tot grăbesc să spun că voi uita.

Pleca-vei peste cîteva minute
cu-această cursă care va pleca.
iar vorbele ce le rostesc sînt mute
căci, tainic, te-aş ruga a renunţa.

Dar, tu, nu poţi să spui două cuvinte,
rosteşti doar clipa ce ţi-o voi rosti
şi-n vorba ta e-un veşnic înainte
înduplecat mereu pe a nu şti.
21.06.85
............................................................................

=REVANSAR DA IMPLINIRE = autor -D.D.D

Aş vrea să ştiu de unde te-aş cunoaşte
Când mi-aş dori în ochi să te privesc,
Când dorul de speranţă-mi va renaşte
Şi-as vrea să ştiu că nu mai rătăcesc?

De unde, până unde să bat calea
Să nu se poată dusul preschimbat,
Ca-n mod firesc să piară-ndepărtarea,
Tu să-mi aduci aminte ce-am uitat..

Să-mi vii, să-mi fii, să uiţi că timpul trece
Şi să-mi rămâi, să nu mai vrei să pleci,
Să simt în casă cald... că vremea rece
A pus amprenta gheţii pe poteci...

În seara iernii ce de-acum începe,
Voi vrea să tac s-aud cum îmi vorbeşti,
Şi doar să simt fără să vreau pricepe
Că ochii tăi îmi spun că mă doreşti.

Să fie bine şi să-ţi fie bine
Privirii mele înger să poţi fi,
Iar luna nopţii ţie să se-nchine
Să pună piedici zorilor de zi.

Să fim un singur gând, fără de vină,
Revanşă şi îndemn fără hotar,
Al nopţii prag ce ţie ţi se-nchină,
Al vieţii zbor ce tu mi-l dai în dar.
16.09.10
...............................................................

Paradoxalul sens
autor-D.D.D

Paradoxal, când alţii vor să moară,
Obişnuiţi c-un trai de zi cu zi,
Eu regăsesc, acum, a doua oară,
Puterea şi dorinţa de-a trăi.

În clandestinul nopţii care trece,
Bat pragul absolutului comun,
Şi, fără să mă-mbăt cu apă rece,
Din vânturile vieţii mă adun.

Iar dacă toate merg spre totdeauna,
Între un plus şi-un minus infinit,
Zorii de zi au împletit cununa
Speranţei de înalt nebiruit.

Când încă toţi se miră că se poate
Să redevin mereu adolescent,
Eu regăsesc, acum, un drum în toate
Şi dau alt sens realului prezent.

În labirintul zilelor de mâine
Aduc şi întristarea din trecut,
Pun preţ egal între un colţ de pâine
Şi-acest elan spre ţel necunoscut.

Iar dacă somnul nopţii mi se duce
În umbra remanentă din priviri,
Îmi port cu grijă, singur, a mea cruce,
Spre orizontul ultimei zidiri.

Paradoxal, cu sens de legământ,
Eu las amprenta mea unui cuvânt.
..............................................................

= Potire de foc = autor D.D.D

zvorul nopţii se retrage-n munte,
Cu pas de iarnă, crud şi nepătat,
O nouă zi ne este iarăşi punte,
Rebotezând al lumii vechi păcat.

Şi peste focuri ce se ard în stele,
La noi se văd doar stelele ce cad
Să le-adunăm, rătăcitori ca ele
Şi să clădim firavul vieţii vad.

Să trecem peste zilele de vară,
Să ne privim în focuri ce troznesc
Şi să rescriem noi, a câta oară,
Povestea celor doi ce se iubesc.
............................................................

= Firesc e iar... =autor D.D.D

Când pasul nopţii trece către zi,
Hotarul şoaptei este omenesc,
Îmi este iarăşi dor de a iubi,
Şi lumii dau de ştire că iubesc.

Tristeţea, în mod tainic, e un gând
Pe care îl trăim în mod firesc.
La târgul vechiturilor o vând,
Azi nu mai ştiu decât că te iubesc.

Dezastrul lumii are gust meschin,
În viaţa-n care totu-i nebunesc,
De toate uit când ţie mă închin
Şi-mi e destul că pot să te iubesc.

Iluzia e dusă spre real.
În mod ciudat şi asta e firesc,
Dar încă îmi e dor de ideal
Şi ideal îmi eşti şi te iubesc.

Mereu realul pare rău fatal
Mereu firescul pare nefiresc
Dar dacă valul se opreşte-n mal,
Fără tăgadă ştiu că te iubesc.
...........................................................

= Recursul viitor =autor D.D.D

Pe unde drumurile mele duc,
În zilele şi nopţile pustii,
Învăţ să ştiu pe unde o apuc
Să nu mă rătăcesc când ai să vii...

Şi bat la porţi ce nu se mai deschid
Şi se tot vor s-arate drum pustiu,
Dar nu mă tem, nici ochii nu-i închid,
Te văd aşa cum ce urmează ştiu!

Dar tot mai stau, chiar dacă-mi amintesc
Că vii deja dorindu-ţi să îmi fii,
Că îţi doreşti firescul cel firesc
Din miezul nopţii până-n zori târzii.

Şi rostuind un gând adolescent
Îmi place să îţi văd grăbitul pas
Ce schimbă viitorul în prezent
Pentru întregul timp cât ne-a rămas.

În aşteptarea ta mă simt copil,
Dar şi trăiesc real tot ce-i real,
Sunt doar un nesupus ce-ţi e docil
Redându-ţi rostul tău primordial.
20.10.10
.........................................................

= Temători, spre împlinire = autor-D.D.D

Spre adevărul zilei care vine,
Cu pas mărunt, cu rost deja ştiut,
Te văd mergând pe drumuri, înspre mine,
Uitând şi de prezent şi de trecut.

Îţi recunosc că nu îmi este teamă,
Decât de vântul rece şi tăios,
Şi că de-atâta frig nu bag de seamă
Că vine iarna şi va fi frumos...

Îmi tot şopteşti un gând, la ceas de seară,
În fapte să-i dăm sens, c-aşa ni-i dat,
Ca noaptea, până-n zori, când dă să moară,
Să-te-mplineşti aşa cum ai visat.

Să vrei să uiţi de tot ce îţi e teamă,
De vântul rece, crud, necruţător,
Ce urlă când speranţa ta mă cheamă
Punându-ne-mpotriva tuturor.

Şi-ai să-mi arăţi trăirea-ţi în privire,
Lăsând să ştiu că tot mai mult mă vrei,
Şi vei fi drum spre marea-mi împlinire,
Şi lacrimă păstrată-n ochii mei!
23.10.10
................................................................

= Drumuri fără post control = autor D.D.D

Vin iubito către tine, paşii-mi sunt deja pe drum,
Nu există bariere, totu-i dat pentru acum,
Îmi dai dreptul de a trece neoprit la post-control,
De-a fi omul, nu actorul care a ieşit din rol.

Vin aşa precum zisesem, vin când nici nu ştii că vin
Să te duc undeva-n munte unde ceru-i doar senin,
Ca privirea-ţi să refacă drumul către absolut,
Necesara ta schimbare, dezrobită de trecut.

Vom fi noi întreaga lume, vom trăi o noapte-n doi,
Fără să ne fie teamă, fără să avem nevoi,
Şi când vei privi spre stele vei putea să înţelegi
Că putem prin timp răzbate, fără acte, fără legi.

Orişicum, restricţii sobre, se vor vrea a-ncetini
Drumul meu venind spre tine paşii tăi când vrei veni,
Dar ne ştim în pasul sorţii fără a juca un rol,
Hai să ridicăm cortina, chiar dacă decoru-i gol!

Vin iubito către tine, nici de oră nu ţin cont,
M-a atras cândva mirajul, ce-l ştiam ca orizont,
Sus, pe crestele ascunse, numai noi, noi doi vom fi,
Nici contrale, nici blocaje n-au să poată-a ne opri.
10.07.2010
.................................................................................

= Reînflorire =
autor D.D.D

Îţi simt un gând spre mine, la ceas târziu de seară,
Îmi spui dintr-o suflare ce ştii deja că ştiu,
Rupând a lumii lanţuri, mi-arăţi că-i primăvară
În sufletu-ţi în zbucium ce nu se vrea pustiu.

Eu te-aş fura-ntr-o noapte, să fug în munţi cu tine,
În munte să ne pierdem şi numai noi să fim,
Să simţi că îţi e bine, să vrei să-mi fie bine,
Şi până-n zorii zilei, mereu să ne dorim!

Să fim noi doi şi noaptea şi cerul plin de stele
Să mă tot chemi în tine, şi-aşa să mă tot ştiu,
Ascunşi de toată lumea, de gândurile-i rele,
Să adormim când zorii ne-or spune că-i târziu!

Sub ploia de lumină a zilei viitoare
Să-mi cauţi în privire ce mult te-aş tot voi,
Să uiţi de griji, de teamă, de tot ce te mai doare,
Dorinţa unei clipe s-o vrei a te-mplini!

Mai sunt câteva zile, şi-n plus câteva clipe,
Când fără să-ţi mai pese mă vei dori a-mi fi,
Redându-mă doar ţie să laşi să se-nfiripe
Speranţa că-n iubire poţi iarăşi înflori.
03.11.10
.............................................................

= Ecoul trecerii-n tăcere =
autor D.D.D

La moartea maestrului Adrian Păunescu

Ţi-am auzit, în zori de zi, tăcerea,
Şi-am alergat cumva să o ating,
Să-ajung la tine îmi adun puterea
Acum, când timpuri tâmplele îmi ning.

Cuvintele s-au stins şi nu au urmă,
Te-am tot strigat... răspunsul încă-i mut,
Resimt că vocea stinsă mi se curmă...
Am auzit doar gându-mi ce-a gemut?

Tic-tac... tăcerea-mi bate în timpane
Şi va veni un nou final de zi...
Iar orele sunt triste şi orfane
Şi parcă-au început a se-nmulţi!

Rămân, fără să vreau în aşteptare,
Şi-n pulsul meu te simt ca pe-un ecou
Şi caut prin cuvinte solitare
Cum s-ar putea să mi te naşti din nou.

Încerc s-ascund durerea goliciunii
De nesperanţa care m-a lovit,
Turnându-te-n tiparul rugăciunii
Să fii ecou de timp nedefinit!
*******************************************
Ţi-am auzit, în zori de zi tăcerea,
Ce n-ai putut, maestre s-o invingi,
Tu mergi la Dumnezeu... să-ţi dea puterea
Durerea României s-o învingi!
05.11.10
.................................................................

În gândul meu se naşte o dorinţă,
Chiar dacă unii-i spun un ideal,
Să readucem, cât e cu putinţă
Această ţară pe un drum normal.

Trăim un timp nebun, fără amprentă,
Trăim inert cu sens fără de sens,
Trăim o calmitate aparentă
Fără-nţelegeri, fără de consens.

Iluzii şi absurdul se consumă
Şi toţi aşteaptă gongul de final,
Aproape toţi văd viaţa ca pe-o glumă,
Aproape toţi se lasă duşi de val.

În farmacii se vând medicamente
Cu un prospect confuz şi prost tradus
Ce, vindecând doar boli adiacente,
Lasă un diagnostic presupus.

Şi mor săracii plini de demnitate,
Şi mor acei ce cred în omul demn,
De plâns se plâng doar cei ce au de toate,
Şi jură strâmb crezând că e solemn.

Biserici sunt din din ce în ce mai multe,
Slujbaşii lor cerşesc într-una bani,
Şi nu aud, dar nici nu vor s-asculte
Durerea umiliţilor ţărani.

Se-nvaţă-n şcoli istorii pitrocite
Fluidizate-n mod conceptual,
Rescrise în cuvinte ticluite
Cu copyright marcant comercial.

Şi-ntreaga ţară-i scoasă la vânzare,
Cu preţul stabilit după obraz,
Justificat ca încă o eroare
Ce s-ar fi vrut ieşirea din necaz.

Eu simt durerea iernii ce-i aproape,
Şi-a casei ce nu are-acoperiş,
Şi-a celor ce mai vor cumva să scape
Să nu-şi mai ducă viaţa pe furiş.

Nu-mi pierd speranţa, nici acea dorinţă
Ce-n vis o-ngân şi-aievea o rostesc
Pentru că ştiu că încă-i cu putinţă
Să se renască neamul românesc.
07.11.10
..........................................................

Scrisoare către absurzi

Voi soldaţi ai desfrânării
plini de ifose tembele
Vă gânditi că peste noapte
îmi puteţi pune zăbrele,
Ori, cu nu ştiu ce putere,
chiar puteţi să mă opriţi
Să v-arăt la toată lumea
ca modele de smintiţi?

Matematic ştiti de toate
dar vă-ncurcă unitatea
Că adeseori n-ascultă
de ce vrea 'umanitatea',
Adunând unu cu unu,
imediat răspundeţi 'doi',
Dar, habotnici şi eclectici,
voi uitaţi cuvântul 'noi'.

Partajaţi sume enorme,
partajaţi chiar săracia,
Pentru-n biet capăt de aţă
insuflaţi neomenia,
Dar iubirea e o stare,
nu-i o pată de noroi,
Nu se lasă împărţită
nici la zece, nici la doi.

Totul se extrapolează,
zero are o valoare

Pentru voi la înmulţire,
pentru alţii din chemare,
Sunteti nişte bieţi contabili
şi vi-i drag semnul egal,
Eu, trăind, v-arăt obrazul,
şi-l contest ca ireal.

Plus valoarea dă profituri,
bun ce, ştiti şi voi, dispare,
Viaţa nu se cumulează,
nu-i un credit tip 'scontare',
Timpul îi dă sens multiplu,
când cu minus când cu plus,
Doar bilanţul de pe urmă
spune tot ce e de spus.

Multe-am învăţat în viaţa
dar nu-mi intră-n cap tăcerea,
Pumnii voştri n-au valoare,
nu mă sperie durerea,
Las cuvântul să-şi arate
invincibilul său rol,
De cuvinte vă e frica
şi aşa vă daţi de gol.
29.11.10
....................................................................................

..............................................................

Mai dă-mi odată mâna, şi ţi-o pune
Pe sufletul ce nu se vrea ucis,
M-afund ca într-o mină de cărbune,
Şi-n urma mea o uşă s-a închis.

De-atâta mers, de-a buşilea, prin viaţă,
Genunchii nu mi-i simt şi mă tot dor,
Simt moartea că de mine se agaţă
Deşi nu-i încă vremea mea să mor.

Se tot intamplă să privesc spre soare
Dar mi se pun în faţă nori de fum,
Răspunsul, brusc, devine întrebare
Prea simplă poate: Oare când şi cum?...

Adorm şi eu mereu spre dimineaţă,
Adorm să pot să spun că am dormit,
Şi tot astept o zi... o zi mareaţă
Când ai să-mi spui că totuşi m-am trezit!

Ia-mi sufletul în palme, încă-odată,
Să pot o clipă ochii să-ţi privesc,
Să-nvaţ să cred că viaţa-i minuată
Şi doar s-adorm şi nu să rătăcesc.

Şi fii la fel cum îmi apari în vise,
Dezleagă tot ceea ce mi-e legat,
Când îmi arăţi in somn că mi-s promise
Acele culmi pe care am umblat.

Cu mâna ta, etern ocrotitoare,
Pe rana sangerândă fă un semn,
Şi dă-i cu totul, altă-nfaţişare,
Să pot să uit al al zbaterii consemn.

Şi fii la fel, un bulgăr de lumină
Prin care să zburăm spre infinit,
Acolo unde legea e divină
Şi unde viaţa n-are un sfârşit.

Aici am fost furat de cei ce fură
Dar ei m-au prins când eu era să-i prind,
Şi-a trebuit să-nvăţ că n-au măsură
Când vor ce n-au, ne vor pe toţi murind.

Şi dă-mi iar mâna ca să faci dreptate,
Acolo-n cer, dar şi aici, acum,
Ca să se ştie că, în libertate,
Acel ce vrea nu se opreşte-n drum.

Suntem puternici, suntem mal de piatră
Ce nu se pierde-n spuma unui val
Şi foc aprindem într-a vieţii vatră
Definitoriu scop primordial.

De aş putea, aş vrea să dau crezare
Celor ce-au pus pe suflete pariu,
Dar cum nu sunt un hoţ la drumul mare,
Când sufletu-mi vorbeşte ţie-ţi scriu.
02.01.11

Nu-mi este greu să spun că-mi eşti icoană,
Ca o Marie peste timp venind,
Mereu în frământari, dar diafană
De suferinţa vieţii suferind!

De dincolo de viaţă ori de moarte
Acelaşi lucru încă ţi-l mai spun,
Că ai venit aici de-aşa departe,
Să readuci speranţa din surghiun!

Când ploile mă bat presimt furtună,
Şi dacă-i vânt m-aştept la timp frumos,
Chiar dacă norii negri se adună,
Ridică-te, nu-i locul tău pe jos!

Oricare gând în şoapte îţi răzbate
În pumnul meu, căuş, am să te prind
Şi-am să-ţi arăt ce vorbe-adevărate
Ţi-am spus mai totdeauna, negândind!

Şi ţie mă închin la ceas de seară
Când rugăciunea-mi fac spre Dumnezeu,
Tu sufletul mi-l ia că stă să moară,
Dacă te ştiu plângând în locul meu.

Eu orişicand mai pot să-ndur de toate,
Eu pot să fiu de toate vinovat,
Dar nu te vreau să ispăşeşti păcate,
Tu eşti fecioara mea cu gând curat.

Nu-mi este greu să spun că-mi eşti icoană,
Şi nume-ţi dau din tot ce e mai sfânt,
Eşti semn al vieţii fără de prihană
Şi ultimul meu gând de pe Pământ.
03.01.11

Ştii, iubito, vântul...

Ştii, iubito, se porneşte vântul,
Vine frigul dinspre răsărit,
Şi-mi împrăştie cumva cuvântul
Să nu ştii că eu l-am şi rostit!

Şi arata cât de goală-i clipa
Când se ştie-a fi fără-nţeles,
Cu hotarul zămislit de pripa
Ce se vrea a fi un drum ales.

De departe, parcă de departe
Se aude clopotul plângând,
Că, prin viscol, lumea se împarte
Deşi toţi sunt muritori de rând.

Ştii, iubito, peste munţi, cuvântul
A-ncercat să treacă şi-a-ngheţat,
Astă seară, s-a pornit şi vântul,
Oiştea lumii iar s-a retezat!

Încotro se merge, nu se ştie,
Poate-o stâncă drumu-i va opri,
Sau, aşa cum datu-i dat să fie,
Cei ce vină n-au, nu vor muri.
Încă o minune poate face
Să se ştie că, întâmplător,
Cei mai mari războinici cad la pace
Când îşi văd copii care mor!

Ştii, iubito, este rece vântul,
Am mai pus încă un lemn pe foc...
A bătut la uşa ta cuvântul
Stă înfipt pe margine, în toc!

M-am uitat aseară pe fereastră,
Se-auzeau scandaluri prin vecini,
Unii chiar vorbeau de soarta noastră
Chiar bârfeau, numindu-ne meschini...

Viscolul va trece... mâine seară
Adormi-va noaptea în nămeţi...
Liniştea îţi va părea bizară,
Dar să nu adormi, că poţi să-ngheţi!

Eu ştiam că o sa vină vântul,
Şi ştiam că-n lume va fi frig,
Mă-ntrebai de ce rostesc cuvântul...
Astăzi îl auzi... m-auzi cum strig?

L-am rostit, demult, în altă viaţă,
Tu aşteaptă-l mâine dimeneaţă!
04.01.11

..................................................................................

DOAMNA FFOLCLORULUI ROMANESC ,PROF.EMILIA COMIEL , A PLECAT DIN LUMEA CU DOR IN CEA FARA DE DOR !!!

2010-04-23T13:28:00.000-07:00

Vestea trecerii in nefiinta , la varsta de 97 ani , a marei doamne a cercetarii ,pastrarii si valorificarii a tot ceea ce inseamna FOLCLOR , prof. Emilia Comisel , mi-a intristat sufletul.Astazi ,18 aprilie 2010 s-a ,,gandit,, a plece din lumea cu dor in cea fara de dor ....... Am cunoscuto ,pe aceasta minunata doamna ,la Tg Jiu ,fiind presedinta Comisiei care evalua prestanta concurentilor pe scena Festivalului Maria Lataretu.Imi amintesc ,ca si acum , concurenta fiind la acel festival , ca i-am atras atentia cu balada lui Radu Anghel din Greci . Nu stiam ca domnia sa facuse cercetare si scria despre aceasta valoroasa balada . Dupa evolutia mea in concurs , doamna prof. Emilia Comisel , m-a prins de mana ,si fara sa spuna vre-un cuvant, m-a dus in camera de hotel unde era cazata si.....s-a indreptat catre masa unde erau foarte multe dosare si coli de scris...A luat un dosar , l-a deschis la prima pagina si a zis :
-Vezi ce scrie aici ???
-Da, i-am raspuns - BALADA LUI RADU ANGHEL DIN GRECI -.!
-Da , fetito , asa scrie Balada lui Anghel din Greci ! M-ai surprins ca ai avut curajul sa interpretezi aceasta balada grea ca si structura melodica ... Tu ai adus o varianta a acestei Balade pe care nu o cunosteam ...tu m-ai ajutat ,fara sa vrei , sa-mi completez cercetarea legata de aceasta minunata balada !
Am fost fericita de aceasta intamplare , de faptul ca doamna prof. Emilia Comisel m-a apreciat pozitiv ,ca participarea mea la acel Festival mi-a adus ca recompensa cel mai valoros premiu al Juriului ....
Am de la doamna prof. Emilia Comisel un autograf in care spunea :
- ,, Sper ca aceasta tanara sa ne faca cinste prin contributia ei la imbogatirea tezaurului folcloric romanesc !,,
Regret profund trecerea in nefiinta a doamnei prof. Emilia Comisel !
Dumnezeu sa ii ierte toate pacatele !!!!!!!!!
Ofelia-Florica HARANGUS

18- APRILIE-2010-
.................................................................................

= COMENTARII=

Răspunsul lui IUGA NICOLAE în Aprilie 18, 2010 pe 9:46pm
Ştergere Aceasta mare Doamna a binemeritat de la Domnul sa traiasca o varsta atat de frumoasa. Domnia sa nu a facut degeaba umbra pamantului si a primit aprecieri ale competentei si fabuloasei sale activitati desfasurate ani multi spre binele si acuratetea folclorului romanesc si a traditiilor romanesti.
Dumnezeu sa ii aseze sufletul in corturile dreptilor, unde nu este durere nici suspinare ci viata fara de sfarsit. Amin !
Cu o reverentioasa plecaciune in fata memoriei sale, Nicolae Iuga, Brad.

► Răspunde la Aceasta

Legătură Răspunsul lui Delia Staniloiu în Aprilie 18, 2010 pe 10:51pm
Ştergere Sint trista de disparitia acestei distinse si valoroase doamne care a insemnat atit de mult pentru lumea muzicii roamnesti, sint bucuroasa pentru tine Ofelia ca ai avut norocul sa te intersectezi cu un astfel de om. Dumnezeu sa o odihneasca.A avut o viata lunga si a fost un dar de la duimnezeu pentru oameni.

► Răspunde la Aceasta

Legătură Răspunsul lui Maia Martin în Aprilie 19, 2010 pe 2:49pm
Trimitere mesaj
Ştergere Dumnezeu s-o odihneasca! Am citit vrajita intamplarea povestita de tine. O frumoasa aducere aminte! Multumesc, Ofelia!

► RăSPUNDE LA ACEASTA :

Legătură Răspunsul lui getty voinea în Aprilie 19, 2010 pe 10:08pm
Ştergere Dumnezeu sa-i odihneasca sufletul caci si-a implinit menirea pe pamint!multumim Ofelia ca ne-ai impartasit aceasta minunata aducere aminte !

► .............................................................

DELIA DENISE GODJA - o micuta artista ce uimeste auditoriul !!! =1=

2010-04-23T13:20:00.000-07:00

Hallo! ........ va salut si va transmit mii de pupici tocmai din AustriaSunt Delia Denise si m-am nascut la 28 iulie 1997 la Graz, de ziua mamei mele, asa ca sa-i fac o mare bucurie. Parintii mei sunt din România, din frumosul Maramures si au venit in 1991 in Austria. Am doi frati mai mari, Liviu si Radu. Eu sunt "pitica" casei, însa nu ma las de loc. Sunt in clasa a VI-a la scoala de muzica din orasul in care locuiesc, Wiener Neustadt, lânga Viena. La scoala cânt in limba germana, dar acasa imi place sa fredonez multe melodii in limba româna. Le multumesc parintilor ca s-au ocupat de mine sa invat aceasta limba melodioasa. Anul trecut a aparut primul meu album "Nu-i nici un secret". Sunt niste melodii extraordinare, sper sa le ascultati cu placere. Imi place foarte mult muzica clasica, de aceea cânt in corul de la Volksoper din Viena, pâna acum aparând in "Carmen", "Tosca" si "Gräfin Mariza" .Trebuie sa stiti, ca îmi place si muzica populara romaneasca si chiar stiu multe melodii din Maramures si nu numai. Le-am cântat in Romania, Austria si Germania la mai multe Festivitati. In clasele I -IV, am învatat sa cânt la Blockflöte, flaut si chitara, iar acum studiez la pian. Pe langa muzica îmi place sa pictez, sa merg la schi, patinaj si la înot.
Daca vrei sa corespondezi cu mine, adresa mea de pe messenger este: delia.denise
Poti sa-mi scrii si scrisori daca vrei, la adresa:

Godja Delia-Denise, c/o UNIREA, Pottendorferstrasse 268, 2700 Wiener Neustadt.

.....................................................................

Date personale:

Nume si prenume: Godja Delia Denise

Adresa :Pottendorfer Straße 268, 2700 Wiener Neustadt, Austria

Cetatenie : Austriaca, din 1999

Data nasterii: 28/07/1997 in Graz, Austria

Contact: messenger : delia.denise

Educatie : Scoala generala de muzica, clasele I-IV din Wiener Neustadt, Austria

instrumente: Blockflöte, chitara si flaut

in prezent (2008) eleva in clasa a VI-a la scoala de muzica, clasele V – VIII

instrument: pian

membra a corului de copiii de la Opera “Volksoper” din Viena

sub indrumarea domnului prof. Lucio Gollino si doamnei Heidemaria Gruber (canto)

Competenta: Am cantat (in limba germana) in diverse spectacole organizate de scoala.

Inca de la 9 ani am cantat in diverse spectacole si Festivaluri de muzica populara romanesca,

fiind indrumata si educata de tatal meu:

Ziua Europei sarbatorita la Viena (2006, 2007 si 2008)

- Festivalul International de la Nürnberg (2007)

- Festival interjudetean pentru solisti vocali si instrumentisti (2007)

"Floare mandra de pe Iza", Editia a XXIX-a de la Sieu, unde am

primit premiul special al juriului.

"Invartita Valenarilor" (2007), Valeni de Maramures

- "Cantec, joc si voie buna pe Valea Ronisoarei" (2007), Rona de Jos

- Wasserwelfest in Viena 2008

- Festivalul de la Nürnberg (2008)

- Zilele orasului Ramnicu Valcea (2008)

Imi place si muzica usoara romaneasca, cantand in diverse spectacole organizate in Austria.

In septembrie 2008, odata cu zilele Festivalului “Cerbul de Aur” a avut loc lansarea primului meu Album “Nu-i nici un secret” (compozitor Alexandru Filip),mixaj voce si remasterare George Dancu si Vasile Rus-Arad, producator “Libris” din Brasov.

Iubesc nespus muzica clasica si cant in corul de copiii din “Volksoper” Viena in mai multe Spectacole: “Carmen”, Tosca, Gräfin Mariza”.

De asemenea am cantat in cateva spectacole impreuna cu mari artisti de Opera din Viena (“Oper Company”) sub indrumarea prof. dr. Theodore Coresi. Ultimul meu rol fiind “Cherubino”.

Am avut mai multe inregistrari la radio si televiziune, pot aminti: Radio Romania International, Radio Romania Cluj, Radio Romania Tg. Mures, MTV Ungaria, Radio Romania Sighet, Radio Dor de Tara, ORF Austria, WNTV Wiener Neustadt Austria, TVRI, ProTVInternational, Favorit TV, DDB Bucuresti, VTV Ram. Valcea, TVS Brasov si altele. Au aparut mai multe articole despre mine in presa austriaca, germana si romaneasca.

Hobby Muzica, dansul, pictura, inotul, plimbarile cu bicicleta, compania prietenilor

Recomandari Nu este uşor să te exprimi privind calităţile unui copil, pentru că în cele mai multe cazuri este vorba de speranţe si nu de certitudini. În cazul de faţă, avem de- a face cu mai mult decât o speranţă.

Deşi foarte tânără , Delia-Denise GODJA este la cei unsprezece ani ai ei deja o certitudine. A fost binecuvântată de două ori, o data cu o voce deosebită, profundă, surprinzător de matură şi a doua oară cu doi părinţi minunaţi care îi înteleg, aprobă, şi susţin chemarea. Cu asemenea bagaj, poate pleca pe drumul carierei ei liniştită, căci cu muncă şi perseverenţă, succesul nu va întârzia.

Acest CD este primul pas şi suntem siguri că reprezintă începutul unui drum care se anunţă de excepţie.

Îi dorim noroc....

Prof. Dr. Theodore CORESI

Artist Liric-VIENA

Indiscutabil că Delia Godja îşi depăşeşte generaţia prin har şi talent. Muzica ei se ridică deasupra aşteptărilor şi bucuriei. E modul ei de a ne face mai fericiţi şi mai buni.

Fiecare notă e o trăire, fiecare respiraţie e o părticică din mesajul tinerei interprete, de a dărui prin vocea ei minunată, libertatea talentului. Doar cine a ascultat îngerii poate desluşi perfecţiunea.

Dr. Ioan Astalus, scriitor

Corul de copiii de la Opera din Viena s-a infiintat in toamna anului 2004 sub indrumarea doamnei Mag. Brigitte Lehr. Din acest cor fac parte 70 de copiii.

Delia Godja a fost selectionata dintr-un grup numeros de copiii, in iunie 2007. Ea s-a evidentiat prin vocea ei puternica si foarte clara pentru varsta ei.

De atunci este pregatita de doamna Heidemaria Gruber (canto) si domnul Mag. Lucio Gollino in cadrul corului de copiii de la “Volksoper” din Viena.

In martie 2008 va debuta in Opera Carmen, in cadrul corului de copiii

Mag. Brigitte Lehr

Conducatoarea corului de copiii de la Volksoper Viena

Cateva fotografii - Delia Denise Godja

Debutul in muzica populara l-am avut in 2006, cu ocazia sarbatoririi “Zilei Nationale” a Romaniei in Austria
Debutul in 2006 la 9 ani, in Bad Vöslau

2008 , pregatita pentru muzica usoara dar si populara
4 Septembrie 2008, Brasov lansarea CD-ului “Nu-i nici uns secret”

........................................................................

= COMENTARII=

Răspunsul lui AGO.OTA în Aprilie 19, 2010 pe 12:28am
Ştergere Wow, simpatica foc si talentata.!!!..nu ma pricep prea mult la muzica populara,dar cred ca deja cinta extraordinar si cu specificul maramuresean....parca-ar nepotica Sofiei Vicoveanca sau macar eleva ei...stiu,stiu ca ea nu este din Maramures,dar cum cinta si are ceva specific in tinuta si in cintatul ei,ne facea placere s-o auzim pe Vicoveanca...demult nu mai stiu nimic de ea.
Felicitare pentru aceasta talentata fetita...multa munca o asteapta ,dar deja este de o formare avansata,cred.

► Răspunde la Aceasta

Legătură Răspunsul lui ofelia în Aprilie 19, 2010 pe 12:57am
Ştergere Este o fetita ce traieste si studiaza in Austria ! Iubeste muzica populara din zona maramuresului ( parintii sunt din Maramures ). Deja canta muzica clasica si este distribuita in roluri importante .Concerteaza la toate evenimentele unde este invitata! Sa citesti continuarea datelor despre aceasta micuta artista ....Eu o indragesc foarte mult !
E minunata!

► .................................................

IZABELA TOMITA -O TANARA INTERPRETA A CANTECULUI POPULAR OLTENESC

2010-04-23T13:19:00.000-07:00

CURICULLUM VITAE

Studii: Facultatea de Chimie, Master Specializarea

Chimie Aplicata, Craiova, 2008- 2010

Facultatea de Muzica, Specializarea Pedagogie Muzicala, Bucuresti, 2008- 2011

Facultatea de Chimie, Specializarea StiintaMediului, Craiova, 2005-2008

Scoala Populara de Arta „Cornetti”, sectia Canto Clasic, Craiova, 2001-2005

Colaborari:

Orchestra “Lautarii”, Chisinau, dirijor Nicolae Botgros

Orchestra “Rapsodia Valceana”, Ramnicu Valcea, dirijor Ionel Puia

Orchestra Filarmonicii –Cluj Napoca, dirijor Ovidiu Bartes

-Ansamblul “Maria Tanase”, Craiova, dirijor Nicu Cretu,

-Orchestra Nationala Radio, dirijor Adrian Grigoras.

-Orchestra “Rapsodia Romana”, dirijor Marcel Goian .

- Orchestra “Cindrelul-Junii “ Sibiu, dirijor Gabriel Popescu .

- Orchestra ”Doina Gorjului”, dirij. Aurel Blondea

=Premii obtinute =

Premiul III- Festivalul “Cantecului de dragostea de-alungul Dunarii”, Braila, aug 2008.

Premiul III- Festivalul « Elena Roizen », Ovidiu , feb 2008
Premiul III- Festivalul « Ilie Zugravescu »,Valcea, oct 2007

Premiul pentru cea mai autentica interpretare a cantecului epic – Festivalul « Nicolae Sulac » - Chisinau, sept 2007

Premiul Special Radio Oltenia Craiova-

Festivalul « Maria Tanase », Craiova, Iunie 2007

Premiul III-Festivalul « Eu Mi-ss mandra-n sat », Bucuresti, Iunie 2007

Premiul I- Festivalul « De Ispas la Nasaud », Bistrita, Mai 2007

Premiul I- Festivalul « Vara, vara, primavara », Sibiu, Aprilie 2007

Mentiune- Festivalul ‘’ Maria Lataretu’’, TgJiu, 2006

Premiul II- Festivalul Cantecului si Dansului Popular, Mamaia, August 2006

Premiul II – Festivalul “Cant si joc pe Hartibaci”, Agnita, jud. Sibiu , Decembrie 2005

Premiul II – Festivalul “Recoltei”, Fetesti, August 2005

Premiul III–Festivalul “Flori de Mai”, Cluj –Napoca, Mai 2005

Premiul III – Festivalul “Cantecele Dunarii”, Ianca, jud. Olt, Aprilie 2005

SATUL, CA IDEE - Nicolae Iuga - Brad

2010-04-23T13:16:00.001-07:00

SATUL, CA IDEE

Ştiind sigur că o fărâmă de veşnicie s-a născut şi în satul meu, cum
este normal conform proporţionalitătii, eu, care simt că fac parte
infinitezimal din matricea sa constitutivă, îmi iau răspunderea să
încerc, privindu-mi satul din amontele său existenţial, unele
explicaţii, unele descifrări.
Desigur, mă refer la satul meu şi prin extensie şi la altele, de până
la 1965, când şi cât încă războiul de ţesut mai cadenţa cu bătăile sale
scurgerea timpului şi asigura fiecărei case, unde o săteancă îl anima,
independenţa aproape totală faţă de statul căruia îi aparţinea.
Niciodată statul nu a ştiut ce datorează şi cum să mulţumească sătencei
şi familiei sale pentru câtă libertate i-au acordat, să-şi rezolve alte
treburi, prin independenţa economică pe care şi-au creat-o cu mâinile
şi mintea lor.
Mi-e teamă că statul, generic vorbind, nu se va mai întâlni niciodată
cu o ţară de oameni, cărora, eventual, să le aducă la „bolta”din sat,
sare, petrol şi cam atât. În rest, rezolvându-se totul în interiorul
gospodăriei şi al satului.
Ce s-a întâmplat cu veşnicia, după acel an, nu ştiu, dar, am aşa nişte
speranţe nemotivate clar şi cu rădăcini ce parcă vin mai puţin din
pământ şi mai mult din cer, că s-a aciuat ea, draga de ea, pe undeva şi
că nu i-a părăsit şi nici nu-i va părăsi niciodată pe Manole, pe
Făt-Frumos şi pe Mioriţa.
Modul de viaţă sătesc, excela până la infailibilitate în îmbinarea unei
cvasitotale independenţe economice cu totala dependenţă socială,
culturală, administrativă, morală, juridică, etică, estetică a unora
faţă de alţii şi a tuturor faţă de biserică şi sat luat ca un intreg.
Practicarea în fiecare casă ţărănească a tuturor „meseriilor”necesare
asigurării desfăşurării vieţii, într-o aşa numită economie naturală,
făcea din fiecare casă o casă – ţară. Deosebit de puţine erau, în satul
patriarhal românesc, dotările necesare diverselor faze ale
activităţilor practicate în casă sau în câmp, pe care să nu le aibă în
posesie individuală fiecare gospodărie. În ceea ce priveşte executarea
unor obiecte cu grad de dificultate mai mare, cum ar fi o roată de car,
un jug pentru vite, o casă sau altă construcţie, satul avea, lăsat de
la Domnul, măcar câte unul din locuitorii săi cu abilităţi native şi
apoi şi cultivate, pentru fiecare asemenea trebuinţe. În această
nesfârşită diviziune socială a muncii, la fel s-au întâmplat lucrurile
şi în „acoperirea” altor nevoinţe ale satului ancestral şi aşa au
apărut la nevoie, moaşa satului, bocitoarea satului, vraciul
[vrăjitorul] satului, muzicanţii satului, starostele nunţilor, etc.
În acest context, dar în altă ordine de idei, mi-am dat seama, de
exemplu, că expresia „îmbinarea plăcutului cu utilul” era cunoscută în
sat de sute de ani, de vreme ce organizau clăci şi şezători, unde nici
nu se ştia clar dacă era mai importantă până-n final, partea economică
sau cea cultural-distractivă, cu toate că organizarea clăcii era
dictată de necesităţi economice.
Aşadar,şezătoarea şi celelalte evenimente cu caracter ambivalent
–economic şi social-[tăiatul porcului, ajutorarea la diverse ocazii,
etc.] presupuneau participarea largă a colectivităţii. Participarea era
unamimă şi avea loc fără citaţie de la primărie sau de la partid şi
fără „sprijinul”jandariului. Unanimitatea era dată de precepte etice şi
morale transmise oral, dar mai tari ca legea tării, de multe ori
sintetizate doar de câte o expresie simplă; „nu stă fain să lipseşti”.
Unitatea de precepte şi concepţii socio-culturale, de etică şi morală,
făcea din sat o unitate administrativ-teritorială unică şi aproape
indestructibilă şi nu cum s-a crezut şi se mai crede, că determinante
au fost şi sunt întotdeauna criteriile economice şi considerentele de
ordin material, care chipurile determină totul.
După cum am arătat, în satul la care mă refer eu, familiile prin
organizarea lor, îşi asigurau independenţa economică aproape completă,
atât faţă de stat cât şi unele faţă de altele. În spaţiul neeconomic
însă, familiile aveau nevoie unele de altele atât de mult, încât făceau
din suma familiilor unei aşezări, o unitate de nucleu, de unde nu se
putea separa nici un element fără urmări grave.
Credinţa comună în Dumnezeu, evenimente ca nunta, înmormântarea,
apărarea de foc sau de apă, apărarea de jivine, cu patru sau două
picioare, care-şi vărsau balele privind de prin hăţişuri, sunt tot
atâtea dovezi de unitate şi luptă comună, motive de bucurie şi
îngrijorare, creând, prin păstrarea evenimentelor în memoria colectivă,
covorul fermecat şi fermecător de fapte şi istorii locale care s-au
rostuit în ţesătura vremii cu cele ale celorlalte colectivităţi vecine
şi de aceeaşi sorginte, constituind astfel, pagină cu pagină, Istoria
Ţării.
În spaţiul moral, etic, juridic şi estetic al satului românesc,când
dreptatea se împărţea la Viena şi de nu acolo atunci la Constantinopol,
sau în alte părţi, şi, până acolo era departe, în sat, după „bătaia”
lui Dumnezeu, guverna cea mai stralucită şi simplă în acelaşi timp,
formă de justiţie, morală, etică, estetică şi chiar juridică şi anume
„gura satului”.
„Gura satului”era lângă Dumnezeu în menţinerea curăţeniei morale, a
lucrului bine făcut şi la timp, a hărniciei, a simţului de dreptate,
etc.
Folclorul nostru, care a fost principala formă de păstrare şi
transmitere a acestor categorii morale, etice şi filozofice, este
ilustrativ în acest sens într-un fel în care în Europa s-ar putea să nu
mai aibă rivali.
Stând aşa în amontele [chiar şi geografic] al satului meu şi
cântărindu-l cu mintea dar şi cu inima, îmi dau seama că vicisitudinile
care s-au abătut asupra lui şi însăşi evoluţia [sau involuţia] sa în 50
de ani de observaţie, au erodat repede şi sigur hăţişul de rădăcini
multiseculare care au ţinut satul ca o entitate social-culturală,
administrativ-teritorială şi apoi şi economică.
Aşa cum s-a mai întâmplat în cele două mii şi ceva de ani de când noi
ne rugăm unui singur Dumnezeu, au mai fost timpuri de confuzie şi de
vinovate, şi poate, uneori, nevinovate amnezii colective. De fiecare
dată însă, Pronia cerească ne-a liniştit busolele spiritului şi iar am
văzut punctele cardinale ale permanenţei noastre.În acest moment, cred
că din nou ne va salva Credinţa, reîntoarcerea la credinţă, aşa cum
scrie CARTEA, iar Veşnicia s-ar putea s-o regăsim, aşteptându-ne
revenirea, la Moldoviţa şi Lainici la Nicula şi Crişan la Probota şi
Căpriana la Bodrog si Săpânţa.

24 feb.2004 . Nicolae Iuga - Brad.
........................................................................

COMENTARII
Răspunsul lui Maia Martin în Aprilie 12, 2010 pe 12:26pm
Trimitere mesaj
Ştergere Domnule Iuga, am gasit postarea dumneavoastra adaugata ca un comentariu la o postare de discutii a Ofeliei. Considerand ca nu are destula vizibilitate, am publicat-o ca discutie pentru a o putea vedea si comenta cat mai multi dintre noi.
Ma bucura contributia dumneavoastra si , va rog, pe viitor sa adaugati textele dumneavoastra la "Incepere discutii" asa cum ati procedat acum cand mi-ati trimis ultimele mesaje!
Revin cu comentarii.
Cu drag, Maia

► Răspunde la Aceasta

Încarcă Fişierele

Adaugă Fişier(e) :

Legătură Răspunsul lui Maia Martin în Aprilie 12, 2010 pe 12:27pm
Trimitere mesaj
Ştergere Cum se face ca mi-ati facut placerea de a publica lucrarea mea, Satul, ca idee ?
As putea beneficia si de un comentariu ?
Cu multumiri, N.Iuga, Brad.

(publicat de N. Iuga, Brad)

► Răspunde la Aceasta

Încarcă Fişierele

Adaugă Fişier(e) :

Legătură Răspunsul lui Maia Martin în Aprilie 12, 2010 pe 12:28pm
Trimitere mesaj
Ştergere Doamne, dar ce s-a intamplat de imi faceti un astfel de cadou ?
Repet intrebarea precedenta, as putea beneficia si de un comentariu ?
Cu stima N.Iuga, Brad.

(publicat de N. Iuga, Brad)

► Răspunde la Aceasta

Încarcă Fişierele

Adaugă Fişier(e) :

Legătură Răspunsul lui Maia Martin în Aprilie 12, 2010 pe 12:28pm
Trimitere mesaj
Ştergere Va cer permisiunea de a sterge "discutiile" adaugate de dumneavoastra acum - cu mesajele adresate mie. Le-am postat deja aici si vom comenta aici.
Cu drag, Maia

► Răspunde la Aceasta

Încarcă Fişierele

Adaugă Fişier(e) :

Legătură Răspunsul lui Maia Martin în Aprilie 12, 2010 pe 1:19pm
Trimitere mesaj
Ştergere Am facut un rezumat al eseului dumneavoastra.

-satul meu de până la 1965
-independenţa economica a taranilor aproape totală faţă de stat (ceea ce acum nu se mai intampla)
- Modul de viaţă sătesc, excela în îmbinarea unei cvasitotale independenţe economice cu totala dependenţă socială, culturală, administrativă, morală, juridică, etică, estetică a unora faţă de alţii şi a tuturor faţă de biserică şi sat luat ca un intreg.
- Practicarea în fiecare casă ţărănească a tuturor „meseriilor”necesare asigurării desfăşurării vieţii făcea din fiecare casă o casă – ţară.
- În ceea ce priveşte executarea unor obiecte cu grad de dificultate mai mare (roată de car, un jug pentru vite) – se specializau cativa localnici
- Alte nevoi ale satului ancestral erau si ele practicate de oameni specializati: moaşa, bocitoarea, vraciul, muzicanţii, starostele etc.
- Expresia „îmbinarea plăcutului cu utilul” era cunoscută în sat de sute de ani, de vreme ce organizau clăci şi şezători (ce imbinau necesitatile economice , dar si cele cultural-distractive)
- Evenimente cu caracter ambivalent –economic şi social- presupuneau participarea largă a colectivităţii. Unanimitatea era dată de precepte etice şi morale transmise oral, dar mai tari ca legea tării, de multe ori sintetizate doar de câte o expresie simplă; „nu stă fain să lipseşti”.

- Familiile îşi asigurau independenţa economică, dar in spaţiul neeconomic aveau nevoie unele de altele atât de mult, încât făceau din suma familiilor unei aşezări, o unitate de nucleu, de unde nu se putea separa nici un element fără urmări grave.
- Credinţa comună în Dumnezeu, evenimente ca nunta, înmormântarea,apărarea de foc sau de apă sunt tot atâtea dovezi de unitate şi luptă comună, motive de bucurie şi îngrijorare, creând, prin păstrarea evenimentelor în memoria colectivă, covorul fermecat şi fermecător de fapte şi istorii locale care s-au rostuit în ţesătura vremii cu cele ale celorlalte colectivităţi vecine şi de aceeaşi sorginte, constituind astfel, pagină cu pagină, Istoria
Ţării.
- În spaţiul moral, etic, juridic şi estetic al satului românesc guverna cea mai stralucită şi simplă în acelaşi timp, formă de justiţie, morală, etică, estetică : „gura satului”.

- Folclorul nostru, care a fost principala formă de păstrare şi transmitere a acestor categorii morale, etice şi filozofice, este ilustrativ în acest sens într-un fel în care în Europa s-ar putea să nu mai aibă rivali.

- Vicisitudinile care s-au abătut asupra satului şi însăşi evoluţia sa în 50 de ani de observaţie, au erodat rădăcinile multiseculare care au ţinut satul ca o entitate social-culturală, administrativ-teritorială şi apoi şi economică.
Au mai fost timpuri de confuzie şi de amnezii colective.
În acest moment, cred că din nou ne va salva Credinţa, reîntoarcerea la credinţă, aşa cum scrie CARTEA, iar Veşnicia s-ar putea s-o regăsim la Moldoviţa şi Lainici la Nicula şi Crişan la Probota şi Căpriana la Bodrog si Săpânţa.

► Răspunde la Aceasta

Încarcă Fişierele

Adaugă Fişier(e) :

Legătură Răspunsul lui Maia Martin în Aprilie 12, 2010 pe 1:27pm
Trimitere mesaj
Ştergere Am o intrebare: in ce sat v-ati nascut?

Faptul ca satul nu mai e atat de mult ancorat in pastrarea si perpetuarea traditiilor e o realitate pe care si noi, cei aflati departe de el, o simtim si intuim.
Frumusetea comorilor colective cred insa ca se mai pastreaza in unele sate izolate (cum ar fi in Maramures sau in alte zone).
Taranii nu pot fi acuzati de nimic, din moment ce, asa cum bine ati punctat, au fost supusi unor vremuri vitrege - unui regim comunist oprimant (colectivizare, stergerea identitatii proprii a unei regiuni etc.)
Din nou, acum taranii - in loc sa depene firul lanii sau sa-si cultive pamanturile - se zbat in saracie si foame. Asteapta de la stat banii promisi - bani care nu vin ...
In locul sezatoarei sau a sarbatoarei in care se depanau povesti, legende si pilde, sau se dantuia pe ritm de cetera - taranii merg la discoteca pentru a asculta manele.
Nu cred insa ca fac bine generalizand. Nu locuiesc acolo, nu am locuit acolo. Si cred ca exista exceptii.
Cred insa cu tarie, ca toti cei care putem face ceva, trebuie sa pastram vie traditia si frumusetea imaginarului colectiv.
De aceea, ceea ce faceti aici, si dumneavoastra si doamna Ofelia, este demn de lauda!
Cu drag, Maia
..............................................................................

SATUL, CA IDEE - Nicolae Iuga - Brad

2010-04-23T13:16:00.000-07:00

TRADIŢII ARDELENEŞTI - Nicolae Iuga, Brad

2010-04-23T13:14:00.000-07:00

Părerile exprimate în rândurile de mai jos reprezintă rezultatul unui
exerciţiu de admiraţie în care mă surprind ori de câte ori emisiuni
televizate sau vizionări directe de la festivaluri, sau alt fel de
manifestări de gen, îmi prilejuiesc rememorări ale vieţii petrecute
într-un fabulos spaţiu rural. Ascultând pe parcursul anilor
explicaţiile şi comentariile unor oameni de specialitate, trăgând
concluzii din propriile observaţii, propriul studiu, şi din
participarea personală şi efectivă la viaţa culturală şi spirituală a
satului ardelean, consider că am datele necesare să pot afirma cu
smerită admiraţie câteva percepţii personale. Mă străduiesc în acelaşi
timp ca emoţia care mă încearcă aflându-mă în faţa acestei măreţe
citadele a spiritului care este folclorul, să nu influenţeze pe cât
posibil rigoarea celor exprimate. În cele ce urmează voi face câteva
consideraţii despre manifestări culturale şi spirituale ale satului
care s-au desfăşurat sau se mai desfăşoară, acolo în bătătura satului,
sau la şură, sau la casele sătenilor, la vreme de colindă, şi nu la
copiile acestora, stilizate inspirat, sau dimpotrivă, pe scenele cu iz
de surogat, de la un capăt la celălalt al ţării. Despre cele
desfăşurate acolo unde le stă bine, în lumea lor, unde s-au şi născut,
din talentul şi genialitatea creatorului colectiv, anume lumea satului,
pot să spun următoarele consideraţii, poate subiective, unele :
-Ce tradiţii, ce obiceiuri frumoase, calde, pline de omenie, de
bunătate, de curăţenie şi simplitate sufletească, fără înţelesuri
derizorii, obscure şi viclene, fără grozăvii, fără sacrificii
ritualice, [ca în alte civilizaţii şi culturi] nici măcar de animale,
dovedind că aparţinem unei credinţe umaniste, benefice, de largă
respiraţie intelectuală, cea creştin-ortodoxă !
Folclorul românesc în general, dar cel transilvan în special, păstrează
nealterate până în ziua de azi învăţături potrivit cărora i se cere
românului în versuri uşor memorabile ca atât la mânie cât şi la veselie
să fie cu grijă şi să fie bun.
Dansul ardeleanului este calm, semeţ, aşezat, neînfricat, nepripit,
gesturile liniştite au la bază o siguranţă a situaţiei omului care îl
dansează, care vine la horă cu fruntea sus în faţa judecătorului celui
mai sever existent în colectivităţile rurale şi anume „GURA SATULUI”,
ştiindu-se cu ogorul arat şi semănat, casa îmbrăcată, curtea pusă în
ordine. Ardeleanul în dansul său nu răzbună nimic, nu bate podelele sau
bătătura în picioare cu gândul la boierul care îl asupreşte, de aceea,
el dansează cu capul sus, fălos şi cere în descântecul lui loc şi
lărgământ şi nu tropoteşte încovoiat şi grăbit ca aflându-se asupra
unui duşman pus la pământ. Dimpotrivă, dansul lui exprimă şi pune în
evidenţă o siguranţă, o îndestulare, o linişte, o certitudine.
El era conştient şi de situaţia sa ca naţionalitate într-un imperiu
care îi era străin şi căruia îi era străin şi el, şi de aceea îşi
începea dansul cu HORA UNIRII şi o încheia cu MARSUL LUI IANCU, iar la
sărbători îşi punea tricolorul la pălărie, la cingătoare şi pe tavanul
bisericii printre stelele care imaginează bolta cerească. Dacă ar fi
posibil aş cere înscrierea într-o bază de date suis generis nu numai a
dansului ardelenesc ca atare, ci aş dori să văd înscrise chiar în
patrimoniul cultural mondial suita de atitudini care precede, însoţeşte
şi asistă dansul ardelenesc în desfăşurarea sa. Corespunzător unei
muzici a cărei melodicitate aminteşte de o străveche nobleţe bizantină,
modulată şi şlefuită pe un fundament liturgic autohton greco-ortodox,
trebuia în mod necesar să îi corespundă dansuri a căror ţinută
imperială a fost împrumutată cadrilului saloanelor de dans ale marilor
case regale şi imperiale de pe bătrânul continent şi ajungând şi în
Lumea Nouă duse ca un suvenir de preţ în bagajele colonizatorilor.
Constantin Noica afirma că ţipuriturile oşenilor reprezintă strigătul
geto-dacilor către Dumnezeu. Strigăt pentru implorarea milei divine şi
pentru afirmarea dorinţei de a exista ca entitate distincta, mi-aş
permite eu să completez afirmaţia marelui om de cultură. Şi îmi bazez
permisiunea de a completa afirmaţia, pe credinţa că Dumnezeu le-a
ascultat oşenilor ruga şi în marea Sa milă a lăsat vitejilor de pe
aceste mirifice plaiuri LIBERTATEA,
atât de dorită, făcând inoperante strădaniile invadatorilor romani şi
ulterior şi de alte seminţii de a supune pe cei a căror renume era dus
din Carpaţii Păduroşi până în depărtări atonite. Individualitatea şi
distincţia atât de evidente ale acestui eşantion de populaţie, parte
intrinsecă a lumii dacice şi, desigur româneşti, l-a determinat pe
marele poet Adrian Păunescu să imagineze deosebit de inspirata expresie
. În permanenta şi dinamica relaţie interetnică cu vecinii lor dar şi
cu seminţii conlocuitoare sau invadatoare, ardelenii şi-au însuşit
crâmpeie de coregrafie din dansurile acestora şi fragmente de linii
melodice care li s-au potrivit sufleteşte şi spiritual, imprimându-le
apoi pe parcursul vremii o mireasmă si o aură dacică şi apoi
daco-romană.
Nu sunt în măsură să elaborez strategii care să conducă la conservarea
şi perpetuarea în lumea satului, acolo unde încă mai pâlpâie mici oaze
de tradiţional, a vieţii ce fremăta puternic în satul de odinioară. Îmi
pare nespus de rău însă pentru generaţiile viitoare care vor avea acces
la aceste valori spirituale doar cercetând mărturiile discografice sau
cinematografice. Pentru a avea o imagine cât mai apropiată de
realitatea satului patriarhal românesc, organismelor de specialitate,
instituţiilor de profil şi specialiştilor le incumbă o mare răspundere
pentru a păstra, în formele cunoscute, istoria noastră culturală şi
zestrea spirituală a unui neam fabulos care a marcat cu spiritualitatea
sa această agitată parte de lume.
Pentru ce au fost şi cine au fost înaintaşii noştri în manifestările
lor spirituale, în credincioşia lor consecvent creştină si neintrerupt
ortodoxa, în lupta lor milenară pentru apărarea spaţiului destinat lor
de la facerea lumii, ţara lor a fost definită din antichitate ca
GRADINA MAICII DOMNULUI, fapt reamintit noua de catre Sfantul Parinte
Ioan Paul al ll-lea cu ocazia istoricei sale vizite in tara noastra,
iar conducătorii lor au fost apreciaţi ca vajnici apărători ai
creştinătăţii şi chiar unul dintre cei mai mari, Stefan cel Mare, a
fost apreciat de către Sfantul Scaun ca „Atlet al lui Hristos”.

Nicolae Iuga, Brad.
............................................................................
Răspunsul lui Maia Martin în Aprilie 12, 2010 pe 1:52pm
Trimitere mesaj
Ştergere O extraordinara incursiune in frumusetea si simbolistica dansului ardelenesc. M-a fascinat. Vad ca vorbiti deja aici de necesitatea pastrarii traditiei. Aveti mare dreptate!

..................................................................

= FOLCLORUL AUTENTIC ...INCOTRO ???? =

2010-04-23T13:10:00.000-07:00

Folclorul autentic, incotro ? ARTICOL PRELUAT DIN = PRAHOVA= (Cotidian de opinii si informatii )

(Sambata, 28 martie 2009)

Manelele si muzica etno sunt inca la moda, foarte multe petreceri fiind animate de solisti care abordeaza aceste genuri. In ce masura ele ameninta muzica populara autentica si daca aceasta este suficient promovata, in prezent, am intrebat recent, cativa dintre membrii Orchestrei Populare “Flacara Prahovei", din cadrul Filarmonicii “ Paul Constantinescu".
Se cer manele si la receptii!
Maneaua nu a aparut dupa 1989 – cum s-ar putea crede - ci exista de cateva secole, dar fenomenul nu luase, in trecut, o mare amploare. Melodia “Bordeias, bordei, bordei “, cantata de Anton Pann si apoi de Alexandru Nica, din Teleorman, este printre cele mai cunoscute. Taraful Fratilor Gore canta odinioara "Maneaua constantenilor" si chiar Maria Tanase avea unele melodii considerate manele.

Directorul Filarmonicii “Paul Constantinescu" din Ploiesti, Corneliu Irimia, ne-a precizat ca institutia pe care o conduce promoveaza folclorul romanesc, desi are “contracadidati" pe cei care canta manele – "un ritm muzical de provenienta orientala, un ritm schiop, inegal si cu mesaje ce au impact nefavorabil : dusmania, instrainarea, banii, invidia etc". Ion Pana, violonist si dirijor al orchestrei, este angajat al Filarmonicii ploiestene din 1961 si a cantat cu Maria Tanase, Ioana Radu, Maria Lataretu, Alexandru Grozuta, Mia Braia etc. In opinia sa, folclorul este foarte mult amenintat de manele, de turcisme, de influente sarbesti. “Tinerii nu mai asculta folclor, au in masina CD-uri cu manele, iar mai tarziu vor spune ca nu stiu ce este aceea hora, sarba, braul, geamparaua. Sunt foarte dezamagit de ceea ce se intampla. Eu am colindat toata Europa si alte continente. Acolo se promoveaza muzica traditionala, in restaurante asta se asculta. La noi, se pun manele, iar omul intreaba : sunt in Romania sau in Turcia ?", ne spunea cunoscutul dirijor. Artistii si-au amintit cu nostalgie de ceea ce se intampla acum 20 sau 30 de ani, cand genurile ce sunt acum la moda nu luasera amploare. "Publicul – in special cel format din tineri - a fost hipnotizat de ritmul manelei, uitand hora, sarba, doina. Chiar la nivel inalt, la Ministerul Culturii, s-a pus problema : pana unde se va ajunge cu acest gen ? Textele sunt incoerente, unele chiar vulgare. Rugam pe Maria Sa, publicul, sa se indrepte mai mult catre folclor, altfel acesta se duce in prapastie. S-a ajuns ca la receptii unde vin oameni politici si oameni de cultura sa se ceara cate o manea! “, ne-a marturisit Vasile Bucur, solist vocal. Traian Francu, solist vocal, ne-a precizat ca a participat la foarte multe festivaluri si exista un numar mare de tineri atrasi de folclor, ceea ce inseamna ca aceasta muzica va avea viitor. “ Manelele reprezinta un kitsch, in opinia mea. Ele exista de mult timp. In secolul al XIX-lea se canta, insa, mai mult despre dragoste, dar dupa anul 2000 acestea au inceput sa aiba si texte vulgare. Eu am calatorit mult si pot spune ca in mediul rural se cere, totusi, mai mult folclor, la petreceri, decat manele".
Televiziunile promoveaza artistii pe...bani
Naistul Romeo Vaduva nu vede in manele neaparat o amenintare la adresa folclorului, considerand ca fiecare gen are publicul sau. Cu toate astea, considera nu ar trebui sa se uite muzica populara autentica. Artistul a tras, insa, un semnal de alarma asupra unui alt fenomen: apar la televizor asa-zisi solisti de muzica populara care nu au talent, dar au bani si platesc aparitiile. “Ar trebui sa fie chemati artistii adevarati, deoarece sunt foarte buni. Astfel, unii care au talent, dar nu au bani, raman in anonimat ! “, considera acesta. La randul sau, Traian Francu a precizat ca uneori nu se mai tine cont nici de portul traditional, unele soliste inlocuindu-l cu…fuste transparente.
Este nevoie de unConservator de muzica populara
Artistii sunt de parere ca muzica populara nu este suficient promovata, fiind nevoie de mai multe emisiuni de profil, la posturile de televiziune, la radiouri, de o mediatizare a traditiilor in presa scrisa, dar si de educatia tinerei generatii. Maestrul Ion Pana considera ca ar trebui infiintata si o facultate unde sa se predea numai muzica populara, luandu-se exemplul Republicii Moldova, in a carei Capitala exista o asemenea institutie. Romeo Vaduva ne-a precizat ca ar trebui sa se puna mai mult accent pe predarea muzicii populare in scoala, iar alti artisti considera ca dansul si muzica populara ar trebui promovate si in cadrul activitatilor extrascolare. O alta modalitate prin care muzica traditionala este popularizata sunt festivalurile. Astfel de evenimente exista, dar, nu de putine ori, organizarea unor evenimente este impiedicata de lipsa fondurilor, cei cu bani preferand sa investeasca in sport sau alte domenii. Or, fara sponsori nu se pot organiza spectacole muzicale de calitate.
Ana-Maria MAXIM

...............................................................................